marți, 3 iulie 2007

Năsăudeni, dejeni şi beclenari într-o acţiune comună


ASTRA-102, la Lipova

În urmă cu ceva timp Lipova, judeţul Arad, a găzduit forumul cărturăresc al ASTREI, cu participarea delegaţiilor Depărţămintelor din ţară şi diaspora, având ca scop principal receptarea realităţii culturale româneşti şi revigorarea activităţii Asociaţiunii, deci o acţiune de autoanaliză, având prilejul de a ne sfătui, de a programa şi manifesta în contextul intrării României în Uniunea Europeană.
Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost reprezentat de o delegaţie numeroasă compusă din 14 astrişti din Departamentul Năsăud şi Beclean cum sunt: Ioan Seni, preşedinte, Ioan Mititean si Valer Petrehuş vicepreşedinţi, Valeria şi Romulus Berceni de la secţiunea ecologică şi literară, Sever Ursa- Astra Măiereană, Pavel Berengea şi Ieronim Ureche- Astra Ilveană şi Leon Catarrig- Astra Rebrişoreană, iar de la Beclean Ligia Dănilă, preşedinte, însoţită de Maria Covaci, Didina Rurac, Maria şi Liviu Mârza. De la Dej au participat: Radu Gavrilă, preşedinte, însoţit de Raveca Vlaşin, Elena Mereuţă şi Gavril Bogdan, oameni ce se implică benevol în ample acţiuni de valorificare a faptelor de cultură şi de a întări prestigiul Asociaţiunii, spre a duce mai departe făclia înţelepciunii, a cultului pentru carte si literatură.
Adunarea generală cu numărul 102 de la Lipova a avut loc prin bunăvoinţa Departamentului Atanasie Marinescu- preşedinte profesor Ana Costovici, omul ce s-a remarcat printr-un aer tineresc, cu un dinamism de torent învolburat, cu naturaleţea ce o caracterizează utilizând tehnica unui cărturar de a scoate din cutia surprizelor noi şi noi imagini culturale din viaţa spirituală a Lipovei şi Văii Mureşului, oraşul cu urme preistorice, întărit cu cetate de regele Bela al IV-lea după năvălirea tătarilor, ce apare în istorie la port la Mureş încă de la începutul mileniului I e.n..
De la gara Rodna am treversat Mureşul pe un pod de fier-beton, cu patru benzi, construit în perioada 1991- 1999, cu lungimea de 147 metri, ce are la capete două viaducte peste calea ferată spre Rodna şi Lipova.
Adunarea nu se putea desfăşura fără sprijinul concret al primăriei, prin Vidrel Popina, primarul urbei, şi a viceprimarului Petre Toma, a consilierilor şi salariaţilor primăriei ce au reuşit să creeze un climat solemn prin organizarea de acţiuni variate de ordin sufletesc, care au evitat plictiseala şi oboseala, ca de exemplu: vizitarea muzeului, a unor expoziţii de carte şi artă, Te Deum la Biserica Ortodoxă din Staţiunea Băile Lipova, o acţiune de împăcare creştinească cu participarea prelaţilor bisericii ortodoxe şi catolice, respectiv Timotei, arhiepiscopul Aradului şi episcopul greco-catolic Cariolan Mureşan. Din program nu au lipsit obiceiurile şi tradiţile moştenite din bătrâni, vizitarea Basilicii Mănăstirii Maria Radna şi audierea corului Vicariatului Greco-Catolic din Timişoara şi cel din localitate, urmând un recital de orgă concertat de studenta Andreea Iliuţă şi, în final, un spectacol folcloric în aer liber pe platoul din Băile Lipova, susţinut de ansambluri populare românesti, maghiare şi germane.
