S-a supărat ca prostul pe presă. Părerea mea...

Seamănă cu enervarea prostului pe sat. Totdeauna, în urma unui conflict între un politician şi un trust de presă, cel perdant este politicianul.

Am scris anterioarele la postarea lui MOROMETE, pe blogul său:

"Cum sa nu discuti despre presa. Cazul Nicolaescu

Eugen Nicolaescu, dupa bucata de comunicare ezastruoasa legata de "bolile psihice" ale presedintelui Traian Basescu, a reusit sa recidiveze cu niste declaratii foarte dure la adresa unei televiziuni si a unei ziariste.
Nu am sa discut daca evaluarea facuta de ministru postului Realitatea TV este sau nu corecta. Chiar daca ar fi perfect reala efortul sau de comunicare ar trebui sa fie cu totul altul. As fi putut sa inteleg o declaratie de presa sobra si argumentata, urmata de intreruperea contactelor oficiale cu grupul Realitatea - Catavencu. As fi putut sa inteleg un efort de comunicare concentrat, pe alte canale media, prin care ministrul si ministerul sa fi demontat neadevarurile prezentate de Realitatea. As fi inteles solicitarea unui drept la replica sau angajarea intr-o dezbatere cat mai publica pe Realitatea TV despre modul in care acest post de televiziune se raporteaza la anumite probleme/programe.
Ce nu pot sa inteleg este cum crede ministrul ca reactia pur viscerala, aproape isterica si mai ales lipsita de orice argument sau urma de democratie il va ajuta in desfasurarea activitatii sale de ministru al Sanatatii sau in cariera sa de om politic…"

Mitropolitul informator Bartolomeu Anania descris de încă un coleg. Eu m-am cam săturat de personaj.

Andrei Bădin: În spatele uşilor închise: Anania l-a turnat pe Teoctist

Despre vinovăţia lui Ion Iliescu în legătură cu 13 iunie 1990

C O M U N I C A T

Referitor la transmiterea către instanţa de judecată, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Dosarului nr. 74 / P / 1998, privind vinovaţii de uciderea şi rănirea unor manifestanţi în ziua de 13 iunie 1990 în Piaţa Universităţii - Bucureşti, precizăm următoarele :
1. La data de 14 octombrie 2005, procurorul Marian Manta, dispune soluţia de „Scoatere de sub Urmărire Penală” conform art. 25, raportat la art. 174 - 175 lit. b, din Codul Penal .
2. În urma acestei soluţii, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a solicitat Parchetului General al României - Secţia Parchetelor Militare, redeschiderea acestui dosar .
3. La data de 10 aprilie 2006, Generalul magistrat Dan Voinea emite Ordinul de infirmare a „Scoaterii de sub Urmărire Penală” şi reluarea cercetărilor în acest dosar .
4. Datorită faptului că în acest dosar era implicat, pe lângă cadre militare şi Ion Iliescu, acesta din urmă atât personal cât şi prin apărători a tergiversat permanent finalizarea cercetărilor, „aşteptând parcă” soluţia salvatoare a Deciziei 610 / 2007 a Curţii Constituţionale a României .
5. Cu toate aceste oprelişti, Parchetului General al României - Secţia Parchetelor Militare a finalizat şi trimis către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astăzi data de 08 august 2007, acest dosar .
6. Partea disjunsă din acest dosar, privindu-l pe învinuitul civil Ion Iliescu, a fost declinată Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General al României .
În această situaţie, Asociaţia „21 Decembrie 1989” solicită şefului Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică .din cadrul Parchetului General al României, dl. M. Iacob, finalizarea cu celeritate a cercetării privindu-l pe învinuitul civil Ion Iliescu, împotriva căruia a fost dispusă începerea urmăririi penale prin rezoluţia data încă din data de 19 iunie 2006 .
Precizăm că, Asociaţia „21 Decembrie 1989” îl consideră pe ex - preşedintele României, Ion Iliescu, principalul vinovat - coordonând personal reprimarea manifestaţiei .
Asociatia „21 Decembrie 1989"- Teodor Mărieş;
Blocul National al Revolutionarilor-George Costin

