luni, 10 septembrie 2007

Tăriceanu &Constantinescu &Miluţ şi MANIFESTUL POLULUI DE CENTRU- DREAPTA

PREMISE
La 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă a istoriei sale. Aderarea oficială la UE este încheierea unui proces secular, care a transformat în realitate proiectul elitei intelectuale şi politice din ţările române de la jumătatea sec. XIX. Acest proiect a revendicat pentru prima oară în istorie dreptul şi îndatorirea naţiunii române de a fi parte din civilizaţia Europei Occidentale. De la 1 ianuarie 2007, acest deziderat s-a împlinit; România este acum în Europa unită, ca membru legitim al comunităţii europene, un partener egal care respectă fără echivoc valorile, principiile şi practicile democratice ale acestor organizaţii.
Odată cu integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, România a încheiat în linii generale şi perioada de tranziţie de la sistemul totalitar comunist la democraţia liberală, de la economia centralizată şi ineficientă la economia de piaţă, singura care poate genera bunăstare pentru toţi cetăţenii.
Încheierea acestui proces istoric este un moment de o excepţională importanţă pentru toţi românii şi pentru destinul României, dar este în acelaşi timp şi începutul unui drum care să ne ducă de la aderare la integrarea deplină în spaţiul de progres accelerat, de democraţie şi de libertate al Europei noului mileniu.
România este chemată acum să consolideze reformele care i-au permis aderarea şi să se asigure că acestea sunt ireversibile, să depăşească decalajele care încă o mai despart, uneori dramatic, de societăţile avansate. Dar România are nevoie de un nou proiect naţional, care să mobilizeze energiile adesea irosite în confruntări minore, pentru a asigura înscrierea societăţii româneşti în noul val de modernizare.
Noi, reprezentanţii forţelor de centru-dreapta, am fost primii care am asumat imediat după prăbuşirea comunismului spiritul şi proiectul european al generaţiilor trecute. În zorii democraţiei postdecembriste, noi am deschis lupta cu elementele reziduale ale comunismului, care blocau drumul României către democraţie şi prosperitate. Unitatea partidelor de centru-dreapta, activ susţinută de societatea civilă, a reprezentat forţa politică determinantă în aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană.
Deşi privite cu reticenţă şi respinse de forţele conservatoare, neocomuniste, populiste şi antireformiste, valorile şi principiile democraţiei şi libertăţii, au devenit astăzi reperele fundamentale ale societăţii româneşti. Continuarea demersului nostru politic pornind de la aceste valori şi principii nu este doar o asumare ideologică, ci un imperativ pragmatic pentru a răspunde provocărilor viitorului.
România viitorului, România europeană va fi rezultatul unui efort comun.
Proiectul nostru, proiectul României Europene, va trebui să dea un răspuns argumentat multor probleme în acele domenii unde decalajele faţă de statele UE sunt vizibile (agricultură, administraţie publică, sănătate), cât şi unor întrebări esenţiale cu privire la căile de progres ale viitorului (direcţii ale dezvoltării industriale a României, gestionarea problemelor energetice, optimizarea relaţiei între piaţa naţională şi piaţa internă comună, infrastructură şi comunicaţii). Acest proiect va trebui să răspundă şi altui tip de întrebări: cum definim identitatea noastră în cadrul Europei, cum construim şi cum promovăm această identitate în spaţiul cultural european.
Avem această datorie de a gândi şi de a defini interesul naţional al României ca parte a Uniunii Europene.
Pentru a ne putea consacra energia acestui mare proiect avem nevoie de clarificări. Din păcate viaţa politică actuală din România pare să fi rămas cu mult în urma progresului economic. Persistă o confuzie bine întreţinută de adversarii modernizării: partide politice neocomuniste care se transformă peste noapte în partide de dreapta, partide care se declară de stânga, dar care nu au nimic în comun cu principiile social-democraţiei, politicieni tot mai rupţi de realitate, cetăţeni tot mai puţin interesaţi de politică – iată peisajul vieţii noastre politice. Deşi aflate în impas, partidele neocomuniste continuă să propună soluţii şi programe care ascund de fapt interesele unei clase prădalnice, alunecând inevitabil către demagogie şi populism. Din acest impas s-au născut travestiţi politic, aşa-zişi social-democraţi care peste noapte, s-au declarat a fi de dreapta.
În spatele acestor confuzii, constatăm cu îngrijorare crearea unei „pieţe comune” a populismului antidemocratic, bazată pe confuzia de mesaj, pe migraţia parlamentară între partidele neocomuniste şi prin cooperarea acestor partide într-o recoagulare a fostului Front al Salvării Naţionale.
Adversarii noştri – partidele neocomuniste, dar şi forţele politice populiste – au dovedit incapacitatea lor constitutivă de a defini obiectivele României. Fără program, fără identitate şi fără soluţii, ei nu au înţeles că politica adevărată nu se face pentru satisfacerea intereselor personale sau de grup.
De aceea propunem un proiect politic coerent şi de perspectivă, prin care societatea românească să se regăsească într-un efort comun. Alianţa politică pe care o construim este compatibilă cu construcţia politică europeană, clarifică opţiunile şi evită asocierile conjucturale şi impostura. Afirmăm, tocmai din aceste motive, că acum este momentul reîntregirii dreptei româneşti autentice.
De aceea,
noi,
reprezentanţii
Partidului Naţional Liberal,
Partidului Naţional Ţărănesc – Creştin Democrat
Acţiunii Populare,
punem astăzi bazele unei coaliţii a forţelor democratice de dreapta, orientată către problemele cetăţeanului şi către crearea unui program economic şi social dedicat oamenilor viitorului, oamenilor care vor duce pe umerii lor noua Românie europeană.
La baza construcţiei noastre stau
10 principii fondatoare
ale Alianţei forţelor de centru-dreapta:

