Felicitări Răzvan Dumitrescu! Un editorial de nota 10

Cine o mai fi prin sertarele procurorilor?

"Gardianul”, ediţia din 21.09.2007

Daca în aceste zile vreun ziarist îsi permite sa comenteze raportul CSM despre situatia de la DNA, risca un val de bâlbe si injurii pe forumurile de pe internet. Principiul e simplu – daca scrii de rau despre unii procurori, înseamna ca esti corupt. Nu cumva sa te uiti în ograda celor care împart dreptatea, ca e ca pe vremea comunistilor: „Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici si uzine". Ce conteaza ca în acel raport apar lucruri atât de grave, încât te si întrebi daca nu cumva ne aflam prin anii mineriadelor...
Foarte putini par acum dispusi sa observe ca în acest moment riscam sa cadem într-o capcana fatala. Daca ceea ce se întâmpla ar fi doar o razbunare între ei, politicienii, cu ajutorul unor personaje parcate prin Justitie, ar mai fi cum ar mai fi. Am putea spune, bine, sa fie la ei acolo, slava Domnului ca nu ne afecteaza pe noi, ca iata, noua celor de jos ni se face dreptate, procesele nu dureaza ani intregi, judecatorii nu sunt incorecti sau incompetenti, iar procurorii îsi fac treaba foarte bine si în interesul cetateanului! Dar oare asa stau lucrurile? Îi vedeti în stare pe cei care participa la astfel de manevre sa lase haina cu „scheme" în cui si sa îmbrace roba sfintita de profesionalism pentru ca acum au în fata un simplu cetatean?
Problema e ca în România ultimilor ani s-a tot vorbit despre coruptia generalizata, iar asta înseamna ca toate domeniile au fost atinse. Evident, nici Justitia nu putea sa scape nepatata. Ce înseamna de fapt coruptie generalizata? Înseamna ca defectul se afla în primul rând la judecatori si procurori, caci daca aici ar fi mers lucrurile cât de cât bine, coruptia nu s-ar fi generalizat. Pedepsele corecte si conforme cu legea, aplicate la timp si în numar semnificativ, n-ar mai fi permis flagelului sa se întinda peste toate domeniile. Daca ar fi sa judecam dupa principiul cine a fost primul - oul sau gaina -, atunci am ajunge la concluzia ca putregaiul a intrat mai întâi în Justitie si apoi s-a extins în toate domeniile. Problema e ca sunt chemate sa lupte cu aceasta coruptie generalizata institutiile cele mai atinse de flagel. Din acest motiv, avem dreptul sa stim daca s-au curatat de mizerie si cum au facut asta.
Si daca pe oamenii politici îi vedem cum se scobesc în nas prin Parlament, cum chiulesc sau îi auzim cum mint, pentru ca fac asta în fiecare zi cât se poate de transparent în fata microfoanelor si camerelor de luat vederi, despre Justitie nu aflam nimic. Ar trebui sa ne multumim sa-i credem pe cuvânt. Foarte rar avem ocazia sa lecturam câte un raport de control ca acela de acum câteva zile si nu-ti vine sa crezi când citesti ca acele lucruri chiar se întâmpla. Acum, când poate pentru prima oara avem în fata ochilor un document oficial despre situatia din DNA, cu o abilitate demna de o cauza mai buna, cineva muta atentia de la concluziile grave de acolo într-o directie fara nicio miza practica: cum a iesit hârtia cu pricina în presa? Asta e acum problema unora, nu gunoiul de prin birourile unor procurori, nu cutia cu „scheme" care nu are nicio legatura cu legea, nu zecile de dosare parcate prin sertare...
Ridicola e reactia celor care prefera sa nu-si faca probleme si sa trateze totul ca si când am fi în fata televizorului, la un meci de fotbal. De ce chiar unii dintre cei care ar trebui sa lucreze cu proba, cu documentul în fata ochilor, cu argumentul si cu legea pe masa înlocuiesc acum aceste elemente cu metafore si formulari literar-artistice? Sunt unii care n-au facut asta pâna acum, ci o fac abia acum! Sunt altii care nu fac asta mereu, ci doar în anumite momente si de fapt asta îmi ridica semne de întrebare. Sa se gaseasca oare explicatiile tot prin sertarele unor indivizi peste care da din când în când controlul CSM? Daca da, atunci e bai mare si cred ca nu va trece mult timp si vom avea surprize!
Razvan Dumitrescu