Kamasutra Monicai Tatoiu

Lucrând la calculator, în această dimineaţă, după ce m-am plictist de ştiri, ca fond sonor, am pus televizorul pe Antena 1. Unde era emisiunea “Neaţa cu Răzvan şi Dani” şi era invitată Monica Tatoiu. Mi-am văzut de treabă până mi-a atras atenţia o afirmaţie a priceputei la toate Tatoiu. Ea îi îndemna pe copii să citească. Să citească orice, numai să citească. Să citească Kamasutra. A repetat, ca şi cum era nevoie. Sigur că feţele realizatorilor s-au lungit. După câteva minute, chestionată ce trebuie să aibă un bărbat ca să-i placă, Tatoiu a trântit-o: e nevoie de două capete bune; am redat cu aproximaţie.
S-a întîmplat între orele 8 şi 10.

Cenzura a presei in Covasna

"Am simţit încă de la înfiinţare, din 1 decembrie 2006, că publicaţia noastră nu este una dorită de majoritatea personajelor de pe scena politică şi administrativă a judeţului Covasna (unde este editată), dar şi a „centrului” de peste Carpaţi, Bucureşti (unde este tipărită).
Lucru care nu ne-a deranjat deloc şi care ştiam că se va întâmpla, întrucât grupului care a gândit înfiinţarea acestui săptămânal nu i-a trecut nicio clipă prin minte să aştearnă în pagini nimicuri, linguşeli ori lecţii gata făcute, asemenea multor „specialişti” din presa românească şi ungurească aservită din Ardeal şi din România. Am continuat, deci, să ne facem datoria faţă de dumneavoastră, cititorii, şi faţă de Ţara aceasta sfântă, lăsată-ne în grijă de moşii şi strămoşii noştri.
Şi, uite aşa, tot făcându-ne noi datoria, până la urmă s-a întâmplat şi incredibilul: în anul de graţie 2008, într-un colţ al Uniunii Europene (mamă a democraţiei), mai precis la Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, România, s-a retras un ziar de pe tarabă!!! Absolut dictatorial şi strigător la cer, dar, din păcate, adevărat! Împotriva tuturor actelor normative ale Statului Român şi ale Uniunii Europene în domeniul libertăţii presei şi al dreptului la libera exprimare, săptămânalul de atitudine şi cultură „Condeiul ardelean“ a fost retras din unele chioşcuri RODIPET de pe raza municipiului Sfântu-Gheorghe."
Continuarea aici http://www.condeiulardelean.ro/

Un alt timp

Piky lătră îndelung, iar înserarea clipoceşte odată cu Someşul. Verdele arţarilor din parcul de alături tresaltă la fiecare maşină sau tanc pornit spre Deania.
Ştefan îşi scutură pantalonii trei sferturi, scuipă în palmă şi-şi trece mâna prin părul negru. Piky mai are apă în blană, Ştefan calcă pe-o parte. S-a tăiat puţin într-o scoică.
Îi e lene să-i pună apă, dar îi aruncă resturi de mâncare în cratiţa veche. Piky mănâncă, dă din coadă. Are fire albe în blană. Mama păşeşte dintr-o cameră în alta cu un cuţit. Dreapta o are murdărită de la cartofii curăţaţi. Are încă trei-patru cartofi întregi pe masă şi se poate apuca de preparat cina la sobă. Ştefan o urmăreşte de sub vişin, lipit de câinele lup de cinci ani. Are cu şase peste Piky.
Soldaţii nemţi trec pe stradă. Imenşi, năduşiţi, serioşi. Se întreabă când o să fie asemeni lor. Ca tata.
Ştefan s-a spălat deja pe mîini. Pe faţă, desigur că nu. Ce-o să-i placă gulaşul. Cu o roşie, un ardei, ceapă şi castraveţi răciţi la pompa de apă.
O formă sângerie se întăreşte între picioarele din spate ale lui Piky. Hipnotizat, o forţă ce-l copleşeşte îi poartă degetul arătător spre ea. Pe ea. Dar şi inelarul. Ea creşte. Percepe o piele moale pe care-o împinge şi-o trage. Iar şi iar. Ea zvâcneşte şi-o pată alb-gălbuie apare pe tăietorul de lemne.
Ştefan fuge în cameră uimit. Inima îi bate ca toba lui Mori când dă veştile de la primărie. Se gândeşte la injecţii, pilule, săpat în grădină, la gheaţă pe burtă. În zadar. Ea îi înalţă şi lui pantalonii. Duce degetele înainte şi înapoi. Mama îl cheamă la cină. Ultimii militari s-au pierdut după colţul drumului, trăgând în urma lor, spre alt oraş, războiul. Ea arde. Ştefan arde.
Alexandru PETRIA