1. Valorile fundamentale în numele cărora ne-am unit sunt valorile general umane ale democraţiei liberale, afirmarea individului şi respectarea egalităţii de şanse şi libertăţii şi se bazează pe respectul reciproc şi solidaritatea umană. Sunt valori creştine, valori universale, cu profunde rădăcini în tradiţia poporului român pe care Revoluţia din decembrie 1989 le-a reconsacrat ca aspiraţii fundamentale ale cetăţenilor României.
2. Participarea activă a cetăţeanului la decizia politică este singura cale pentru ca energia sa să fie utilă celorlalţi. Altfel, refuzul de a participa la exprimarea opţiunii politice deschide calea unor aventuri politice riscante şi al unui viitor incert. Ne propunem înainte de toate să ascultăm cu respect şi atenţie opiniile şi aspiraţiile fiecărui cetăţean, să oferim soluţii politice realiste, nu iluzii. Propunem societăţii româneşti un nou pact politic, în care cetăţeanul, cu nevoile, dorinţele şi aspiraţiile sale să fie în centrul acţiunii politice şi judecătorul permanent al eficienţei şi corectitudinii acesteia.
3. Economia de piaţă liberă este singura noastră opţiune. Afirmăm că piaţa şi concurenţa sunt elementele centrale ale ordinii economice; ele permit afirmarea libertăţii şi identităţii umane. Propunem societăţii româneşti proiectul unui capitalism democratic, guvernat de ordinea economică a proprietăţii şi a economiei de piaţă.
4. Parte a acestui proiect este, în mod necesar, asigurarea unei prezenţe semnificative a tinerilor în societatea românească, şi înainte de toate în viaţa politică, acolo unde se iau deciziile care vor determina modul în care această generaţie şi cele care îi vor urma vor trăi în lumea de azi. Noi le deschidem porţile căci viaţa politică are nevoie de participarea tinerilor, nu de prezenţa lor ca simpli martori. Tinerii pot reabilita politica şi politicienii în ochii cetăţeanului; ei pot avea un dialog constant, deschis, eficient şi constructiv cu societatea.
5. Afirmăm identitatea şi demnitatea românilor, tradiţia culturală a poporului român şi naţiunea ca subiect istoric esenţial. Considerăm că dreptul la diferenţă, exprimarea liberă în dialogul dintre culturi, credinţe şi etnii, este o bogăţie a trecutului, dar şi a viitorului României. Considerăm de datoria noastră să întreprindem toate măsurile necesare pentru prezervarea patrimoniului cultural naţional şi pentru promovarea acestui patrimoniu şi a creatorilor lui la nivel european şi mondial.
6. Educaţia reprezintă motorul esenţial în reconstrucţia armonioasă a societăţii şi în modernizarea ţării. România trebuie să beneficieze de şansa de a construi o economie modernă bazată pe cunoaştere. Societatea trebuie să asigure tuturor cetăţenilor ei şanse egale printr-o educaţie de calitate, deschisă tuturor, oferind fiecăruia posibilitatea afirmării şi participării la viaţa activă a societăţii.
7. Susţinem respectarea şi protejarea intereselor legitime ale tuturor categoriilor de cetăţeni, dar ne propunem să reprezentăm şi să apărăm în primul rând interesele clasei de mijloc în curs de constituire, care trebuie să fie încurajată, susţinută şi răsplătită pentru contribuţia ei esenţială la bunăstarea României. România pe care o proiectăm va fi o ţară a echilibrelor, cu o clasă de mijloc consolidată, responsabilă pentru propria bunăstare şi pentru binele general.
8. Susţinem un stat puternic nu prin extinderea atribuţiilor sale, ci prin forţa autorităţii şi eficienţei sale. Democraţia se bazează pe lege şi ordine, iar acestea nu se pot impune fără instituţii puternice, eficiente şi coerente, în deplină independenţă faţă de influenţa politică, în deplină fidelitate faţă de autoritatea statului şi faţă de cetăţean, şi slujind cetăţenilor ale căror drepturi le apără.
9. Alianţa politică pe care o construim este cea a valorilor şi construcţiei politice europene; ea clarifică opţiunile cetăţenilor şi recuză asocierile conjucturale şi impostura.
10. Partidele noastre vor colabora la nivel parlamentar, guvernamental şi în administraţie pentru respectarea acestor principii fondatoare.
Pentru a elabora un proiect politic bazat pe aceste principii, este imperativă construirea unei majorităţi puternice, capabilă să asigure:
· reprezentarea substanţială a forţelor autentice de centru-dreapta în Parlamentul european,
· victoria în alegeri a polului de centru–dreapta
· o guvernare stabilă de centru-dreapta, care să împlinească vocaţia europeană a României şi să proiecteze - cu luciditate, cu imaginaţie şi cu inteligenţă politica României viitorului.
Proiectul nostru politic presupune
10 obiective imediate ale Dreptei unite


1. Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor României. Susţinerea politică a cotei unice, măsură ce a fost de natură să aducă României o reală creştere economică şi să contribuie decisiv la prosperitatea cetăţenilor şi la dezvoltarea sectorului de afaceri românesc. De asemenea a fost posibilă creşterea substanţială a pensiilor, sporirea veniturilor fiecărei familii, fiecărui cetăţean. Acest obiectiv este destinat atât salariaţilor cât şi pensionarilor. Deşi în aceşti ani impozitele au fost reduse permanent, creşterea economică şi reducerea evaziunii fiscale au permis încasări mai mari la bugetul de stat. Acesta este premisa pentru continuarea politicii de relaxare fiscală, prin reducerea impozitelor pe muncă şi a CAS-ului. Pentru prima dată după 1989 problema pensionarilor este privită pe termen lung adoptându-se, alături de măsuri de mărire substanţială a pensiilor existente, şi soluţia pensiilor private, ceea ce va da un plus de siguranţă actualilor angajaţi şi viitorilor pensionari.
2. Continuarea reformării democratice a instituţiilor statului, urmărind principiile subsidiarităţii şi responsabilităţii faţă de comunităţi şi cetăţeni şi structurarea unor instituţii eficiente, flexibile şi aplecate către cetăţean, care să răspundă solicitărilor şi nevoilor acestora cu maximă rapiditate şi eficienţă.
3. Aplicarea eficientă a unor politici moderne de sănătate şi educaţie în vederea corectării deficienţelor existente, protejării şi dezvoltării resurselor umane ale României.
4. Consolidarea unei bune guvernări la nivel central – o guvernare ce pune în centrul acţiunilor sale cetăţeanul, prosperitatea şi bunăstarea acestuia şi reprezentarea cu demnitate a României alături de partenerii noştri europeni şi internaţionali – precum şi gestionarea corectă a administraţiei locale. În spiritul unei construcţii instituţionale eficiente şi al subsidiarităţii, susţinem ferm debirocratizarea şi descentralizarea instituţională. Prin cooperarea aleşilor locali ai tuturor partidelor politice ale dreptei democratice se va accelera ritmul de modernizare a administraţiei, de atragere a investiţiilor şi de creare a noi locuri de muncă.
5. Pregătirea economiei şi societăţii româneşti pentru a face faţă competiţiei europene şi pregătirea pentru adoptarea monedei unice europene.
6. Încheierea în cel mai scurt timp a procesului de retrocedare a proprietăţilor abuziv confiscate şi repararea unor nedreptăţi făcute în timpul regimului comunist. Cei care au suferit atunci văd acum că ceea ce au promis partidele dreptei democratice devine realitate. Mai mult, procesul restituirilor rezolvă probleme economice, clarificând regimul proprietăţilor şi aducând un plus de siguranţă pentru investiţiile viitoare.
7. Susţinerea şi promovarea Legii Lustraţiei, proiect de natură profund morală, iniţiat şi asumat de reprezentanţii autentici ai dreptei româneşti încă de la începutul anilor 1990, proiect capabil să ducă la asanarea mediului politic şi social românesc. Prin aplicarea acestei legi construcţia viitoarei Românii va putea fi fundamentată pe baze solide şi neviciate de trecutul comunist.
8. Introducerea votului uninominal pentru crearea unei relaţii corecte între alegător şi ales. Actualul sistem electoral, folosit începând cu alegerile din 20 mai 1990, nu mai corespunde aşteptărilor actuale ale cetăţenilor României şi este de natură să ofere paravane pentru cei care tratează cu dispreţ România şi pe cetăţenii săi.
9. Izolarea politică a partidelor neocomuniste, populiste şi antidemocratice, a tuturor formaţiunilor politice care, sub masca unor ideologii politice de faţadă, promovează conflictele interne, ura, xenofobia şi discriminarea în toate formele sale. Totodată, denunţarea soluţiilor colectiviste şi anti-economie de piaţă propuse de partidele politice de stânga, aflate în criză în toată Europa şi care sunt incapabile să propună un program credibil pentru oamenii secolului al XXI-lea.
10. Intensificarea dialogului şi colaborării cu reprezentanţii tuturor componentelor societăţii civile, în vederea constituirii unui parteneriat pe termen lung, unei reţele deschise de colaborare constante.
Partidele noastre vor dezvolta împreună dezbateri la nivel local şi naţional în jurul marilor probleme ale României europene. Vor consolida colaborarea politică şi schimbul de idei dintre ele, vor realiza un parteneriat de durată cu instituţiile academice şi universitare, grupuri de reflexie şi alte organizaţii ale societăţii civile pentru elaborarea proiectului strategic al celei de-a doua modernizări a României.
Enunţăm încă de pe acum
10 obiective de perspectivă pentru România europeană

