Uniunea Scriitorilor este în pericol!

Uniunea Scriitorilor este pe cale să-şi piardă sediul, Casa Monteroru de pe Calea Victoriei, proprietate a Primăriei Municipiului Bucureşti şi dată în folosinţă scriitorilor, care este revendicată de Ioana Angelescu şi Nora-Geta Angelescu Monteoru.

După informaţiile pe care le-am primit, Uniunea Scriitorilor mai poate să rămână în Clădirea Monteoru până în martie 2011, şi asta doar fiindcă este interzisă prin lege evacuarea chiriaşilor pe timp de iarnă.

Conform prezentării organizaţiei, „Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R.) este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). S.S.R. a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire pînă în martie 1949. Ultimul preşedinte al S.S.R. a fost Victor Eftimiu. U.S.R. a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici. Primele încercări de a crea organizaţii de scriitori în România datează după unele surse din 1821, 1827, 1831. Începutul propriu-zis se face cu Asociaţia literară Română din 1848 dar aceasta nu funcţionează. O Societate Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată în Societatea Academică Română şi ulterior, din 1879, în Academia Română. Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile ştiinţei, culturii şi artei. Dar prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în 1908 şi a fost pusă în funcţiune de o adunare generală de 47 de scriitori la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societăţi i-a avut ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul preşedinte, Emil Gârleanu a obţinut recunoaşterea SSR ca "Persoană morală". A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul primului război mondial SSR a funcţionat în refugiu la Iaşi. În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu ales an de an timp de şapte ani consecutiv. A fost în opinia istoricilor literari cea mai fastă perioadă a SSR. După 1944 s-au exercitat asupra S.S.R. presiuni politice din partea noii puteri, epurări etc. Conferinţa de fuziune între S.S.R. şi societatea Autorilor dramatici din martie 1949 marchează înfiinţarea Uniunii Scriitorilor din R.P.R., ulterior "din R.S.R.", devenită U.S.R. în 1990.”

Situaţia este intolerabilă pentru orice om responsabil, care se gândeşte nu numai la prezent, ci are în vedere perspectivele viitorului. Uniunea Scriitorilor merită un sediu deosebit, care să cinstească contribuţia ei la dezvoltarea spiritualităţii României.

După opinia mea, chestiunea fiind, fără nici o exagerare, de importanţă naţională, se impune implicarea preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a premierului Emil Boc în găsirea cât mai grabnică a unei soluţii mulţumitoare.

Ar fi pervers să ne amintim de cultură doar în campania electorală sau când moare câte un scriitor cunoscut. Fără un sediu adecvat, Uniunea Scriitorilor este într-un pericol mortal.

Cornel Itu, deputat PSD

Declaratie politica sustinuta azi in Parlament