Noutăţi: Procedura alegerii patriarhului după canoanele bisericii

Permanenţa Administraţiei Patriarhale

Astăzi, 8 august 2007, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Înalt Prea Sfinţitului Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc şedinţa Permanenţei Administraţiei Patriarhale. Pe ordinea de zi s-au aflat pregătirile şedinţei Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor la funcţia de Patriarh, precum şi a şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Calendarul organismelor bisericeşti în vederea desemnării candidaţilor şi alegerii viitorului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române este următorul:
marţi, 11 septembrie a.c., ora 12.00, după Sfânta Liturghie, membrii Sfântului Sinod oficiază slujba de pomenire la 40 de zile de la trecerea în veşnicie a Fericitului întru adormire a Părintelui Patriarh Teoctist;
miercuri, 12 septembrie a.c., ora 10.00, după oficierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum, şedinţa Sfântului Sinod în vederea desemnării candidaţilor în postul vacant de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
miercuri, 12 septembrie a.c., ora 17.00, şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
BIROUL DE PRESĂ ŞI COMUNICAŢII
AL PATRIARHIEI ROMANE
Tehnica alegerii patriarhului după statutul BOR
Art. 130 – a) Patriarhul este ales de către Colegiul Electoral Bisericesc constituit în condiţiile art.129 alin. “b” din prezentul Statut.
b) Pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi în funcţiune, cetăţeni români, care s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc.
c) De îndată ce scaunul de Patriarh devine vacant, locotenenţa patriarhală îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevăzută în art. 11 alin. 2 şi 133 alin. 2 din prezentul Statut (1 ) ; în caz de impediment sau refuz, următorului, şi aşa mai departe.
Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Patriarh, de Mitropolit, de Arhiepiscop şi de Episcop rezolvă doar treburile curente ale Administraţiei Patriarhale sau eparhiei vacante, fără dreptul de a face modificări în legiuirile şi structurile Bisericii sau de a schimba destinaţia bunurilor bisericeşti.
d) La 41 de zile de la vacantare va avea loc şedinţa extraordinară a Sfântului Sinod, convocat statutar de Locţiitorul de Patriarh, pentru desemnarea candidaţilor la scaunul patriarhal.
e) În deschiderea şedinţei extraordinare, Locţiitorul de Patriarh îl invită pe Secretarul Sfântului Sinod să facă apelul nominal. Secretarul Sfântului Sinod citeşte art. 129 alin. “a” şi art. 130 alin. “e-n” din prezentul Statut. În continuare, la invitaţia Locţiitorului de Patriarh, Secretarul Sfântului Sinod dă citire listei ierarhilor eparhioţi alcătuită din vreme, în ordinea dipticelui, pentru nomi­naliza­rea celui mai vechi în hirotonie, cum rezultă din Condica Sfântă, începând cu mitropoliţii şi continuând cu arhiepiscopii şi episcopii, în vederea prezidării Şedinţei Sfântului Sinod.
f) În urma constatărilor, Locţiitorul de Patriarh anunţă numele ierarhului care va prelua conducerea şedinţei, invitându-l să o prezideze. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia revine următorului cu cea mai mare vechime în hirotonie în treapta arhierească, în ordinea dipticelui, dacă cel nominalizat nu se numără printre candidaţi.
Prin preluarea preşedinţiei de către un ierarh eparhiot, cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei în ordinea dipticelui, lista candidaţilor eligibili devine definitivă, putându-se deschide procedura desemnării candidaţilor la scaunul patriarhal.
g) Pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru alcătuiesc Biroul.
h) Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Din timp au fost pregătite buletinele de vot care poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi în ordinea dipticelui toţi ierarhii eparhioţi eligibili.
i) La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează pe buletin, în frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa fel încât ştampila să fie afară.
j) Apoi, fiecare votant sărută Sfânta Evanghelie şi depune buletinul în prima urnă.
k) Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează.
l) Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi.
m) Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de Preşedinte.
n) Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.
o) Devine primul candidat desemnat pentru alegerea în slujirea de Patriarh cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se procedează la o nouă votare. Dacă nici de data aceasta nu s-a obţinut majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se repetă scrutinul până ce unul din candidaţi o obţine. În caz de paritate, decid sorţii.
Pentru al doilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al doilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează un nou scrutin, la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al doilea candidat cel care a obţinut majoritatea absolută. În caz de paritate, decid sorţii.
Pentru al treilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinut la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al treilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea absolută se organizează un nou scrutin la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al treilea candidat cel care a obţinut majoritatea absolută. În caz de paritate decid sorţii.
Preşedintele anunţă rezultatul votării, după care îi predă preşedinţia Locţiitorului de Patriarh.
p) În aceeaşi zi în care a avut loc desemnarea candidaţilor de către Sfântul Sinod, are loc şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului patriarh. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc vor primi la începutul şedinţei câte un curriculum vitae al celor doi sau trei candidaţi desemnaţi.
Convocarea şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc se face o dată cu convocarea şedinţei extraordinare a Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor.
q) Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este deschi-să de Locţiitorul de Patriarh. Secretarul Sfântului Sinod face apelul nominal.
Şedinţa Colegiul Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este prezidată, în ordinea dipticelui, de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească, dacă nu se numără printre candidaţi. În acest scop, Locţiitorul de Patriarh invită pe Secretarul Sfântului Sinod să citească lista ierarhilor eparhioţi, membri ai Sfântului Sinod, în ordinea vechimii hirotoniei în treapta arhierească, aşa cum reiese din Condica Sfântă. Locţiitorul de Patriarh anunţă numelecelui de-semnat şi îl invită pe acesta să preia conducerea şedinţei. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia îi revine următorului, după aceleaşi criterii.
Pe durata şedinţei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea Preşedintelui.
r) Preşedintele este asistat, ca bărbaţi de încredere, de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propuşi câte unul de către fiecare din cei doi sau trei candidaţi la scaunul patriarhal şi aprobaţi de Colegiu. Secretar de şedinţă este un membru cleric al Colegiu-lui, desemnat de Preşedinte prin consultarea plenului. Aceştia patru sau cinci alcătuiesc Biroul.
s) Procedura votării este cea prevăzută la alin. “h–n” ale prezentului articol, cu adaptările specifice. Pe fiecare buletin de vot sunt tipărite numele celor trei candidaţi, în ordinea desemnării de către Sfântul Sinod.
t) Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române devine candidatul care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea absolută. În caz de paritate decid sorţii.
u) Rezultatul alegerii este consemnat într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată celui ce a deschis-o, care o şi închide.
Actele alegerii se înaintează Sfântului Sinod în vederea examinării canonice şi a validării alegerii.
Extras din
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Alegerea clerului superior,
publicat în suplimentul din Vestitorul Ortodoxiei (periodic de informare bisericească, teologie şi spiritualitate al Patriarhiei Române), nr.379/15 mai 2006.