1. Definirea identităţii româneşti actuale şi de viitor, a patrimoniului cultural şi a trăsăturilor specifice pe care România, ca parte a civilizaţiei europene, doreşte să le prezerve şi să le dezvolte. Conştiinţa naţională nu poate şi nu trebuie să rămână marele absent al integrării europene. Ea nu trebuie să fie o conştiinţă a împotrivirii, a excluderii şi a vrajbei, ci o conştiinţă luminoasă a afirmării de sine, a slujirii patriei, a solidarităţii naţionale, inclusiv a acţiunii concrete în numele naţiunii civice.
2. Elaborarea unui set de politici cuprinzătoare pentru protejarea şi dezvoltarea resurselor umane de care dispune România: politici de creştere demografică, acţiuni preventive în folosul comunităţilor, de ocrotire a familiei şi copiilor, de susţinere a persoanelor cu dizabilităţi şi de eliminare totală a oricăror discriminări.
3. Modernizarea educaţiei ca premisă a dezvoltării economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere.
4. Dezvoltarea sistematică a instituţiilor şi iniţiativelor publice şi private care să asigure formarea şi promovarea elitelor, cu deosebire a celor tinere, în viaţa ştiinţifică, culturală şi politică a României.
5. Formularea unor răspunsuri adecvate la provocările unei societăţi post-industriale şi post-consumiste, prin identificarea şi susţinerea direcţiilor dezvoltării durabile a economiei româneşti, pentru a răspunde nevoilor prezentului fără a compromite şansele de dezvoltare ale generaţiilor următoare.
6. Un proiect constituţional care să asigure dezvoltarea democratică armonioasă şi stabilă a României în următoarele decenii.
7. Reconstrucţia instituţională în toate sectoarele vieţii publice.
8. Elaborarea şi promovarea unor strategii de securitate şi siguranţă naţională, pe termen mediu, având în centrul lor asigurarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean.
9. Clarificarea intereselor şi priorităţilor subregionale, regionale şi internaţionale ale României şi elaborarea direcţiilor strategiei de politică internaţională a României pe termen mediu şi lung.
10. România reprezintă a şaptea potenţială forţă în Uniunea Europeană. Ea trebuie să participe pe măsura acestei forţe şi cu toate capacităţile ei la construcţia europeană, să fie o voce ascultată şi respectată în concertul politic şi cultural european. Avem datoria ca, în acest proces, tradiţia, îngemănată cu capacitatea de inovaţie ştiinţifică şi culturală a societăţii noastre în toate componentele, culturale şi de civilizaţie, să se dezvolte şi să transmită Europei experienţa creaţiei proprii, ca şi pe cea a dialogului cu alte culturi şi popoare, astfel încât acest potenţial să devină o forţă efectivă a Europei contemporane.

