Am citit programul de guvernare dat publicităţii ieri de coaliţia de stânga PD-L-PSD. Este mai rău decât mă temeam. În primul rând: adio cota unică! Nu poţi avea cotă unică dacă pe românii care muncesc şi câştigă mai mult îi impozitezi mai mult, iar pe cei care câştigă mai puţin îi impozitezi mai puţin. Programul PD-L-PSD consfinţeşte reîntoarcerea la cota de impozitare progresivă. Consecinţele: încurajarea evaziunii fiscale, descurajarea muncii, descurajarea firmelor care vor să investească în România. Prin acest program ne întoarcem în trecut, la instabilitate economică şi sărăcie. Îmi este greu să înţeleg de ce politicienii din PD-L şi PSD insistă să repete aceleaşi erori, aceleaşi măsuri de stânga care şi-au dovedit eşecul în trecut. Programul PD-L PSD conţine multe promisiuni de natură socială, dar nu are măsuri pentru stimularea economiei. Programul nu are măsuri economice realiste, nu are măsuri pentru IMM-uri, nu are măsuri pentru ca România să continue să atragă investiţii străine. Mai mult, în faţa crizei economice mondiale, programul este plin de promisiuni salariale şi nunumai, care nu ar putea fi realizate nici într-un context economic mult mai favorabil. Românii trebuie să îi întrebe pe cei de la PD-L şi PSD: “De unde bani?”. Vă spun eu: din creşterea impozitelor şi taxelor pentru firme şi pentru românii care muncesc mai mult. Problema este că, în contextul crizei economice mondiale, prosperitatea României şi bunăstarea românilor depinde de capacitatea economiei de a continua să crească. Or, sufocate de taxe şi impozite, multe firme care au deja probleme vor da faliment. Acest program îndreaptă România spre şomaj, instabilitate şi sărăcie. Spre asta ne îndreptăm cu acest program de stânga, iresponsabil. Fac un apel la PD-L-PSD să refacă acest program care este o condamnare la sărăcie a României. România are nevoie de un program anti-criză, de un program cu măsuri care să asigure continuarea creşterii economice, nu un program care va duce la înmormântarea economiei. Călin Popescu Tăriceanu, pe blogul său
Alexandru PETRIA: născut la 27 II 1968, în oraşul Dej, judeţul Cluj. Debut publicistic şi poetic în “Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psiho-sociologie. Cărţi publicate: “Neguţătorul de arome”(1991, poeme), “33 de poeme”(1992) şi “La ce bun poeţii…”(colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri “Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: şeful Comisiei pentru abuzuri şi drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej; întemeietor, împreună cu Radu Săplăcan şi Zorin Diaconescu, al săptămânalului dejean “Gazeta someşeană”- primul număr a fost scos în 23 decembrie 1989; candidat din partea Mişcării Ecologiste din România la Camera Deputaţilor- 1992; redactor investigaţii, între 1992- 1994, la revista bucureşteană “Zig-Zag” pe vremea directoratului lui Alex Ştefănescu- între 1992- 1996 am locuit la Bucureşti; 1994-1995- reporter investigaţii la ziarul “Cotidianul”; 1995-1996- redactor şef al săptămânalului bucureştean pentru comercianţi “Hermes” şi redactor la săptămânalul “Partener” publicat de trustul “România Azi”. După reîntoarcerea în Ardeal am fost redactorul şef al săptămânalului “Monitorul de Someş”, apoi, în 2000, am fondat propria mea publicaţie, lunarul “Realitatatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla”, al cărei director sunt şi în prezent.