marți, 2 decembrie 2008
Lista completa a senatorilor si deputatilor alesi
Alba 1. Alexandru Pereş - PD-L 2. Nicolae Dobra - PD-L
Arad 1. Ovidiu Marian - PD-L 2. Avram Crăciun - PSD 3. Traian Igaş - PD-L
Argeş 1. Mircea Diaconu – PNL 2. Şerban Valeca - PSD 3. Constantin Tămagă - PSD 4. Mircea Cinteză - PD-L Bacău 1. Gabriel Berca – PNL 2. Vasile Nistor – PD-L 3. Cătălin Mardare – PSD 4. Elena Mitrea – PSD
Bihor 1. Attila Cseke – UDMR 2. Cornel Popa – PNL 3. Petru Filip – PD-L 4. Ioan Mang – PSD
Bistriţa- Năsăud 1. Ioan Sbîrciu - PD-L 2. Dănuţ Prunea – PSD
Botoşani 1. Gheorghe Marcu – PSD 2. Liviu Câmpanu - PNL 3. Daniel Humelnicu – PD-L
Braşov 1. Iulian Rasaliu – PD-L 2. Titus Corlăţean – PSD 3. Ioan Ghişe – PNL 4. Florian Staicu - PD-L
Brăila 1. Ion Rotaru – PSD 2. Constantin Cibu – PNL
Buzău 1. Viorel Constantinescu – PD-L 2. Marian Bîgiu – PNL 3. Vasile Ion – PSD
Caraş-Severin 1.Gheorghe Bălan – PSD 2. Iosif Secăşan – PD-L
Călăraşi 1. Vasile Nedelcu – PNL 2. Constantin Dumitru - PD-L
Cluj 1. Mihail Hărdău – PD-L 2. Şerban Rădulescu- PD-L 3. Marius Nicoară - PNL 4. Alexandru Cordoş - PSD
Constanţa 1. Puiu Haşotti – PNL 2. Nicolae Moga – PSD 3. Alexandru Mazăre – PSD 4. Mircea Sanias - PD-L
Covasna 1. Almos Albert – UDMR 2. Bokor Tiberiu – UDMR
Dâmboviţa 1. Adrian Ţuţuianu – PSD 2. Florin Andrei – PD-L 3. Valentin Calcan – PD-L
Dolj 1.Radu Berceanu – PD-L 2. Tudor Udriştoiu – PD-L 3. Lia Vasilescu – PSD 4. Mario Oprea – PNL 5. Mircea Geoană - PSD
Galaţi 1. Laurenţiu Chirvăsuţă -PSD 2. Gheorghe Saghian – PSD 3. Paul Ichim – PNL 4. Marius Necula – PD-L
Giurgiu 1. Cezar Măgureanu – PNL 2. Vasile Mustăţea – PNL
Gorj 1. Ioan Ruşeţ – PD-L 2. Toni Greblă - PSD
Harghita 1. Gyerko Laszlo – UDMR 2. Verestoy Attila – UDMR
Hunedoara 1. Vasile Nicula – PSD 2. Dorin Păran – PD-L 3. Dan Ruşanu – PNL
Ialomiţa 1. Tudor Panţuru – PD-L 2. Mihăiţă Găină - PSD
Iaşi 1. Varujan Vosganian – PNL 2. Sorin Lazăr – PSD 3. Florin Constantinescu – PSD 4. Mihaela Popa – PD-L 5. Dumitru Oprea – PD-L
Ilfov 1. Anghel Iordănescu – PSD 2. Iulian Urban – PD-L
Maramureş 1. Liviu Paşca – PNL 2. Marius Bota - PSD 3. Gheorghe Bîrlea – PD-L
Mehedinţi 1. Mihai Stănişoară - PD-L 2. Petre Daea – PSD
Mureş 1. Frunda Gyorgy – UDMR 2. Marko Bela – UDMR 3. Petru Başa – PNL 4. Corneliu Grosu – PSD
Neamţ 1. Toader Mocanu – PD-L 2. Ioan Chelaru – PSD 3. Ovidius Mărcuţianu – PNL
Olt 1. Mihai Niţă - PD-L 2. Ion Toma – PSD 3. Dan Sova - PSD
Prahova 1. Georgică Severin – PD-L 2. Iulian Bădescu – PD-L 3. Teodor Meleşcanu – PNL 4. Sorin Chivu – PSD 5. Daniel Savu – PSD
Satu Mare 1. Valer Marian – PSD 2. Tiberiu Guthner – UDMR
Sălaj 1. Fekete Andras – UDMR 2. Gheorghe Pop - PSD
Sibiu 1. Ion Ariton - PD-L 2. Viorel Arcaş - PSD 3. Minerva Boitan – PNL
Suceava 1. Sorin Fodoreanu – PD-L 2. Orest Onofrei – PD-L 3. Gavril Mîrza – PSD 4. Tiberiu-Aurelian Prodan – PNL
Teleorman 1. Petru-Şerban Mihăilescu – PSD 2. Romeo-Florin Nicoară - PNL 3. Alexandru Mocanu – PD-L
Timiş 1. Gheorghe David – PD-L 2. Nicolae Robu – PNL 3. Dorel Borza – PD-L 4. Ilie Sârbu – PSD
Tulcea 1. Ion Bara – PD-L 2. Trifon Belacurencu –PSD
Vaslui 1. Doina Silistru – PSD 2. Vasile Pintilie – PD-L 3. Cristian David – PNL
Vâlcea 1. Laurenţiu Florian Coca – PSD 2. Emilian-Valentin Frâncu – PNL 3. Dorel Jurcan – PD-L
Vrancea 1. Sorina-Luminiţa Plăcintă - PD-L 2. Miron-Tudor Mitrea – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Sergiu-Florin Nicolaescu – PSD 2. Crin Antonescu – PNL 3. Cristian Diaconescu – PSD 4. Anca-Daniela Boagiu – PD-L 5. Vasile Blaga – PD-L 6. Cristian Rădulescu – PD-L 7. Cristian-George Ţopescu – PNL 8. Dan Voiculescu – PC 9. Cătălin Voicu – PSD 10. Ecaterina Andronescu - PSD 11. Radu F. Alexandru – PD-L 12. Gabriel Mutu – PD-L
Străinătate (CE. 43) 1. Viorel-Riceard Badea – PD-L 2. Raymond Luca – PNL
Camera Deputaţilor
Alba 1. Călin Potor - PD-L 2. Clement Negruţ - PD-L 3. Teodor Atanasiu - PNL 4. Radu Eugeniu Coclici - PSD 5. Corneliu Olar - PSD
Arad 1. Lucian Riviş Tipei - PD-L 2. Claudia Boghievici - PD-L 3. Adrian Henorel Niţu - PD-L 4. Mihăiţă Calimente - PNL 5. Ciprian Florin Luca - PSD 6. Marius Sorin Gondor - PD-L 7. Farago Petru - UDMR 8. Iustin Marinel Cionca Arghir - PD-L
Argeş 1. Sorin Gheorghe Buta - PD-L 2. Mircea Gheorghe Drăghici - PSD 3. Ion Burnei - PSD 4. Sorin Andri Pandele - PD-L 5. Filip Georgescu - PSD 6. Radu Costin Vasilică - PSD 7. Bogdan Niculescu Duvăz - PSD 8. Andrei-Dominic Gerea - PNL 9. Cristian Boureanu - PD-L
Bacău 1. Tudor Chiuariu - PNL 2. Adrian Popescu - PD-L 3. Ionel Palăr - PNL 4. Gheorghi Antochi - PSD 5. Mihai Banu - PNL 6. Valerian Vreme - PD-L 7. Vasile Gherasim - PD-L 8. Iulian Iancu - PSD 9. Viorel Hrebenciuc – PSD 10. Petru Gabriel Vlase - PSD
Bihor 1. Derzsi Akos - UDMR 2. Lakatos Petru - UDMR 3. Lucia Ana Varga - PNL 4. Nicolae Jolţa - PNL 5. Ştefan Seremi - PD-L 6. Ioan Sorin Roman - PSD 7. Sonia Maria Drăghici - PSD 8. Peto Csilla Maria - UDMR 9. Octavian Bot - PD-L
Bistriţa-Năsăud 1. Ioan Nelu Botiş - PD-L 2. Emil Radu Moldovan - PSD 3. Ioan Oltean - PD-L 4. Ioan Ţintean - PNL
Botoşani 1. Neculai Rebenciuc - PNL 2. Andrei Dolineaschi - PSD 3. Florin Ţurcanu - PNL 4. Stelică Iacob Strugaru - PD-L 5. Costică Macaleţi - PSD 6. Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf - PD-L
Braşov 1. Gheorghe Gabor – PNL 2. Constantin Niţă - PSD 3. Mihai Donţu – PNL 4. Gabriel Tiţa - PSD 5. Gabriel Andronache – PD-L 6. Farkas Anna-Lili – PNL 7. Florin Postolachi – PD-L 8. Gheorghe Ialomiţianu – PD-L
Brăila 1. Adriana Tuşă - PNL 2. Eugen Bădălan – PD-L 3. Viorel Balcan - PSD 4. Mihai Tudose - PSD 5. Cristian Rizea - PSD
Buzău 1. George Scutaru – PNL 2. Adrian Mocanu - PSD 3. Titi Holban – PNL 4. Valeriu Alecu – PD-L 5. Marian Ghiveciu - PSD 6. Carmen Moldovan - PSD 7. Cezar Preda – PD-L
Caraş Severin 1. Narcis Chisăliţă - PSD 2. Gheorghe Hogea – PD-L 3. Ion Tabugan – PNL 4. Valentin Rusu – PD-L 5. Ion Mocioalcă - PSD
Călăraşi 1. Eugen Nicolăescu – PNL 2. Ioan Damian - PSD 3. Ştefan Motreanu – PNL 4. Stelian Fuia – PD-L 5. Dumitru Boabeş - PSD
Cluj 1. Mircia Giurgiu – PD-L 2. Daniel Buda – PD-L 3. Petru Călian – PD-L 4. Adrian Gurzău – PD-L 5.Horea Dorin Uioreanu – PNL 6. Cornel Itu – PSD 7. Vasile Soporan – PSD 8. Virgil Pop – PNL 9. Palfi Mozes Zoltan – UDMR 10. Mate Andras Levente – UDMR
