Turnătoarea şi heruvimul sau despre Mona Muscă şi Ion Iliescu

Cu luni în urmă, când de sub fardul luptătoarei pentru democraţie Mona Muscă CNSAS a arătat chipul fostei informatoare a Securităţii Dana, am scris un articol vehement intitulat Sfânta târâtură. Pentru mine, Mona Muscă a fost o imensă decepţie. Odinioară o vedeam potrivită chiar pentru şefia republicii. M-am înşelat. Am creditat o târâtură cu un tupeu fantastic, despre care azi Justiţia a stabilit, fără posibilitate de contestaţie, că a făcut poliţie politică pe vremea lui Ceauşescu, turnându-şi colegii.
Este de knock-out că CNSAS a stabilit, tot azi, că Ion Iliescu n-a făcut poliţie politică. O mutare de-o duduitoare sclipire raţională. Genială. Băi băieţi, ne credeţi retardaţi? Păi, cum să colaboreze foştii prim-secretari PCR cu Securitatea, cum să se înjosească în turnătorii, când băieţii cu ochi albaştri primeau directive de la activişti? Aşa, nici Hitler n-a colaborat cu Gestapo-ul. Numai le-a ordonat celor de acolo cum să-i ridice pe săracii evrei la cer. Prin furnalele crematoriilor din lagărele de exterminare.
Bătrânul ticălos Iliescu o fi os de heruvim. Au aflat-o cei de la CNSAS, cu confirmare din trei surse, cum stă scris în manualele de jurnalism.
Alexandru PETRIA

Păzea, vine Funar

Cică Gheorghe Funar este cel mai harnic parlamentar român. Fruntaş la prezenţă, cu cele mai multe iniţiative legislative. Văzduhiste la greu.
Are mintea odihnită. Iar de unii dintre cei cu mintea odihnită, după cum reiese din înţelepciunea populară, este sănătos să te fereşti. Mâine-poimâine, Funar va propune şi reglementarea înmulţirii piţigoilor. Lângă o duzină de unguri scalpaţi, clar. PRM, veselie de latrină…!
Alexandru PETRIA