Deci adunarea astristă cu caracter naţional şi internaţional de la Lipova a fost presărată cu activităţi în completarea ordinii de zi a adunării având ca temă ASTRA în contextul intrării României în Uniunea Europenă, o mărturie în Arcul Timpului, prima adunare de acest fel din Lipova, ce a sporit şi a îmbogăţit tezaurul spiritual românesc însăşi prin participarea unor cărturari de renume din Sibiu, Blaj, Bacău, Iasi, Braşov, Bucureşt, Arad, Timişoara, Dej, Năsăud, Beclean, Tg. Mureş, din judeţele Harghita şi Covasna, Baia Mare, Orăştie, printre acestia am sesizat pe preşedinta Consiliului rectorilor universitari din România, prof.universitar Ecaterina Andronescu, ce a adus prin cuvântul său în prim plan ASTRA şi şcoala, spunând că i s-a făcut un mare privilegiu de a se adresa astriştilor, oamenilor ce se dăruiesc prin muncă de voluntariat să aşeze cultura într-o justă orânduire, oameni pe care avem dreptul şi mândria să-i declarăm promotori în viziunea modernă asupra intrucţiei.
Prof. univ. dr. Dunitru Acu, cu toată echipa sa din conducerea ASTREI centrale, printre care am remarcat-o pe vicepreşedinta Areta Moşu, cu o vastă activitate, o adevărată conştiinţă, în fruntea unei delegaţii numeroase din Iaşul celor şapte coline, cu un grup de tineri astrişti ce năzuiesc să facă din ASTRA un simbol viu al lumii de mâine. Întreaga echipă s-a angajat prin unanimitate de voturi să meargă în continuare pe acelaşi drum, cu crezul de a respecta adevărul şi de a fi contemporani cu oamenii pentru care luptăm, cu recomandarea de a radia intrigile ce mai dăinuie parcă din ce în ce mai vădit, înlocuindu-le cu cuvinte calde, în direcţia cultivării dragostei de neam.
Se cere (spunea Areta Moşu) un interes sporit pentru sprijinirea românilor, facilitându-le accesul la manifestări de profil din ţară, oferindu-le, în măsura posibilităţilor şi a interesului manifestat, o deschidere în colaborare cu toţi acei care ne împărtăşesc valorile şi viziunea, cu aceia care se simt legaţi de acest pământ şi de strămoşii din care ne tragem.
Podul de flori construit după 1990 peste Prut se pare că s-a transformat în scaieţi, iar vizele ce s-au impus spre a te deplasa de la o casă la alta a românilor de pe cele două maluri sunt o ruşine pentru vremurile în care trăim, ceea ce va duce la falsificarea istoriei neamului şi la o nouă companie de denigrare a reperelor istoriei naţionale.
Din discuţii s-au desprins necesitatea atragerii tinerimii, spre a primii învăţătura în limba maicii lor, prin crearea unui mediu de propagare a culturii naţionale, facând din ei oameni ce cred cu adevărat în cultură, să ne luptăm pentru dobândirea patrimoniului Asociaţiei, fiind derulate zeci de procese, să aducem modificări statului atât în ce priveşte alegerea organului suprem cât şi posibilităţii mai largi de stimulare a celor animaţi de spiritul astrist, benefic şi riguros, prin diplome de onoare, plachete, medalioane, cât timp oamenii activi mai sunt în viaţă. Despărţămintele să fie eficiente şi să întreprindă acţiuni utile, bine pregătite, acţiuni de amploare şi în cercuri restrânse, care să devină adevărate oaze de spiritualitate, deoarece frumuseţea vieţii astriste stă în diversitatea acţiunilor, motiv de admiraţie pentru mulţi.
Adunarea de la Lipova a fost ceva festiv care m-a emoţionat, atât prin programul său diversificat, cărţile lansate şi documentarea lucrărilor ştiinţifice, primirea caldă şi sprijinul material acordat de patronii Băilor Lipova- familia Dorina şi Constantin Miloş, asociaţia Caritas Banat, “Sanctus Gerhardus” din Lipova, Popasul turistic “Mara”, Popasul turistic “La Faleză”, Grupul şcolar “Sever Bocu”, cu supravegherea de rigoare a Consiliului judeţului Arad şi Consiliul local Lipova, oameni care prin faptele lor se înscriu într-un circuit de cultură umană.
Forumul cultural de la Lipova constituie un preambul în manifestările academice de viitor, în care să domine competenţa, spiritul civic, calmul, echilibrul, înaltul profesionalism.
Ioan MITITEAN
(publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)