Constanţa 1. Gheorghe Dragomir – PNL 2. Mihai Lupu – PNL 3. Ileana Cristina Dumitrache – PSD 4. Constantin Chirilă - PD-L 5. Zanfir Iorguş - PD-L 6. Eduard Stelian Martin – PSD 7. Matei Brătianu – PSD 8. Manuela Mitrea – PSD 9. Antonela Marinescu – PSD 10. Maria Stavrositu – PD-L
Covasna 1. Edler Andras Gyorgy – UDMR 2. Marton Arpad – UDMR 3. Olosz Gergely – UDMR 4. Horia Grama – PSD
Dâmboviţa 1. Gabriel Plăiaşu - PSD 2. Gheorghe Ana – PSD 3. Ion Stan – PSD 4. Gheorghe Albu – PD-L 5. Georgică Dumitru – PD-L 6. Ion Dumitru – PSD 7. Bogdan Cantaragiu – PD-L 8. Iulian Vladu – PD-L
Dolj 1. Mihai Surpăţeanu – PD-L 2. Constantin Dascălu – PD-L 3. Ionuţ Marian Stroe – PNL 4. Gust Băloşin Florentin – PSD 5. Petre Petrescu – PSD 6. Iulian Claudiu Manda – PSD 7. Mihai Alexandru Voicu – PNL 8. Gelu Vişan – PNL 9. Valeriu Zgonea – PSD 10. Ion Călin – PSD
Galaţi 1. Victor Paul Dobre – PNL 2. Mircea Nicu Toader – PD-L 3. Carmen Axenie – PD-L 4. Viorel Ştefan - PSD 5. Dan Nica – PSD 6. Florin Costin Pâslaru - PSD 7. Lucreţia Roşca - PSD 8. Bogdan Ciucă - PC 9. Mihail Boldea – PD-L
Giurgiu 1. Mădălin Voicu – PSD 2. Victor Boiangiu – PD-L 3. Dan Păsat – PNL 4. Daniel Chiţoiu – PNL
Gorj 1. Dan Ilie Morega – PNL 2. Mugurel Surupăceanu – PSD 3. Cosmin Mihai Popescu – PD-L 4. Constantin Severus Militaru – PD-L 5. Vasile Popeangă - PSD 6. Victor Ponta – PSD
Harghita 1. Korodi Attila – UDMR 2. Kelemen Hunor – UDMR 3. Antal Istvan – UDMR 4. Pal Arpad – UDMR 5. Mircea Duşa – PSD
Hunedoara 1. Laurenţiu Nistor - PSD 2. Iosif Veniamin Blaga – PD-L 3. Ioan Timiş - PNL 4. Cornel Cristian Resmeriţă - PSD 5. Monica Iacob Ridzi – PD-L 6. Radu-Bogdan Ţâmpău – PNL 7. Viorel Arion – PD-L
Ialomiţa 1. Cristina-Ancuţa Pocora – PNL 2. Marian Neacşu –PSD 3. Mircea Dan-Popescu – PSD 4. Tinel Gheorghe – PD-L
Iaşi 1. Luminiţa Iordache –PSD 2. Relu Fenechiu – PNL 3. Petru Movilă - PD-L 4. Vasile Mocanu –PSD 5. Neculai Răţoi - PSD 6. Anghel Stanciu - PSD 7. Cristian Adomniţei – PNL 8. Tudor Ciuhodaru - PSD 9. Daniel Oajdea – PD-L 10. Marius Spânu – PD-L 11. Elena Dobre – PNL 12. Nicuşor Păduraru – PD-L
Ilfov 1. Gabriel Oprea - PSD 2. Mircea Marin – PD-L 3. Mihaela Şandru – PD-L 4. Călin Popescu-Tăriceanu – PNL
Maramureş 1. Gheorghe Zoicaş - PSD 2. Cătălin Cherecheş - PSD 3. Nicolae Bud – PD-L 4. Doru Leşe – PD-L 5. Pavel Horj – PNL 6. Vasile Beres – UDMR 7. Vasile Berci – PNL
Mehedinţi 1. Cornel Ghiţă - PD-L 2. Doiniţa Chircu – PD-L 3. Viorel Palaşcă - PNL 4. Eugen Nicolicea –PSD
Mureş 1. Borbely Laszlo – UDMR 2. Doru Oprişcan – PD-L 3. Kelemen Attila – UDMR 4. Victor Socaciu - PSD 5. Kerekes Karoly - UDMR 6. Toader Stroian – PD-L 7. Ciprian Dobre - PNL 8. Vasile Gliga - PSD
Neamţ 1. Stelian Ghiţă-Eftemie – PD-L 2. Mihaela Stoica – PD-L 3. Culiţă Tărâţă - PSD 4. Marius Neculai – PD-L 5. Ioan Muntean - PSD 6. Victor Surdu - PSD 7. Marius Rogin – PD-L 8. Emil Bostan – PD-L
Olt 1. Daniel Bărbulescu – PD-L 2. Nicolae Stan – PD-L 3. Marin Bobeş - PSD 4. Valeriu Steriu - PSD 5. Florin Iordache - PSD 6. Sorinel Ştirbu – PNL 7. Doru Frunzulică - PSD
Prahova 1. Cristian Burlacu – PNL 2. Florin Anghel – PD-L 3. Graţiela Gavrilescu – PNL 4. Marian Săniuţă - PSD 5. Mihai Apostolache - PSD 6. Răzvan Ţurea - PSD 7. Adriana Săftoiu – PNL 8. Adrian Năstase – PSD 9. George Ionescu – PD-L 10. Sever Voinescu – PD-L 11. Roberta Anastase – PD-L 12. Andrei Sava – PD-L
Satu Mare 1. Gheorghe Ciocan - PSD 2. Ioan Holdiş - PD-L 3. Vasile Buda – PNL 4. Varga Attila – UDMR 5. Erdei Doloczki – UDMR
Sălaj 1. Lucian Bode – PD-L 2. Seres Denes – UDMR 3. Iuliu Nosa - PSD 4. Gheorghe Taloş - PNL Sibiu 1. Corneliu Ştirbeş - PD-L 2. Raluca Turcan – PD-L 3. Gheorghe Roman – PD-L 4. Ioan Cindrea – PSD 5. Mircea Silvestru-Lup - PSD 6. Mircea Cazan – PNL
Suceava 1. Maria Ardeleanu – PD-L 2. Ioan Balan – PD-L 3. Eugen Uricec – PD-L 4. Cătălin Nechifor - PSD 5. Ioan Stan - PSD 6. Mircea Irimescu – PNL 7. Gheorghe Coroamă - PNL 8. Eugen Bejinariu – PSD 9. Dumitru Pardău – PD-L 10. Gabriel-Dan Gospodaru – PD-L
Teleorman 1. Robert-Sorin Negoiţă - PSD 2. Nicolae Bănicioiu – PSD 3. Adrian Bădulescu - PD-L 4. Adrian Florescu –PD-L 5. George-Ionuţ Dumitrică -PNL 6. Marin Almăjanu – PNL
Timiş 1. Horia Cristian – PNL 2. Iosif-Ştefan Drăgulescu – PD-L 3. Marius-Cristinel Dugulescu –PD-L 4. Maria-Eugenia Barna – PSD 5. Alin-Augustin-Florin Popoviciu – PD-L 6. Valeriu Tabără - PD-L 7. Sorin-Constantin Stragea – PSD 8. Claudiu Ţaga – PNL 9. Dorel Covaci – PSD 10. Gheorghe Ciobanu – PD-L
Tulcea 1. Marian Avram –PD-L 2. Mihai Stroe – PD-L 3. Octavian-Marius Popa – PNL 4. Horia Teodorescu – PSD
Vaslui 1. Victor Cristea – PSD 2. Dan Bordeianu – PNL 3. Dragoş-Adrian Iftime – PD-L 4. Adrian Solomon – PSD 5. Viorel Cărare – PD-L 6. Dan-Mihai Marian – PNL 7. Marian Sârbu – PSD
Vâlcea 1. Sorin Ştefan Zamfirescu – PD-L 2. Samoil Vîlcu – PD-L 3. Constantin Mazilu –PSD 4. Vasile Bleotu – PSD 5. Cristian Buican – PNL 6. Aurel Vlădoiu – PSD
Vrancea 1. Răzvan Mustea-Şerban - PD-L 2. Angel Tîlvăr – PSD 3. Nini Săpunaru –PNL 4. Cristian-Sorin Dumitrescu – PSD 5. Alin-Silviu Trăşculescu – PD-L 6. Nicolae-Ciprian Nica – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Bogdan Olteanu –PNL 2. Daniel-Stamate Budurescu –PNL 3. Ludovic Orban – PNL 4. Costică Canacheu – PD-L 5. Georgian Pop – PSD 6. Rodica Nassar – PSD 7. Florian Popa – PSD 8. Cornelia-Brînduşa Novac – PD-L 9. Theodor Paleologu – PD-L 10. Cătălin Croitoru – PD-L 11. Sulfina Barbu – PD-L 12. Cristian Petrescu – PD-L 13. Ştefan Daniel Pirpiliu – PD-L 14. Dan-Radu Zătreanu – PD-L 15. Vasile-Silviu Prigoană - PD-L 16. Sergiu Andon – PC 17. Florina-Ruxandra Jipa – PSD 18. Doina Burcău – PSD 19. Daniela Popa – PC 20. Oana Niculescu-Mizil – PSD 21. Dumitru Chiriţă - PSD 22. Alina-Ştefania Chiriţă - PNL 23. Aurelia Vasile – PSD 24. Florian-Daniel Geantă - PD-L 25. Elena-Gabriela Udrea –PD-L 26. Damian Florea – PC 27. Cornel Pieptea – PNL 28. Dănuţ Liga – PD-L
Străinătate (CE 43) 1. William Gabriel Brînză - PD-L 2. Tudor Panţîru – PSD 3. Mircea Lubanovici – PD-L 4. Koto Iosif - UDMR
"Le doresc romanilor sa moara bine"
UPDATE- După căutări am găsit o menţionare. Da, a făcut afirmaţia http://www.mesagerul.ro/index.php?id=id:00000048787. Rus este preot ortodox.