( 1) Art. 11, alin. 2 – În lipsa Patriarhului, preşedinte al Sfântului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, al Olteniei, al Banatului sau cel mai vechi Arhiepiscop sau Episcop în hirononie.
Art. 133, alin. 2 – În caz de vacanţă a scaunului de Patriarh, devine Patriarh Locotenent de drept unul din Mitropoliţi, Arhiepiscopi sau Episcopi, luaţi în ordinea lor prevăzută în art. 11 din prezentul Statut.

O asociaţie cere scoaterea rugăciunilor de pe radioul public

Cerere către Conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune
8 august 2007

Difuzarea ilegală a rugăciunilor religioase la începutul şi sfârşitul programelor posturilor publice de radio

Către Societatea Română de Radiodifuziune
În atenţia: doamnei Preşedinte Directorul General Maria Ţoghină

Subscrisa Asociaţia “Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă”, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor la Cabinet Individual de Avocatură „Angelo Miu”, cu sediul în Bucureşti, Şos. Colentina nr. 4, bl. 3, sc. A, et. 6, ap. 27, sector 2, vă supune atenţiei următoarele:
Posturile publice de radio îşi încep şi termină programele cu rugăciunea Tatăl Nostru şi cu Imnul de stat al României. Acest lucru încalcă neutralitatea confesională a statului şi acreditează ideea că România este un stat religios, în care nu există o separare dintre stat şi biserică. Or, atât Constituţia României cât şi Legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, statuează această separare dintre stat şi biserică şi neutralitatea confesională a statului.
Constituţia prevede că Art. 29 alin. 5 „Cultele religioase sunt autonome faţă de stat...” iar Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor spune la Art. 9. că:
„(1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.
(2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult.”
Statul poate acorda asistenţă cultelor în condiţiile explicit prevăzute de lege, dar nu poate favoriza vreun cult şi nu îşi poate asuma prin instituţiile sale comportamente prin care să altereze sau anuleze această neutralitate. Neutralitatea confesională a statului presupune ca instituţiile să nu aibă comportamente prin care o credinţă sau un cult să fie favorizate.
Prin difuzarea acestor rugăciuni la începutul şi sfârşitul programelor, alături de Imnul naţional, avem de-a face cu o evidentă încălcare a prevederilor legale şi a Constituţiei. Prezenţa acestor rugăciuni nu are nici o justificare conformă cu ideea de neutralitate confesională a statului. Instituţiile statului nu îşi pot asuma ele însele activitatea misionară a cultelor. La posturile de radio pot exista emisiuni consacrate fenomenului religios, emisiuni în cadrul cărora să fie prezentată, fără discriminare, activitatea mai multor culte, inclusiv prin difuzarea unor slujbe religioase în cadrul cărora să fie spuse rugăciuni. Dar, a începe şi a încheia programele posturilor publice de radio cu aceste slujbe alături de Imnul naţional acreditează ideea că România ar fi un stat confesional, ceea ce este infirmat de Constituţie şi de Legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. În România locuiesc numeroşi cetăţeni care aparţin altor culte decât cele creştine sau care sunt agnostici şi atei sau care, împărtăşind credinţa creştină, doresc în acelaşi timp o clară separare între stat şi biserică şi o neutralitate a instituţiilor statului. Taxele şi impozitele plătite de către aceşti cetăţeni şi dreptul la un tratament egal şi nediscriminatoriu din partea instituţiilor statului întăresc argumentele că aceste rugăciuni nu mai pot fi difuzate la posturile publice de radio decât în cadrul emisiunilor specializate pe fenomenul religios.
Aşadar, vă cerem să luaţi de urgenţă decizia de a opri difuzarea acestor rugăciuni pe posturile publice de radio la începutul şi sfârşitul programelor zilnice.
Remus Cernea
Director executiv
Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă
www.humanism.ro
tualegi.eu@gmail.com