Pe variile filiere ale netului mi-a ajuns la urechi că poetul Emil Brumaru are blog. Nu m-a mirat, deoarece ştiam de plăcerea de-a comunica prin modalităţi de ultim tip a celebrului autor.
Ultima postare:
"Tristana Ir(de dezvoltat)
O cunosc, la dorinţa mea, pe enigmatica Tristana Ir.Poartă o mascuţă de catifea neagră. E delicios de simpatică. Accent parizian. Conduce un "trabant tunat" cu dezinvoltura conteselor de altadată, acelea care luau lecţii de echitaţie şi cravaşau în neştire crupe de iepe sau de armăsari în erecţie, săltînd pînă la orgasm în şeaua înaltă. Vizitez micul, cochetul ei castel din vîrful munţilor. Peisaj arid: doar cer profund, de-un albastru aerat, poleit exuberant de-un soare rotund, cu razele late şi lipicioase, şi stîncă neagră, golaşă... Izolarea o încîntă, îi excită imaginaţia detracată. Are două cameriste nurlii, fete cinstite de la ţară, curve din instinct. Îmi prezintă farmecele lor, pe rînd, ridicîndu-le fustele largi, înflorate, cu vîrful evantaiului cu ghiare gălbui de fildeş... Popouri extraordinare, rotunde, albe ca neaua, despicate adînc în două fese amabile; dacă se apleacă puţin în faţă, Flori şi Lelia (numele lor) expun ca pe o tavă de porţelan nişte pizdance lăsate anume cu păr, ca sa miroase mai puternic. Beau cafea în ceşti uriaşe de cristal încrustat cu lebede muribunde, încolăcindu-şi gîturile graţioase, din fildeş galben, pe toartele curbate delicat. Sorb cu plăcere, audiind o muzică preclasică, picurată din clavecine, prelinsă din flaute, bîzîită pregnant de harpe ascunse în şifonierul ei ,doldora de lenjerie intimă, mătăsoasă... Îi cercetez biblioteca vastă, cu ajutorul unei scăriţe flexibile de bambus. Scoate ţipete mici, guturale, cînd îi laud cîte un Pleiade descoperit în rafturile ticsite. Punem la cale un troc..."
De trecut în blogroll http://hobbitul.blogspot.com/ .
Alexandru Petria
Ultima postare:
"Tristana Ir(de dezvoltat)
O cunosc, la dorinţa mea, pe enigmatica Tristana Ir.Poartă o mascuţă de catifea neagră. E delicios de simpatică. Accent parizian. Conduce un "trabant tunat" cu dezinvoltura conteselor de altadată, acelea care luau lecţii de echitaţie şi cravaşau în neştire crupe de iepe sau de armăsari în erecţie, săltînd pînă la orgasm în şeaua înaltă. Vizitez micul, cochetul ei castel din vîrful munţilor. Peisaj arid: doar cer profund, de-un albastru aerat, poleit exuberant de-un soare rotund, cu razele late şi lipicioase, şi stîncă neagră, golaşă... Izolarea o încîntă, îi excită imaginaţia detracată. Are două cameriste nurlii, fete cinstite de la ţară, curve din instinct. Îmi prezintă farmecele lor, pe rînd, ridicîndu-le fustele largi, înflorate, cu vîrful evantaiului cu ghiare gălbui de fildeş... Popouri extraordinare, rotunde, albe ca neaua, despicate adînc în două fese amabile; dacă se apleacă puţin în faţă, Flori şi Lelia (numele lor) expun ca pe o tavă de porţelan nişte pizdance lăsate anume cu păr, ca sa miroase mai puternic. Beau cafea în ceşti uriaşe de cristal încrustat cu lebede muribunde, încolăcindu-şi gîturile graţioase, din fildeş galben, pe toartele curbate delicat. Sorb cu plăcere, audiind o muzică preclasică, picurată din clavecine, prelinsă din flaute, bîzîită pregnant de harpe ascunse în şifonierul ei ,doldora de lenjerie intimă, mătăsoasă... Îi cercetez biblioteca vastă, cu ajutorul unei scăriţe flexibile de bambus. Scoate ţipete mici, guturale, cînd îi laud cîte un Pleiade descoperit în rafturile ticsite. Punem la cale un troc..."
De trecut în blogroll http://hobbitul.blogspot.com/ .
Alexandru Petria
Postări
![[Valid RSS]](valid-rss.png "Validate my RSS feed")