Prostituata moralista
In inteligenta sa, nu-si pune deloc problema ca PD-L sa ramana in opozitie, daca tot clameaza ca doar ea este imaculata, restul fiind zoiosi moral.
luni, 1 decembrie 2008
PD-L + PNL = LOVE?
Romania regulata de sondaje
duminică, 30 noiembrie 2008
Tariceanu, viitorul premier
Ce va face Basescu?
PSD-PC 36,5%, PDL 30,6 %, PNL 20,4%, UDMR 6,7%
URDATE 1 decembrie- De pe Ziare. com: "Biroul Electoral Central a transmis primele rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 71% din voturile exprimate, PD-L se claseaza pe primul loc la Camera Deputatilor cu 33,29%, PSD+PC a obtinut 32,51%, PNL 18,10% si UDMR 6,20%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PD-L se situeaza tot pe primul loc cu 34,67%, PSD+PC a obtinut 33,36%, PNL are 18,18% si UDMR 6,44% din voturi.
PD-L conduce si in Bucuresti
Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, ca a numarat voturile din 95,51% din sectiile de votare. Astfel, la Camera Deputatilor PD-L a obtinut 37,40%, Alianta PSD+PC a obtinut 33,63% iar PNL a obtinut 18,1%"
UPDATE 2, ora 15, cu date tot de pe Ziare.com:
“Biroul Electoral Central a transmis la ora 14:00 o noua serie de rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 92,73% din voturile exprimate, Alianta PSD+PC se claseaza pe primul loc cu 33%, la Camera Deputatilor, PD-L a obtinut 32,57%, PNL 18,32% si UDMR 6,29%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PSD a surclasat din nou PD-L cu 33,99% din voturile exprimate. PD-L a obtinut 33,79%, PNL are 18,49% si UDMR 6,54% din voturi.”
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Nu sunt mandru langa drapelul Romaniei
Ne-au schimbat si Ziua Nationala… Nerusinare
vineri, 28 noiembrie 2008
Corneliu Vadim Tudor a murit
82.77.189.98
Date suplimentare- netname: RO-RDS-Constanta
descr: Romania Data Systems
descr: Constanta branch
country: RO
Se aude…?
Sunt ademenit din Burkina Faso
Fiţi atenţi să nu cădeţi în plasă. Am primit prin e-mail:Dear Friend,
Please in the name of God i ask for your little time to read this message carefully to the excellency of our mutual benefit. So please read this email very gently and tell me what you think, if we can transact it together or not. And please after reading, if it does not interest you please kindly delet the mail and keep the secret of what you red within you.
My name is IBRAHIM ALPHA, i am the operations manager of Bank of Africa,headquters Republic of Burkina-faso. I got your information when i was searching for an oversea partner among other names. I propose this to you in good faith; I am 52 years old, an Ethiopian white based in Burkina-Faso Republic, married with four lovely kids.
I have a very important business which i would like to execute with you which involves some reasonable amount of cash and no risk involve, i have packaged a financial transaction that will benefit you and I, as the OPS manager in this bank it is my duty to send in a financial report to my headmen office in Potonovo at the end of each business year. On the course of the last year business report, i discovered that we made FIVE MILLION UNITED STATE DOLLOARS ($5,000,000.00 USA) which our head office do not know about, and no single staff is aware of this oversurplus extra cash and will never be aware of it since i have wisely parckaged an arrangement to move out the money for myself as i intend to retire from service soon. I blinded the files. I have placed this funds on what we call escrow account with no beneficiary and awaiting data, so that it would be simply easy for anybody to claim peacefully.
As an officer of this bank I cannot be directly connected to this money, so my aim of contacting you is for you to apply and stand as the beneficiary to this money and order the bank to transfer it into your account with immediate effect. As soon as you receive it in your bank account, i agree that you will take 40% of the total funds as your commission. There are practically no risks involved in this event, it will be a bank-to-bank wire transfer, and all I need from you is to stand claim as the original depositor of the fund who made the deposit with this bank so that my head office can order the transfer to any of your bank account that you shall indicated. I assure you that hence you apply as the beneficiary of the fund it shall be vividly released to you.
If you accept to work with me I will appreciate it very much. Email me with this email address (ibr200811_alpha@yahoo.com ) so that we can go over the details and i will give you my full information and relay to you more information on the money and explain to you how we should start the claim. Remember there is no risk involved, i promise.
Thank you in advance and May God bless you and your family.
Yours truly
IBRAHIM ALPHA
Operations Manager
BANK OF AFRICA"
# Altceva de citit http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/28/ii/
joi, 27 noiembrie 2008
Site-urile circula pe net ca si masinile pe Calea Victoriei!
“Precizare cu privire la mesajele si site-urile care circula pe internet
Ca urmare a unor mesaje transmise in ultimele zile, precum si a mai multor informatii si site-uri care circula pe internet, eu, Mircea Lubanovici, candidat PD-L la Camera Deputatilor pe colegiul 3, circumscriptia 43, fac urmatoarea precizare:”… şi continuă cu un bla-bla care mă entuziasmează ca şi creşterea melcilor.
O să-l votez fără îndoială dacă-mi spune cine dirijează “site-urile care circulă pe internet”.
miercuri, 26 noiembrie 2008
Cum am ajuns “In gura presei” si a CNA
marți, 25 noiembrie 2008
Reclama electorala pe ceai
“Se ia buletinul de vot se stampileaza cu sigla PNL - Ioan Turc si se introduce in urna.”
“Rezultatele vor fi benefice, rapide si pe termen lung. Insanatoseste, prin efecte imediate, persoanele afectate de promisiunile electorale daunatoare”
“Doza substantiala de experienta politica, economica si legislativa”
“Actiune garantata asupara cresterii nivelului de salarizare si pensii. Ajuta la refacerea si echilibrarea sistemului social. Elimina efectele negative produse de persoanele care pun in pericol siguranta si linistea cetateanului. Calmeaza stresul provocat de zgomot si poluare”.
“A nu se lasa “aburit” in oale portocalii. Isi pierde calitatile.”
luni, 24 noiembrie 2008
"Ei cu ei, noi cu voi". In cimitir
Panoul a fost amplasat in cimitirul din satul Deus, judetul Cluj. Sursa- Informatia de Cluj. Foto- Dragos Ludusan.
duminică, 23 noiembrie 2008
Un pusti despre sexualitatea parintilor
In noptiera mamei am gasit niste pastile. Tata o tot intreaba
daca si-a luat deja pilula. Precis e si ea bolnava, insa nu merge la doctor. Insa daca ei continua sa exerseze asa de mult, sigur va aparea o noua fiinta pe lume. Eu mi-as dori un iepuras.
Reproducerea la oameni se intimpla prin seminte. Florile si tufisurile si pomii trebuie udati des si mama face dus in fiecare zi. Poate atunci creste totul mai repede.
Noua fiinta creste in burta, insa fiindca mami e bolnava, o face de data asta poate tati. I-a crescut deja burta insa nu ne-a spus inca nimic. Cind noua fiinta apare pe lume, trebuie sa iasa mai intii prin vagin si e foarte mica si alba. Negrii ies cu siguranta prin fund.
EDUARD”
Cine candideaza pentru America si Australia
Jurnalistul Mircea Dăbâcan a realizat o interesantă panoramare a candidaţilor pentru Parlament din zonele amintite. Textul merită citit http://mirceadabacan.wordpress.com/2008/11/19/dintre-ce-candidati-au-de-ales-romanii-din-america-si-australia-pentru-camera-deputatilor/
sâmbătă, 22 noiembrie 2008
vineri, 21 noiembrie 2008
Nu trageti in bloggerita!
joi, 20 noiembrie 2008
Primar PSD care rupe afise electorale? Sau dezinformare nerusinata?
UPDATE 21 noiembrie- Poliţiştii anchetează cazul. Cert este că primarul Moldovan a fost în noaptea de 19 spre 20 în zona Târlişua.
miercuri, 19 noiembrie 2008
Tariceanu este homosexual
Dacă “ştirea” cu Tăriceanu pe invers apărea într-un ziar, şi dacă vizatul venea repejor cu dezminţiri, pe care le bagă în seamă de obicei puţini, rămânea impactul minciunii. Care poate să fie devastator într-o campanie electorală.
Aşa-i şi cu dezvăluirea de la “Caţavencu”. Cu divorţul lui Tăriceanu. Cu Tăriceanu lipit de Ramona Băsescu.
Anton zice despre ea pe blogul său:
“M-am convins! Cititorii lor sunt mai inteligenţi decât ei...
Astăzi vreau să fac câteva comentarii legate de o "bombă" de presă: divorţul lui Tăriceanu. O speculaţie fără niciun parfum de credibilitate, o ştire falsă, confecţionată pentru a lovi în mine, în campanie electorală. Citind articolul mi-am adus aminte de un banc.