Un comentariu:

Anonim spunea...

Lipova este rusinea judetului ARAD.

Mereu se organizeaza in Lipova activitati culturale, ce ironie,
intr-un oras care nu mai are de
mult,nici un fel de cultura.

Lipova nu are nici un fel de cultura, pentru ca nu are economie.

Nu poate exista cultura fara
economie.

Lipova nu are economie pentru ca nu are cine s-o cladeasca,
oameni care nu stiu sa cladeasca o
economie nu au cum s-o cladeasca.

Iata ce scriu ziarele despre
Lipova, "orasul culturii"
unde gasesti o groaza de eruditi
care stiu totul, despre o lume
care in realitate nu mai exista


INFORMATIA ARADULUI

“Lipova este un oras rupt parca de realitate“

24,08,2007
Scris de Daniel Albu

Senatorul democrat Nicolae Ioţcu a fost prezent zilele trecute, în oraşul Lipova, la o întâlnire cu cetăţenii din zona Văii Mureşului.
“Am constatat, cu regret, faptul că la Lipova nu există implicare din partea autorităţilor locale pentru promovarea de proiecte de dezvoltare, iar consecinţa cea mai drastică este faptul că oraşul este mult rămas în urmă, rupt parcă de realitate. Lipovanii critică autorităţile locale pentru lipsa de dezvoltare a oraşului, ei văd că există oraşe şi chiar comune în judeţul nostru, care au un avânt economic mult mai mare”, a declarat Nicolae Ioţcu.
Nemulţumirile cetăţenilor din Lipova sunt multe şi se axează în special pe lipsa de investitori, starea drumurilor, situaţia jalnică a spitalului din localitate şi, nu în ultimul rând, nemulţumiri faţă de justiţia din Lipova.
„Lipova trebuie să se schimbe radical pentru că este un oraş important, simbol al Văii Mureşului. Trebuie să găsim soluţii şi resurse şi pentru Lipova aşa cum s-au găsit şi în celelalte oraşe ale judeţului. Acolo unde există proiecte şi interes din partea administraţiilor locale se găsesc întotdeauna soluţii”, a completat senatorul Nicolae Ioţcu.


INFORMATIA ARADULUI

Lipova – un oras in care modernismul patrunde greu

29,08,2007
Scris de M. Mican

Lipova, cel puţin văzută din afară, ca simplu trecător, poate fi considerată drept fiică vitregă a judeţului, cel puţin din punctul de vedere al investiţiilor. Pentru cei care au străbătut această zonă a judeţului în urmă cu douăzeci de ani şi care revin acum, imaginea oraşului este aproape neschimbată. Acelaşi centru pavat neuniform, cu clădirile vechi de pe care tencuiala a căzut în mare parte, la parterul cărora sunt deschise magazine. E adevărat că printre aceste spaţii comerciale şi-au găsit loc şi sediile filialelor unor bănci şi unele magazine mai „acătării” însă este mult până când despre Lipova se poate vorbi ca având un centru modern.
Piaţa agroalimentară este aceeaşi, învechită, cu aceleaşi mese din beton rece, împrejmuită de tot soiul de tarabe cu kitsch-uri, de pirande care îşi întind pe jos, pe trotuar oferta vestimentară „de marcă”, de la pantofi cu toc, la adidaşi, costume, bluze, pulovere, cămăşi şi sacouri. Totul la „modă”, de „marcă” şi „ de ocazie”.
Stagnarea investiţiilor în infrastructura şi în aspectul oraşului este generată în mare parte de absenţa investitorilor. Desigur că un oraş precum Lipova cu cheltuieli extrem de mari - numai dacă ne gândim la valoarea chiriilor pe care primăria trebuie să le suporte pentru spaţiile în care funcţionează unităţi de învăţământ şi care au fost retrocedate – nu poate să îşi permită contravaloarea unor asemenea lucrări de amploare din bugetul şi aşa atât de mic. Cel puţin deocamdată firme sonore nu şi-au exprimat intenţia de a investi în această zonă. Lucrurile se mişcă încet, în agroturism mai simţindu-se un suflu uşor, însă şi acesta doar dacă privim la restaurantele şi spălătoriile auto deschise pe marginea şoselei naţionale care străbate Lipova, mai precis Radna. În industrie… bate vântul. Mici ateliere de croitorie respectiv de tâmplărie… În fostul sediu al Strungu a rămas doar amintirea a ceea ce se confecţiona odată aici, spaţiile fiind închiriate sau vândute la firme cu diferite obiecte de activitate. Mai sunt şi Băile Lipova… Dacă vorbim despre ştrand, lucrurile nu stau deloc rău. Condiţiile sunt chiar bune, bazinele şi de fapt întreaga zonă de agrement este extrem de curată. Din păcate însă, cealaltă parte a fostei staţiuni a rămas în paragină. O parte a ei a fost vândută iar alta concesionată unei firme private care nu dispune de fondurile necesare amenajării ei. Aşadar, din tot ce a fost odată fosta staţiune au rămas bălării, clădiri cu ferestre sparte, cu tencuiala căzută, fără uşi…. Doar cu nişte tăblii care mai demonstrează ce destinaţie au avut pe vremuri. Tot aici funcţionează şi fabrica de apă minerală cu acelaşi nume, iar în imediata vecinătate a ei se va ridica un curând un hotel aparţinând unei asociaţii a poliţiştilor.
Lucrurile se mişcă, însă după cum spuneam, extrem de încet. Asta cu toate că zona se poate mândri cu o frumuseţe deosebită, nevalorificată poate cum ar trebui. Ne referim îndeosebi la cetatea Şoimoş, la bazarul turcesc, la biserica Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea din Radna…
O localitate atât de mare, care cuprinde atât Lipova în sine cât şi Radna, respectiv Şoimoşul , situată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Arad în care modernismul intră cu greu, însă în care nici bogăţia istorică cât şi frumuseţea naturală nu sunt puse în lumina necesară pentru relansarea zonei.