Călin Popescu Tăriceanu
Preşedinte PNL
Marian Miluţ
Preşedinte PNŢCD
Emil Constantinescu
Preşedinte AP

Mircea Mihăieş îl execută magistral pe Bălăceanu- Stolnici


Mesajul Adunării Ecumenice Europene de la Sibiu (recomandări finale)

"1.Recomandam reinnoirea misiunii noastre ca si crestini si ca biserici, de a il proclama pe Hristos ca Lumina si Salvatorul Lumii
2. Recomandam sa se continue discutiile privind recunoasterea botezului, fiind constienti de importantele realizari pe aceasta tema in mai multe tari si fiind constienti de faptul ca aceasta chestiune este strans legat de intelegerea euharistiei
3. Recomandam sa se gaseasca modalitati de a identifica experiente care sa ne uneasca: sa ne rugam unul pentru celalalt, pelegrinaje ecumenice, studierea teologiei in comun, initiative sociale si diaconice comune, proiecte culturale si sprijinirea vietii societatii pe baza valorilor crestine
4. Recomandam intreaga participare a integului popor al lui D-zeu si la aceasta adunare, in particular sa tinem cont de apelul tinerilor, al bisericilor, al minoritatilor entice si al persoanelor cu dizabilitati.
5. Recomandam ca bisericile noastre sa recunoasca ca migrantii straini nu sunt doar beneficiarii ai grijii crestine, ci si ei pot sa joace un rol activ in viata bisericii si in a societatii. Sa oferim o mai buna ingrijire pastorala migrantilor, celor care cer azil si refugiatilor si sa promovam drepturile minoritatilor etnice in Europa, in mod special al romilor
6. Recomandam sa implementam in continuare Cartea Ecumenica ca un ghid stimulator pentru calatoria noastra ecumenica in Europa
7 Recomandam crestinilor din Europa sa sprijine obiectivele de dezvoltare ale Natiunilor Unite ca un pas urgent inspre stoparea saraciei
8. Recomandam sa aiba loc un proces consultativ care sa puna accent pe justitia ecologica in contextul schimbarilor climaterice. Recomandam responsabilitate europeana pentru o evolutie justa a globalizarii
9. Recomandam sustinerea initiativelor de anulare a datoriilor Africii si un comert cinstit
10. Recomandam ca perioada intre 1 septembrie si 4 octombrie sa fie dedicata rugaciunii pentru pentru protectia Creatiei si a promovarii unui stil de viata sustenabil care sa combata modificarile climaterice"