Întrebare la Radio Erevan:- Toate ciupercile sunt comestibile? Răspuns:- Da, dar unele o singura dată !
Cam aşa ar trebui definită ştirea legată de divorţul meu...
Vreau să încep prin a spune că am fost dezamăgit citind o stire falsa. Am fost şi mai dezamăgit că am citit aceste lucruri într-un ziar care se pretinde de calitate, care susţine că este independent politic şi neimplicat în campanie. Din respect faţă de presă, nu voi da numele ziarului. Nu vreau să încep o dezbatere pe acest subiect, ci doar să prezint, aşa cum spuneam, un punct de vedere.
Desigur, mă deranjează când văd publicat un atac nefondat la adresa mea, doar pentru că undeva a existat o „comandă". De la patron, de la vreun amic sau inamic politic. Care vor să aibă satisfacţia de a lovi în primul-ministru. Sunt însă om politic şi m-am obişnuit cu atacurile de campanie. Am învăţat să trec peste ele şi să le las în urmă atunci când, la finalul zilei, ajung acasă şi sunt alături de familie. Ştiu foarte bine că, în campanie, unele ziare coboară foarte mult ştacheta şi ajung să publice atacuri josnice, care nu se justifică nici din punct de vedere moral, nici din perspectiva etică, nici măcar din cea financiară.
Nu cred însă că soţia mea, Ioana, şi cei doi băieţi, Mihai şi Călin, ar trebui să se obişnuiască cu aceste atacuri murdare. Nu văd de ce membrii familiei mele ar trebui implicaţi în astfel de jocuri electorale. Cred oare cei care au stat în spatele atacurilor că românii vor intra în acest joc murdar? Cred oare că românii care votează PNL îşi vor schimba decizia de vot? Cred că românii mai pot fi duşi de nas cu astfel de poveşti?
Îi asigur că nu.
Ca orice liberal încurajez libertatea de expresie şi libertatea presei. Am apărat-o de fiecare dată, n-am dat niciun ziarist în judecată. Desigur, când eşti ziarist şi te arunci de bunăvoie în noroi, nu mai promovezi libertatea presei, iar libertatea de expresie se transformă în abuz de expresie. Presa scrisă pe genunchi, la comandă, nu este presă, ci maculatură. Nu promovează nici libertarea, nici democraţia. Promovează doar prostul gust şi prostia.
Dar până la urmă, o recunosc singuri: Cititorii lor sunt mai inteligenţi decât ei!”
FMM
Te las şi pe tine să tragi o concluzie citind şi asta http://nicoletasavin.wordpress.com/2008/11/18/astept-sa-fiu-arestata/#comment-45
marți, 18 noiembrie 2008
luni, 17 noiembrie 2008
Desene pentru viaţa unei fetiţe
Erika Elenz Josian a fost diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică pe 31.10.2008 de Institul Clinic Fundeni. În august 2008, medulograma ei arata normal, cel puţin aşa susţin medicii care i-au facut analizele. La repetarea analizelor, două luni mai târziu, s-a descoperit că are peste 90% celule blastice cu aspect morfologic limfoblas. Singura şansă de supravieţuire este un tratament in străinătate, în valoare de 200 000 EU pe care părinţii nu şi-l permit.
Dan Perjovschi, Alexandru Rădvan, Sorin Tara, Sorin Ilfoveanu, Roman Tolici, Emil Moldovan, Andrian Iurco, Lea Razovschi şi mulţi alţii au donat lucrări asociaţiei Art+Achitecture Today în speranţa că suma adunată din vâzarea lucrărilor lor va acoperi o mare parte din tratamentul Erikăi. Artiştii contemporani români, precum şi unii colecţionari de artă s-au solidarizat campaniei iniţiată de asociaţia Art + Architecture Today – “Desenăm pentru Erika” şi încearcă să-i dea acestui copil şansa la viaţă.
Cumparand lucrarile de arta licitate, sau pur si simplu, facand cunoscut acest mesaj, putem salva un copil. Va asteptam joi, 27 noiembrie 2008, ora 17 la Anaid Art Gallery.
Petrila. O amintire
duminică, 16 noiembrie 2008
Inca un sondaj de opinie pe care nu dau doi bani
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
A apărut “Istoria critică a literaturii române” de Nicolae Manolescu!
Renumitul critic literar a scris în epilogul lucrării: “La originea acestei cărţi stă prejudecata că un critic literar e obligat să scrie până în jurul vârstei de cincizeci de ani o istorie a literaturii. Albert Thibaudet a publicat-o pe a lui când avea şaizeci, iar G. Călinescu când avea patruzeci. Prejudecata ca atare mi-a fost cultivată de către prietenul meu Z. Ornea, care, ca istoric literar el însuşi, dar mai ales ca editor, fie şi într-o editură de stat, cum erau toate înainte de 1989, era convins că poate garanta apariţia unei cărţi care întâmpina, prin natura ei, nenumărate dificultăţi. M-am referit în prefaţă şi în postfaţă la dificultăţile de principiu. Z. Ornea, ca şi mine, se gândea însă mai degrabă la cele legate de Cenzură. Primele noastre negocieri au avut loc pe la jumătatea anilor ’80, când mă apropiam de vârsta de cincizeci de ani. Deşi era vorba pentru început doar de partea consacrată literaturii de dinainte de 1900, mai puţin expusă, n-aveam cum să precedem toate rigorile Cenzurii. Cea mai importantă era clară: interdicţia de a menţiona numele autorilor care părăsiseră ţara, tot mai mulţi în deceniul al nouălea. Fiind în discuţie opere vechi, numele interzise nu erau ale unor scriitori, ci ale unor critici şi istorici actuali care se pronunţaseră despre ei, ceea ce limita gravitatea lucrurilor, dar n-o excludea. Imposibilitatea de a-i cita era cât se poate de stânjenitoare. Unul dintre ei, Virgil Nemoianu, care trăia în SUA, scrisese o carte inconturnabilă despre romantism. Ion Negoiţescu, care publicase un volum de studii despre scriitorii moderni din a doua parte a secolului al XIX-lea, tratându-i, foarte original, ca pe contemporani ai noştri, se refugiase în Germania. Primul volum al istoriei a fost gata, destul de repede, în primăvara lui 1989. El cuprindea literatura medievală, neoclasicismul şi proza romantică şi postromantică. Numele interzise nu lipseau din versiunea care a mers la Cenzură. S-a cerut eliminarea lor. Le-am eliminat, dar am lăsat titlurile cărţilor lor de care mă folosisem şi din care reprodusesem unele pasaje. Cenzura a închis ochii. Dar, cum nu ştiai niciodată ce se putea întâmpla, până în ultima clipă, ori chiar după tipărire, m-am înţeles cu Z. Ornea să întârziem pe cât posibil apariţia cărţii. Situaţia politică era tot mai critică. Regimurile comuniste din Europa se prăbuşeau după o lege a dominoului care ne dădea şi nouă, românilor, anumite speranţe. Întârzierea era aşadar vitală, dacă nu doream să risc mutilarea întâiului volum. La cel despre literatura de după 1948 nici nu îndrăzneam să mă gândesc. Cartea a fost expediată la o tipografie din Bacău, cu care Editura Minerva colabora. Consemnul din partea editorului era să nu se grăbească. Din prudenţă, m-am dus la jumătatea lui decembrie 1989 la Bacău, înarmat cu un teanc de pagini noi şi cu numeroase corecturi de detaliu, pe care voiam să le introduc în carte, nu atât din necesitate, cât spre a o mai ţine în loc o vreme. N-am ajuns însă la tipografie. O întâlnire cu Gheorghe Toma, care era preşedintele Consiliului Judeţean şi pe care-l cunoşteam de la „Zilele Călinescu” din Oneşti şi, pe când era secretar cu propaganda în oraşul moldovean, ne acorda tot sprijinul,m-a determinat să renunţ. Gheorghe Toma, pe care l-am vizitat în clădirea înconjurată de taburi a Consiliului Judeţean, m-a scos strategic din birou, conducându-mă până în părculeţul din spate, unde, după ce mi-a propus să mă aşez pe o bancă, mi-a spus: „S-a terminat!” Declaraţia era prea categorică şi venea, în plus, de la un om prea bine informat ca s-o pun la îndoială. Aşa că m-am dus acasă la profesorul Nicolae Neagu, fostul meu student, şi am ascultat până seara emisiunile radioului Europa liberă. Era marţi, 18 decembrie. Timişoara fierbea. În noaptea precedentă, Toma participase la o teleconferinţă în care, după cum îmi relatase, Ceauşeştii strigaseră pe două voci un singur cuvânt: „Trageţi!” După părerea lui Toma, atât partidul, cât şi Securitatea îl abandonaseră pe Ceauşescu din pricina acelui strigăt repetat, care, dacă i-ar fi dat ascultare, i-ar fi făcut complici în evenimente din care n-aveau cum să mai iasă. Profesorul Neagu, care, în paranteză fie zis, va conduce la preluarea puterii în oraş patru zile mai târziu, secondat de Viorel Hrebenciuc şi de Valeriu Iacubov (asta e istoria!), era şi el de părere că totul s-a sfârşit. M-am întors la Bucureşti fără să mai solicit tipografilor întârzierea tipăririi. Imediat după revoluţie, am cerut şpalturile (printurile de azi) ale volumului şi am reintrodus numele cenzurate. Primul volum al Istoriei critice a apărut în 1990 la Editura Minerva.Pauza care a intervenit în deceniul următor a fost una de tipărire, nu de lucru propriu-zis. Am continuat să scriu (Poeţi romantici, tipărit la Editura Fundaţiei Culturale, unde a fost reeditat şi primul volum, reprezintă dovada, deşi nu era la propriu vorbind un al doilea volum). Ceea ce s-a schimbat a fost ritmul. Şi nu doar noile mele ocupaţii, politice, l-au încetinit, ci câteva alte împrejurări despre care n-am vorbit până acum. Unele ţineau de însăşi materia dificilă. Capitolul despre Eminescu m-a ţinut în loc ani buni. Simţeam în mod limpede că marele poet trebuie abordat diferit decât fusese, de către Ion Negoiţescu inclusiv, al cărui studiu capital data, el însuşi, de patruzeci de ani (tipărit în 1968, fusese scris în 1952). Dar capitolele care nu mă lăsau să dorm erau cele despre literatura contemporană. Intuiţia îmi spunea că trebuie lăsate lucrurile să se aşeze. După un deceniu şi jumătate, când am ajuns la perioadacomunistă, mi-am dat seama că nu mă înşelasem. Am fost obligat să recitesc aproape totul. Trebuie să spun, de altfel, că am recitit toate cărţile, chiar şi pe cele despre care scrisesem, şi uneori şi nu numai o singură dată, în treacăt. N-am păstrat decât acele pagini scrise înainte pe care mi s-a părut inutil să le reformulez după noua lectură. Am recitit şi întreaga critică referitoare la scriitorii de ieri şi de azi. Ocazie cu care mi-am verificat aprecierile asupra valabilităţii în sine a criticii şi nu doar asupra meritelor ei tranzitive. (…)În 2003, când Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, mi-a propus un termen de predare după cinci ani (care m-a scos din impas, publicarea într-un singur volum a Istoriei îngăduindu-mi să mă plimb, ca un cursor, pe toată suprafaţa literaturii române în funcţie de posibilităţile de informaţie şi, de ce nu, de capriciile spiritului meu critic), aceste dicţionare începuseră să apară şi mă dispensau de nevoia de a trata, nu pe picior de egalitate, desigur, dar, în orice caz, laolaltă scriitori de toată mâna, nemaicitiţi de nimeni şi dispăruţi din librării şi din manuale. Aşa s-a născut ideea că o istorie a literaturii este altceva decât un dicţionar. Mărturisesc a n-o fi avut de la început. Nu vreau să fie trasă de aici concluzia că selecţia pe care mi-am permis-o a fost influenţată sau, cu atât mai puţin, că este aceeaşi cu a generaţiei 2000. Lecţia pe care profesorul a învăţat-o de la studenţii lui este aceea că trebuie să fim atenţi la actualitatea literaturii din toate timpurile, nicidecum că trebuie să avem gusturi şi preferinţe asemănătoare sau identice. În postfaţă m-am războit nu numai cu preferinţele şi gusturile generaţiei 2000, dar şi cu pariul ei exclusiv pe prezent. Altul e însă sensul în care vorbesc aici de actualitatea clasicilor şi a modernilor. Ei sunt cu adevărat actuali, nu însă toţi şi nu numaidecât aceiaşi pe care conta generaţia lui Călinescu şi, de ce nu, generaţia mea. O nouă selecţie (poate mai drastică, în orice caz mai potrivită cu spiritul mileniului în care am intrat) era aşadar de rigoare. Revăzând sumarul Istoriei critice, trebuie să admit că selecţia constă mai puţin în ce afirmă decât în ce neagă: e mai bine definită de absenţe decât de prezenţe. Marii scriitori au rămas, în secolul XIX, aceiaşi. În secolul XX, lista e mai bogată, dar nu radical alta. Blecher, Holban, Pillat şi Mateiu I. Caragiale nu erau scriitori canonici în Istoria lui Călinescu. Dar Sadoveanu şi restul, da. În schimb, absenţele sunt mult mai semnificative, mai ales în perioada de dinainte de 1916 (Brătescu-Voineşti şi compania), dar şi în perioada interbelică (Cotruş, Crainic, Gyr, Demostene Botez, Camil Baltazar etc. şi într-un fel, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gib I. Mihăescu, pe care i-am expediat în câteva rânduri). Cât priveşte contemporaneitatea, aici selecţia poate suscita nedumeriri încă şi mai mari. N-am pretenţia infailibilităţii. Se prea poate ca într-o a doua eventuală ediţie s-o revizuiesc. În cazul contemporanilor, întrebarea principală este de ce i-am cruţat pe unii şi nu pe alţii de apartenenţa la realismul-socialist. Cea mai drastică penalizare a suferit-o Marin Preda, unul dintre scriitorii importanţi de după al Doilea Război Mondial. Dar e un scriitor cu o gândire realist-socialistă, cu tot imensul lui talent, atât în primul volum din Moromeţii, cât şi în ultimul lui roman, Cel mai iubit dintre pământeni. Judecata nu priveşte valoarea operei, ci ideologia ei (literară, înainte de orice). În fine, am coborât nivelul tonului judecării estetice a multora dintre contemporani, dar pe care i-am reabilitat (nu în compensaţie, ci fiindcă mi s-a părut firesc) ca scriitori reprezentativi. Nu e o simplă deosebire de nuanţă. Cu toate concesiile la care Cenzura (dar şi autocenzura) i-au împins, scriitorii cei mai de seamă s-au dovedit, după 1965, capabili să înfrunte provocările unei ideologii şi ale unei politici culturale pe cât de primejdioase, pe atât de perfide. Majoritatea operelor dintre 1965 şi 1989 au o miză mare. Morală şi politică. Inclusiv cele de critică literară, care au reuşit să opună canonului oficial, preponderent politic, un canon propriu, bazat pe estetic. Nu vreau să ascund că le-am recitit cu oarecare îndoială. Mă temeam de faptul că ar putea părea „datate” sau ca măcar unele dintre concesii să fie astăzi greu de suportat. Din fericire, au rezistat admirabil la o relectură care nu mai datora mare lucru celei de altădată. Contestarea acestor scriitori în vremea din urmă n-are nicio justificare. Prin operele lor, oricât de imperfecte, ne cunoaştem mai bine trecutul şi, prin el, pe noi înşine. Criticii generaţiei 2000 care cred de cuviinţă că aceste opere merită să fie uitate dovedesc iresponsabilitate. Ele reprezintă o moştenire demnă de respect. Şi nu le putem opune mai nimic din literatura recentă, oricât ar fi de îndrăzneaţă sub anumite raporturi, dar al cărei spirit civic este inexistent şi care nu se adresează părţii celei mai consistente din fiinţa noastră. (Motivul pentru care nu i-am acordat un capitol, cum n-am acordat în general scriitorilor care au debutat după 1989, n-are însă nicio legătură cu această observaţie generală. Există în ultimii ani destule scrieri notabile şi promiţătoare. Dar e nedrept a decide însemnătatea individuală a unor autori foarte tineri, care pot rezerva surprize, iar despre un trend general e prea devreme a vorbi.).”
Şi-o invitaţie:
“Editura Paralela 45 va invita joi, 20 noiembrie, ora 14, in holul central al pavilionului Romexpo, la lansarea volumului Istoria critica a literaturii romane. 5 secole de literatura de Nicolae Manolescu. Evenimentul are loc in cadrul targului de carte Gaudeamus 2008. Vor fi prezenti: Calin Vlasie, Mircea Cartarescu, Nicolae Manolescu Dupa un travaliu de documentare de peste douazeci de ani, profesorul Nicolae Manolescu publica acum monumentalul sau studiu Istoria critica a literaturii romane. 5 secole de literatura. Aceasta opera este, dupa Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent a lui G. Calinescu, cea mai importanta sinteza asupra literaturii din Romania, depasind-o insa prin vastitate pe prima. Critic postbelic de mare prestigiu, Nicolae Manolescu inglobeaza in lucrarea actuala prime volume publicate in anii 90, la care adauga studii noi despre opere ale literaturii romane din contemporaneitatea imediata. Prin rediscutarea unor fatete importante ale literaturii de la noi si prin atitudinea cateodata polemica in fata unor judecati de valoare prea usor consacrate, Istoria critica a literaturii roman. 5 secole de literatura ofera o perspectiva esentiala asupra canonului critic actual. Asa cum precizeaza si subtitlul - 5 secole de literatura - perioada cartografiata de impunatorul studiu reprezinta cel mai intins interval literar analizat de vreun studiu de istorie si critica literara de pana acum, producand o imagine limpede si impresionanta despre intreaga evolutie a literaturii romane. Tiberiu Stamate Coordonator PR Editura Paralela 45”
vineri, 14 noiembrie 2008
Basescu: si premier, si presedinte?
UPDATE. Treaba cade. Am scăpat de-un coşmar ipotetic. Din Constituţie:
"Articolul 84
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată."
Plagiat la Cotidianul
http://moshcalifar.wordpress.com/2008/11/14/sursa-traducatoare-mica-sursa/.
joi, 13 noiembrie 2008
Fascisti romani pe net
Si aici http://www.victoriafinala.com/. Site-ul se numeşte “Victoria finală”. Găsiţi “Mein Kampf “ de Hitler în română.
# Un dram de normalitate http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/13/amprenta-ii/
luni, 10 noiembrie 2008
Caracatiţă imobiliară de la Dej. Unul dintre cei interesaţi în afacere este fratele lui Cornel Itu, preşedintele PSD Dej, Adrian Itu
După cum scriam în numărul trecut, clădirile din centrul municipiului ( e vorba de cele de vis-à-vis de Primărie) sunt în mijlocul unui litigiu care durează de ani de zile. Valoarea lor este mare, desigur. Câteva firme au cumpărat imobilele de la stat la privatizare, apoi le-au inclus în patrimoniile lor. Unii care susţin că sunt urmaşii foştilor proprietari au obţinut în instanţă părţi din spaţii pe care le-au vândut repede la un preţ considerat redus de unele surse. Unul dintre cumpărători este Adrian Itu, fratele lui Cornel Itu, şeful PSD Dej, în prezent candidat pentru o funcţie de deputat. Este o încrengătură de interese imensă în jurul afacerii. Iar politica nu este străină de ea. Mai jos, vă prezentăm un fragment dintr-o plângere penală depusă la Parchet în 25.02. 2008 (adună praf probabil printr-un sertar!) de către societăţile Carpatex SRL, Onix Bijuteria SRL, Alpa SA şi Sompan SA. (REALITATEA)
“La data de 5.10. 2007, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, în nume propriu şi în calitate de mandatar a lui Micşa Jochen, a depus în dosarul nr. 6061/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca, certificatul în calitate de moştenitor nr. 62 din 10.10.2001, prin care se stabileşte că făptuitorul Micşa Jochen este moştenitorul defunctului Micşa Iuliu, decedat la data 14 aprilie 1965, cu ultimul domiciliu la Cluj-Napoca, str. Emil Racoviţă nr.44, jud. Cluj.
Actul a fost depus în dosarul în care reclamanta S.C. Sompan S.A. a solicitat să se constate inexistenţa dreptului de moştenitor al pârâtului Micşa Jochen după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14.04.1965, constatarea nulităţii absolute a certificatului de calitate de moştenitor eliberat în anul 2001, precum şi rectificarea inscrierilor din C. F. nr. 15209 colectivă Dej şi C.F. nr.15210 individuală Dej, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului Micşa Jochen, cu privire la cota de 6/24 parte din imobil, care a fost preluată de Statul Român de la defunctul Micşa Iuliu, decedat în anul 1965.
Susţinem că există atât latură obiectivă cât şi latură subiectivă a infracţiunilor de fals în declaraţii şi uz de fals, sens în care arătăm că:
În anul 1997, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, pretinzând că este unicul moştenitor al defuncţilor Micşa Liviu, decedat în 1941, şi Micşa Iuliu, decedat în 1965, a formulat cereri pentru eliberarea certificatului de moştenitor după cei doi defuncţi şi a obţinut certificatul de calitate de moştenitor nr. 11/24.02.1997, eliberat de Biroul Notarului Public Oana Mihuţiu.
Anterior acestei date, făptuitorul sus-menţionat a formulat şi cereri pentru acordarea măsurilor reparatorii, bazate pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995, susţinând că este singurul moştenitor al defuncţilor Micşa Liviu şi Micşa Iuliu.
Inducând în eroare autorităţile statului, prin hotărârea nr.458/16.12.1997, făptuitorului Pocanschi Ovidiu Mircea i s-au acordat despăgubiri, în calitate de moştenitor al celor doi defuncţi, suma stabilită fiind de 170.456.080 lei, respectiv plafonul maxim prevăzut de lege, care a fost actualizat la data plăţii, conform dispoziţiilor cuprinse la art. 1 alin.2 din hotărârea menţionată şi a prevederilor Legii nr. 112/1995.
Tot în calitate de unic moştenitor al celor doi defuncţi, făptuitorul a formulat mai multe acţiuni în justiţie, solicitând restituirea în natură a unor cote de proprietate din construcţii şi terenuri care, anterior preluării lor de către Statul Român, erau înscrise în C.F. ca fiind proprietatea defuncţilor Micşa Liviu şi Micşa Iuliu.
Este de subliniat faptul că făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea a făcut demersurile în nume propriu şi a încasat sumele de bani acordate în baza Legii nr. 112/1995, deşi prin împuternicirea din 08.01.1997, făptuitorul Micşa Jochen l-a împuternicit să facă demersurile în numele său şi nu în nume propriu.
După ce a încasat despăgubirile stabilite potrivit Legii nr.112/1995, în condiţiile în care calitatea sa de moştenitor a fost contestată, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea a făcut demersuri în paralel, atât în nume propriu cât şi în calitate de mandatar al făptuitorului Micşa Jochen, pentru restituirea în natură a cotelor de proprietate. În contextul expus mai sus, au apărut încă două certificate de calitate de moştenitor, respectiv:
a) certificatul de calitate de moştenitor nr. 51/19 aprilie 2001, eliberat de Biroul Notarului Public Roza Margit Fuchs, prin care se stabileşte că unicul moştenitor al defunctului Micşa Iulius, decedat la data de 9 martie 1989, este Micşa Jochen.
Este de observat că actul a fost eliberat cu încălcarea dispoziţiilor art. 68 din Legea nr 36/1995, deoarece ultimul domiciliu al defunctului era în Germania, iar Micşa Jochen este cetăţean german, cu domiciliul în Germania, astfel că notarul public din România nu putea elibera certificat de calitate de moştenitor.
Mai mult, eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor era condiţionată de lipsa oricăror bunuri în patrimoniul defunctului, conform dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 36/1995, şi de efectuarea verificărilor prevăzute de art. 43 şi 74 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995.
b) certificatul de moştenitor nr. 52/2001, eliberat la data de 11 aprilie 2001 de Biroul Notarului Public Nina Racolţa, act în care se stabileşte că moştenitorul defunctului Micşa Liviu, decedat la data de 31.10.1941 este Micşa Iuliu, domiciliat în Cluj-Napoca, str. E. Racoviţă 44, judeţul Cluj, în calitate de frate, care a acceptat moştenirea prin acte de folosinţă.
Certificatul de moştenitor nr. 52/2001 a fost utilizat de ambii făptuitori, deşi făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea deţinea certificatul de moştenitor nr.11/1997 şi ştia că a încasat despăgubiri prin invocarea calităţii de unic moştenitor după cei doi defuncţi.
Ulterior, urmare cererilor formulate de alte persoane, prin sentinţa civilă nr. 1270/2006, s-a constatat nulitatea absolută a atât a certificatului de calitate de moştenitor nr.11/1997, cât şi a certificatului de moştenitor nr. 52/2001. Certificatul de moştenitor nr. 52/2001 a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 1294/2004, pronunţată de Judecătoria Dej, în dosarul nr. 435/2000, dispoziţie care a rămas irevocabilă conform dispoziţiilor deciziei civile nr. 1079R/2006, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr.16038/33/2005.
Prin invocarea calităţii de moştenitor după defunctul Mircea Iuliu, decedat în anul 1965, făptuitorul Micşa Jochen a obţinut şi două dispoziţii de restituire în natură, emise de Primarul Municipiului Dej pentru spaţii cuprinse în patrimoniul unor societăţi comerciale, între care unele erau şi sunt cu capital integral privat ( S.C.ALPA S.A., S.C. CARPATEX S.R.L şi S.C. ONIX BIJUTERIE SRL).
Erijându-se în calitatea de moştenitor al defunctului Micşa Iuliu, decedat în 1965, făptuitorul Micşa Jochen a obţinut mai multe hotărâri judecătoreşti în care s-a constatat că acesta a dobândit prin moştenire cota de 6/24 parte din imobilele situate în Dej, str. 1 Mai nr.1, P-ţa Bobâlna nr-18, jud. Cluj şi cota de 1/1 parte din şcoala situată în Dej strada Avram Iancu nr.2- 4, înscrisă în C.F. nr. 558 Dej, cu nr. topo 929.
Ulterior, făptuitorul Micşa Jochen a înstrăinat cota sa de 6/24 parte din imobilele situate în Dej, str. 1 Mai nr1 - P-ţa Bobâlna nr. 18, încasând sume mari de bani, aşa cum rezultă din contractele pe care le vom depune la dosar. Dobânditorii cotelor de proprietate (de rea-credinţă în contextul în care în C.F. erau notate acţiunile prin care se contesta calitatea de moştenitor a făptuitorului Micşa Jochen) şi-au înscris în alte C.F.-uri drepturile dobândite asupra unor cote-părţi din imobilele înscrise în patrimoniul părţilor vătămate.
Urmare depunerii, de către făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, a certificatului de calitate de moştenitor nr. 62/10 octombrie 2001 şi a certificatului de deces al defunctei Micşa Cornelia (cea de-a doua soţie a defunctului Micşa Iuliu, decedată în anul 1965) s-au născut suspiciuni cu privire la acte anterioare depuse de cei doi făptuitori, motiv pentru care ne-am adresat Camerei Notarilor Publici Cluj şi am solicitat să ne comunice dacă s-a dezbătut succesiune după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14 aprilie 1965, cine sunt moştenitorii şi să ne elibereze un certificat de moştenitor după defunct.
Prin adresa nr. 375/ 28.01.2008, Camera Notarilor Publici Cluj, a comunicat certificatul de moştenitor nr.397/ 7 octombrie 1965, din care rezultă că unica moştenitoare a defunctului Micşa Iuliu este soţia supravieţuitoare Micşa Cornelia şi că fiul defunctului, numitul Micşa Liviu-Iuliu, a renunţat la moştenire în favoarea soţiei supravieţuitoare.
Certificatul de moştenitor nr. 397/ 7 octombrie 1965 probează că:
- toate certificatele de calitate de moştenitor sunt acte false, lovite de nulitate absolută, eliberate cu încălcarea mormelor imperative ale Legii nr. 36/1995 şi ale Regulamentului de aplicare a acestei legi;
- făptuitorii Mişca Jochen şi Pocanschi Ovidiu Mircea au uzat de acte false în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată, pe care le-au indus în eroare cu scopul de a trage foloase de pe urma acestor falsuri;
- toate actele obţinute de făptuitori, prin folosirea înscrisurilor false, inclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în favoarea acestora, sunt consecinţe ale uzului de fals şi fals în declaraţii.”(Text aparut in Realitatea de Bistrita- Nasaud, Dej si Gherla)
luni, 3 noiembrie 2008
Fotografii cu mama lui Barack Obama goala?!



# Altceva- Dezvăluiri despre Adrian Păunescu http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/03/adevarata-fata-a-lui-adrian-paunescu-dezvaluirile-constantei-buzea-fosta-lui-sotie/
Ciorapii de redacţie
Părerea mea:
Sunt proşti. Acceptă să fie trataţi de sus. N-au demnitate. În anii 90, când eram ziarist în Bucureşti, era greu de imaginat să se întâmple asemenea scene. Eram şi solidari, dar probabil că ştiam cum să aşezăm problemele, ce întrebări să punem, ce replici să dăm oficialităţilor mai impertinente.
P.S. Aştept să văd un ziarist, când o să fie umilit, să-l bage la mă-sa în p. pe Băsescu, de exemplu, dacă el este cel cu ieşirea în decor. Golanilor trebuie să le răspunzi pe limba lor. Te face găozar, îl faci găozar.
P.S. 1 Petreanu îi numeşte pe ziariştii care se lasă umiliţi stative de presă. Eu prefer ciorapi de redacţie.
duminică, 2 noiembrie 2008
Şi bărbaţii plâng. Câteodată
Am auzit şi un prieten, vorbind la mobil, cum a scos o replică antologică: “Ne întâlnim în cimitir”. Vorbea cu sora lui care venea la Luminaţie.
Stând lângă mormântul lor, mi-am simţit bunicii aproape. Şi am plâns. Recunosc că am plâns. Şi nu sunt un cufurit.
PS. Desigur că titlul este după Bitman, după care nu mă împrăştiu de admiraţie.
Încă un P.S. Despre bunicii mei (dar nu numai, că aşa-i literatura) http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/11/ingerii-mananca-placinte/ şi http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/07/dumnezeu-a-venit-cu-citroenul/
sâmbătă, 1 noiembrie 2008
Sotul unei romance din Alaska o critica pe Sarah Palin
vineri, 31 octombrie 2008
Armaghedonul din noiembrie 2008
Campanie cu steampunk. Ai noștri aburiști și suflul violent al nebuniei
Nu există dubii că, în acest început de noiembrie, scena politică românească e dominată de un steampunk politic demențial (un aburism politic terorist-mafiot fără precedent) ce are efectele cele mai surprinzătoare , dacă nu chiar devastatoare, și asupra prezentului și asupra viitorului României. Vorbele Hannei Arendt dedicate răului politic, ca boală de malnutriție ce însoțește un stadiu de imaturitate civilizațională, sunt mai actuale ca oricând: "Niciodată viitorul nu a fost mai imprevizibil, niciodată nu am depins cu toții într-o atât de mare măsură de forțe politice care par însuflețite de suflul violent al nebuniei". Au trecut, altădată, pe aici, pe teritoriile vechi românești, romanii, tătarii, nomazii de toate culorile, cumanii, turcii, rușii, bolșevicii, dar parcă niciodată nu a fost gustul dezastrului mai mare ca acum, când au trecut ai noștri peste ai noștri și praful s-a ales, dar încă mai trec ai noștri peste ai noștri, și nu aduc decât ură, confuzie și învrăjbire. Irosire și pierderea șanselor reale, orbire și carierism asasin. Valul politicianist ce face ravagii în partidele românești și pe scena noastră politică, având și efecte importante asupra păturilor profunde ale societății, este un veritabil curent neo-realpolitik. Acesta a amorsat în prezent un veritabil război fratricid care se duce de fapt pentru fondurile europene și pentru privilegii incomensurabile, clientelare. Toate acestea nu pot fi obținute decât prin smulgerea ciolanului din mâinile adversarului politic, chiar dacă adesea gestul acesta devine însăși smulgerea brațului ori a piciorului adversarului, cu tot cu restul corpului său, ori chiar înjunghierea fericită a adversarului politic, în piața publică și în aplauzele massei excitate de alcool și idiotizate de mass-media. Pentru că stilul trendy acum la noi e de killer-kaput adversarul on line prin forță și violență, ceea ce e oarecum diferit de duritatea aceea altfel a campaniilor occidentale sau americane, a democrațiilor consolidate, care se desfășoară pe o durată mai lungă, dar au regie și scenariu de producții alternativ horror and comedy- reality - show, cu rețetă și cu final așteptat.
Impostură la ușa cortului. Partide-bordel și felație parlamentară. Ce naște din old-boys cetățeni înfulecă
Cu ceva ani în urmă, în 1963, Monica Lovinescu afirma că „trăim într-o epocă bolnavă în care imposturile abundă". Diagnosticul e valabil și acum, ca și altădată, și trebuie să avem curajul să privim cu responsabilitate faptul că, dintre toate imposturile românești care ne împiedică evoluția, impostura politică dublează impostura profesională pe calea ratării efortului de a construi democrație și stat de drept într-o țară dominată de mentalități de vechili și cârpaci. Impostura e ceea ce definește și la ora actuală background-ul pe care are loc viața politică românească la care cască gura indivizii- cetățeni: politicienii își fură unii altora cele câteva idei coerente de care se fac "vinovați", își fură programele, ideologiile, își împrumută soțiile sau soții pentru câteva zile la partidul vecin, scot amanta gonflabilă și o oferă prin satele pe unde ies la agățat alegători, cărora le spală creierul cu câte un milion de lei devalorizați, doar-doar aceștia nu se vor trezi nici acum din beție, ca să vadă că politicienii de azi sunt tot ăia de ieri, deși modificați genetic, după ce au trecut pe la câteva partide- bordel ca să se formeze în arta felației parlamentare. Din mahalagii și țoape, și grație bănetului furat anterior, au ieșit doamne fudule și pești nesătuli. Din infractori și trepăduși de old-boys-nomenklatură cu trecut extremist, au ajuns prinți de tribună și aristocrați de Cupolă. Din reprezentanți ai oligofreniei mijlocii, și folosindu-se de fondurile europene deturnate sau de bugetul statului, au ajuns doctori pe bandă rulantă (fără studii și articole publicate, fără participări la programe științifice sau manifestări universitar-academice) și președinți pe la diverse agenții și organisme-căpușe , convinși că aceasta înseamnă legitimitate, onorabilitate și valoare, când de fapt este doar o fudulie de menajerie cretinoidă de cleptomani ce legitimează dictatura clientelei politice. Putere și corupție; nesimțire și jecmăneală; hoție și manipulare; tâlhărire la drumul mare a cetățenilor și dizolvarea statului de drept în minciună generalizată; lipsă de respect față de muncă și lipsă de responsabilitate pentru actele care îi legitimează în Cetate; uzurpare și mitomanie politică infinit iresponsabilă. Sfidarea unui popor care a reușit să devină încetul cu încetul, pe fondul aplecării sale către mesianism, doar o populație bâlbâită sau paralizată, care este împinsă la traseism, umilințe și robie de însăși clasa sa politică. Toate acestea definesc un tablou oribil și apocaliptic, în care militanții curajoși pentru drepturile omului și profesioniștii veritabili își dau duhul unul după altul, se răresc și dispar.
Urmarea aici http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/realpolitik-romanesc
joi, 30 octombrie 2008
Profii români lucrează puţin în comparaţie cu occidentalii. Hai să lăsăm demagogia şi miorlăitul nejustificat!
Cred că parlamentarii care au votat aberaţia legislativă care e pe cale să arunce ţara în aer, adică toţi deputaţii, ar trebui acuzaţi de subminarea economiei naţionale.
Pe blogul lui Andrei Bădin am aflat o informaţie extraordinară, care nu s-a propagat în presă cum ar fi meritat. Toţi îi căinează pe dascăli, dar hai să vedeţi ce zice Bădin: “Cred ca profesorii merita salarii mai bune dar nu creand false conflicte cu alte categorii sociale. Apropo de cresterea salariilor profesorilor cu 50% revista Q Magazine are o dezvaluire, cred eu, interesanta:
Daca guvernul ar fi aflat ca un dascal roman munceste de doua ori mai putin decat unul din Occident, profesorii ar fi putut beneficia de salarii duble fara a apela la bugetul de stat. Seful statului a dat si el dovada ca nu cunoaste aceasta realitate semnalata de Banca Mondiala, dand unda verde majorarii cu 50% a lefurilor.Scandalul legat de cresterea salariilor dascalilor, care a dus la cereri similare din partea tuturor bugetarilor, putea fi evitat in cazul in care autoritatile tineau cont de un document elaborat de Banca Mondiala. Analiza, intitulata Politica educationala din Romania, arata ca, in timp ce un profesor roman de gimnaziu preda 473 de ore pe an, unul din Uniunea Europeana munceste 803 ore. In comparatie, un dascal de liceu din Bucuresti are 525 de ore, iar unul de la Paris -717. Aplicand regula de trei simpla, un profesor roman care ar preda acelasi numar de ore ca un confrate din vest ar castiga cu 40% (in cazul dascalilor de clasele I-VIII) si cu aproape 30% (in cazul celor de liceu) mai mult decat in prezent. Si asta fara niciun efort bugetar. Doar renuntandu-se la o parte dintre profesori, lucru cat se poate de normal, daca ne aliniem standardelor Uniunii Europene. De altfel, Banca Mondiala recomanda, in acelasi document, reducerea numarului de profesori cu 50.000.”
Aşa-i că nesimţiţii lideri sindicali din învăţământ n-au scos o vorbă despre analiza invocată?
# Puţin "aer" http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/30/75/, http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/31/40-de-grade-c/
miercuri, 29 octombrie 2008
marți, 28 octombrie 2008
Barbatul de stat Tăriceanu
Prin votarea majorării salariilor profesorilor cu 50%, deputaţii s-au dovedit de-un populism împuţit, iresponsabil. Toţi, de-a valma.
Diferenţa dintre un politician oarecare şi un bărbat de stat o percepem în momentele de cumpănă, ultimul acordând întâietate intereselor ţării, chiar dacă ele nu coincid cu interesele imediate ale unui segment consistent din electorat şi sunt nepopulare. Şi ne este dat să trecem prin unul, la un pas de dezastrul inflaţionist.
Prin respingerea promulgării majorării salariilor dascălilor, Băsescu are ocazia să-şi demonstreze valoarea sau mediocritatea. Este bărbat de stat?
2. Mersul evenimentelor este cunoscut. Cum a procedat Băsescu sau Tăriceanu, Ionescu, Popescu şi popa Pripici. Culmea e că Tăriceanu începe să aducă a bărbat de stat. Tot pe temă aici http://lilick-auftakt.blogspot.com/2008/10/va-reusi-tariceanu-sa-se-impuna-ca-om.html
Ei, ca brazii…
# Fost chelner. Cu tupeu. L-a terminat pe fostul prefect Pupeză după ce i-a luat scamele de pe rever. L-a durut în paişpe că economia o să fie aruncată în aer de majorarea salariilor profesorilor. Le-a votat cu inconştienţă. Îl cheamă Radu Moldovan şi vrea să fie deputat de Bistriţa-Năsăud. La PSD. Şansa este în altă parte.
# Un tip cu nimic ieşit din comun. Altfel de treabă. Nu cuvântă, nu deranjează. Mai zgomotos este Grivei. Că măcar latră. Îl cheamă Dan Prunea şi vrea să ajungă senator. Să fim serioşi…
luni, 27 octombrie 2008
La omorat de bloggeri. Si alte doua chestii
# Altceva râsu’-plânsu’ http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/24/vippulici-vippizdici/
# O iniţiativă interesantă http://schimbdelink.ro/
duminică, 26 octombrie 2008
Vinovăţia oamenilor valoroşi
"Dar oare vrem sa aflăm adevărul?", se întreabă. La fel, întreb şi eu.
sâmbătă, 25 octombrie 2008
Ziua celui pe care l-am ratat
Regele Mihai împlineşte azi 87 de ani. La mulţi ani, Majestate! România a ratat reîntâlnirea cu el în anii ’90. A fost preferat Iliescu, iar rezultatul încă ne apasă.
vineri, 24 octombrie 2008
Zoso il vrea impuscat pe Ciutacu
UPDATE- Am copiat postarea ca să n-o schimbe Zoso:
"O ştire in stilul Sinteza Zilei
Ciutacu a scăpat cu viaţă ca prin minune, în noaptea de miercuri spre joi, după ce a fost lovit în cap de glonţul tras de un poliţist brăilean. Victima se afla într-o maşină condusă de o cunoştinţă întâmplătoare cu care băuse până după miezul nopţii într-un bar. După ce au turnat pe gât până n-au mai ştiut ce se întâmplă cu ei, cei doi tineri din Galaţi s-au urcat într-o maşină şi au plecat să viziteze Brăila.
Din pacate, nu e mizerabilul de la TV. Dar asta nu inseamna ca speranta a murit."
miercuri, 22 octombrie 2008
Hai să le-o tragem!
"In ultima vreme, pretul barilului de petrol s-a redus la jumatate, astfel ca de la 140 dolari a scazut la 70, si totusi benzina si motorina au scazut cu doar 1000 de lei. E bataie de joc pt ca guvernul tine taxele si accizele la fel de mari, iar statiile Peco nu vor sa renunte la preturile practicate, avand un profit urias. Daca ei isi bat joc de noi, haideti sa-i boicotam! S-A DECIS CA IN ZILELE DE 27, 28, 29 OCTOMBRIE TOTI SOFERII CARE VAD ACEASTA MIZERIE SA FACA FRONT COMUN SI NIMENI, PENTRU NIMIC IN LUME, SA NU ALIMENTEZE MASINA SI SA NU CUMPERE NIMIC DIN STATIILE DE CARBURANTI. SPERAM CA PRIN ACEST MOD DE PROTEST SA-I PROVOCAM SI SA VEDEM O REACTIE POZITIVA A ACESTUI GUVERN CARE CONTINUA SA ISI BATA JOC DE NOI! daca sustii ideea (si chiar daca nu o sustii ), da mai departe."
OK, rândurile nu excelează stilistic. Interesează adevărul.
# Altceva interesant. De altă factură http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/19/o-fotografie-la-mare/
Dumnezeu nu-i microbist
Dar l-a întrebat cineva pe Dumnezeu dacă-i place fuga unor hăbăuci după o minge? Şi dacă l-a întrebat, nu cred că a primit răspuns.
marți, 21 octombrie 2008
luni, 20 octombrie 2008
Imaturul Mircea Badea
M-a deranjat că în ultima lui emisiune, povestind despre o întâlnirea a Elenei Udrea cu nişte deţinători de bloguri, s-a referit constant, generalizând, pe un ton minimalizator la blogosferă. Seamănă cu ce a făcut şi deşteptul de Marius Tucă nu cu mult timp în urmă. Autosuficient, parcă scuipa cu seminţe în capul tuturor.
Caraghioasă ieşire de adolescent nematurizat.
duminică, 19 octombrie 2008
Radu Afrim faţă cu prostia
O sulă de deputat PSD vrea interzicerea unui spectacol al talentatului regizor. Vedeţi http://www.ziaruldebraila.ro/pagina_elevilor/sarbatoriti_cenzura_e_carnaval_.html şihttp://www.supliment.polirom.ro/article.aspx?article=4102.
Informaţii despre Afrim aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Afrim. Ştiu că datele de pe Wikipendia nu sunt exhaustive, dar sunt de ajuns ca neiniţiaţii să-şi formeze o părere.
Pe Radu îl cunosc de mai mulţi ani; locuiesc în oraşul în care s-a născut el. Are alergie la prostie ca şi mine. Ce i se întâmplă lui Afrim, într-o formă sau alta, putem să păţim oricare. Oricând.
# Altceva interesant http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/19/o-fotografie-la-mare/
sâmbătă, 18 octombrie 2008
Romani din Rusia au nevoie de ajutor. Scrisoare deschisa catre Traian Basescu
Noi, locuitori ai satului Moldavanskoe, raionul Krimsk, tinutul Krasnodar, Federatia Rusa, Va adresam respectuos invitatia de a vizita satul nostru, care este unul din 8 sate de basarabeni din Caucazul de Nord. Satul nostru este infiintat de tarani moldoveni din gubernia Basarabia in anul 1873 si acum are aproape 2500 de locuitori.
In acelasi timp, Va rugam sa ne ajutati, in conlucrare cu autoritatile federale si tinutale din Federatia Rusa sa rezolvam citeva probleme mari pe care le intimpinam de foarte multi ani, si anume:
Sa ne ajutati cu un invatator de limba romana, care sa fie trimis din Romania, ca si copiii nostri, care invata in limba rusa, sa poata invata limba mamei;
Sa ne ajutati cu carti in limba romana, pentru ca asa carti nu avem deloc in sat;
Sa ne ajutati sa primim din Romania un complet de costume nationale, pentru ansamblul de copii si pentru ansamblul de maturi din satul nostru. Ne trebuie 15 costume pentru baieti si 15 costume pentru fete si 10 costume pentru barbati si altele 10 pentru femei;
Sa ne ajutati sa primim din Romania un complet de instrumente muzicale populare, pentru ansamblul folcloric din satul nostru;
Sa ne ajutati cu un specialist muzicolog sau muzicant din Romania, care sa conduca orchestra populara din sat;
Sa ne ajutati sa organizam in satul Moldavanskoe un Centru Cultural National, de care este mare nevoie. In legatura cu aceasta Va aducem la cunostinta ca doamna Natalia Belcenko, fosta invatatoare de istorie din satul nostru a cumparat in centru satului un teren cu o constructie pe jumatate ruinata anume cu scopul de a infiinta acest Centru Cultural National;
Sa ne ajutati sa organizam in satul nostru un atelier si cursuri de invatarea mestesugurilor populare cum ar fi tesutul covoarelor moldovenesti, goblenuri, confectii din panusi, olarit si altele.
Daca nu vom primi ajutor din Romania sau Republica Moldova, in urmatorii 10 ani riscam sa ne pierdem identitatea noastra nationala. De aceea toata nadejdea noastra este la Dumneavoastra, ca Presedinte al Romaniei. Organizatia noastra, condusa de doamna Natalia Belcenko, se numeste Krasnodarskaia kraievaia nationalnaia kulturnaia organizatia „BUCURIA” (Organizatia cultural-nationala din tinutul Krasnodar „BUCURIA”).
Cu adinc respect si multa nadejde in ajutorul Dumneavoastra,
Natalia Belcenco
Andrei Podolean
Marina Pogorelova
Maria Pogorelova
Vasilina Budurina
Iulia Cenisenko
Nadejda Gusarova
vineri, 17 octombrie 2008
De ce m-a injurat Mircea Badea
"alexandru petria on 16 Octombrie, 2008 8:39 pm
Bine că l-au reţinut pe Piţurcă. M-am săturat de golănismele din fotbalul autohton."
Şi l-a mine mi-am expus părerea aici http://realiatealuipetria.blogspot.com/2008/10/bine-ca-l-au-saltat-pe-piturca.html.
Badea a susţinut aseară în emisiunea sa de pe Antena 1 că este anormal să se bucure cineva de ce-a păţit omul de fotbal. Şi m-a nominalizat, numind poziţia mea de pe blogul lui Tolontan drept prostie.
Numai că Badea a cam greşit. Nu m-am bucurat pentru păţania lui Piţurcă, ci am aprobat încercarea de aplicare a legilor şi în cazul şmecherilor din fotbal. La care combinaţia dintre bani şi mintea puţină are efecte sfidătoare.
S-a cam prostit Mircea Badea.












![Validate my RSS feed [Valid RSS]](valid-rss.png)
