Când aud de cenzură îmi vine să pun mâna pe pistol | FDL.ro

"Blonda, chiorul şi piticul” probabil că n-o să reaşeze topul dramaturgiei româneşti. Nu am văzut piesa, nu mă pronunţ şi nici nu contează în context. Rămâne faptul- a fost interzisă jucarea ei la "Dalles”.

Nu mă interesează nici dacă piesa are sau nu vreo legătură cu Băsescu, Udrea şi Boc sau dacă titlul a fost ales intenţionat din strategii comerciale. Vreau să văd pădurea, nu copacii. Şi « pădurea » este cenzura, hidoasă .

Continuarea aici
Când aud de cenzură îmi vine să pun mâna pe pistol | FDL.ro

Sarutarea calaului pe gura | CorectSocial

Un text despre informatorii Securitatii si aparatorii lor. Aici Sarutarea calaului pe gura | CorectSocial

Poetul Ion Mureşan vs. turnătorii Securităţii | FDL.ro

Poetul Ion Mureşan vs. turnătorii Securităţii | FDL.ro

Azi se lanseaza cartea mea. La Cluj

Chinezu despre tovarasul Petria

O treaba care m-a bucurat. Sunteti curiosi? Aici este obiectul muncii

http://chinezarisme.chinezu.eu/2011/05/09/va-semnalez-cum-ar-veni-o-apari%C8%9Bie-editoriala/

Mi-a aparut cartea!

Amanunte pe situl editurii "Herg Benet"

http://www.libraria.hergbenet.ro/?category=3&product_id=18

Nicolae Breban, propria victima | CorectArts

Am convingerea ca Nicolae Breban a devenit propria victima. Victima propriului sau areal mental, a obsesiei relatiilor de putere. Ca au intrat pe frecventa continutul unor documente ale Securitatii si o anumita necrutare a confratilor are ca pornire tot omul Breban. Ins cu un ego cat un Zeppelin, mai convins de valoarea operei sale decat si papa de atotputernicia lui Dumnezeu.
Continuarea aici
Nicolae Breban, propria victima | CorectArts

Despre noua mea carte, Deania neagră

Sorina Ivaşcu a scris un text despre "Deania neagră" în revista "Singur". Îi mulţumesc. Aici puteţi să citiţi

http://revistasingur.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4688:alexandru-petria-deania-sa-neagr-i-eu&catid=51:proza&Itemid=116

Un exemplu pentru lumea literară | FDL.ro

Mărturisirea colaborării cu Securitatea a marelui poet Ioan Es Pop, pe cât a fost de surprinzătoare, pe atât este de apreciat. Dacă nimeni nu se aştepta ca scriitorul să fi fost turnător, recunoaşterea pactului cu instituţia opresivă comunistă, din proprie iniţiativă, neşantajat, este albul aruncat peste negrul scos la suprafaţă din hârtoapele trecutului. Desigur, Pop a greşit, a fost laş, însă a reuşit să-şi înfrângă laşitatea şi să se elibereze. „Sentimente de vinovăţie am avut de când mă ştiu, pentru greşeli reale sau imaginare. Slăbiciuni pe care comunitatea din satul meu nu le privea cu ochi buni, inadaptări pe care aceeaşi comunitate le sancţiona prin batjocură, iar familia prin pedepse corporale, ratări şi eşecuri timpurii m-au făcut să amân orice dezvăluire asupra a ceea ce făceam, fie că era bine, fie rău.”, recunoaşte poetul în textul „De acum încolo, te vei numi Marton“, publicat în „România literară”.

Îl cunosc pe Ioan, am fost colegi la săptămânalul „Zig-zag” în anii 90, am şi băut împreună, am şi bârfit împreună. În aceea vreme eram surprins, când toţi îşi dădeau cu părerea despre orice în presă, că Pop se mulţumea cu o slujbă de corector, foarte prost plătită. I-am şi spus-o, dacă nu mă înşel, l-am acuzat că este mototol, că n-are conştiinţa valorii sale. Era la începutul traseului literar. Eram contrariat şi i-am găsit justificări în timiditatea sa, în aerul de om de la ţară ameţit de un mare oraş. Citind zilele trecute „De acum încolo, te vei numi Marton“, am început să văd altfel lucrurile. Şi nu cred că mă înşel. Ioan se temea, îmi dau seama, nu voia să iasă în faţă, însă până la urmă talentul său literar l-a impus în prim-plan. Trăia cu spaima că o să-i fie deconspirate turnătoriile. O spaimă care-i balasta gesturile.

Continuarea aici

Un exemplu pentru lumea literară | FDL.ro

Jurnalul literar: Deania neagră, de Alexandru Petria

Jurnalul literar: Deania neagră, de Alexandru Petria: "Alexandru Petria este unul dintre acei puţini scriitori pe care niciun critic literar conştient de îndatoririle profesiei sale nu ar trebui ..."

Scrisoare deschisa catre Brancusi si Cioran | CorectArts

Ma adresez catre amandoi in cadrul aceluiasi text, domnilor. Nu stiu daca formula de adresare este nimerita, daca nu va deranjeaza. Nadajduiesc ca n-o sa va suparati. Din ce am citit, stiu ca nu v-ati impiedicat in formalisme, si n-ati asteptat sa va ingane lumea cu „maestre”.

Sa trec la subiect, fara ocolisuri in jurul cozii - intr-un cotlon al Europei, unde statornice sunt mica si marea ciupeala, intelegerile pe sub masa si neseriozitatea, niste oameni ce-si zic romani, de ceva vreme, se lauda cu dumneavoastra. Pe la seminarii, prin Parlament, pe unde au ocazia. Spun ca cinstiti Romania. Si o sustin cu patos. Cei mai interesanti si interesati sunt politicienii. Cand se pornesc, nu da Dumnezeu sa termine. Mai ca-ti vine sa-i crezi. Vorbesc despre cat de geniali ati fost, de ce ati reprezentat in istoria culturii romane si universale. Mult, adica.
Continuarea aici Scrisoare deschisa catre Brancusi si Cioran | CorectArts

Nicolae Breban si Securitatea | CorectSocial

Nicolae Breban este unul dintre cei mai mari prozatori romani in viata. Vestea colaborarii sale cu Securitatea, pornita din arhivele CNSAS, a surprins si n-a surprins mediile scriitoricesti. Se vorbea de mult despre ea pe la colturi. Am luat-o intotdeauna ca un semn al invidiei carcotasilor pentru talentul autorului „Ingerului de ghips”. Sau ca o contrareactie la desele si indigestele iesiri orgolioase ale prozatorului.

Este posibil sa fie mai de dorit sa-l citesti pe Breban fara sa ai contacte cu omul Breban, mereu cu un avant de neoprit in dominarea celor din jur. Aplecarea spre combinatii, spre jocurile de putere ar putea constitui o cheie a intelegerii colaborarii sale cu Securitatea, legatura pe care autorul o neaga.
Continuarea aici
Nicolae Breban si Securitatea | CorectSocial

Cum discuta Nicolae Breban cu generalul Pleşiţă. “Îngerul de gips” al Securităţii

Notă T.O, transcriere a convorbirii titularului cu generalul Pleşiţă, din 18.02.1977, redactată şi semnată de lt.col. G.S. din cadrul Direcţiei 1:

Baltag, ora 14.09 CHEMAT:

Dl.Breban: Vă salut tov. general, a fost la mine Paul Goma, azi la prânz şi am avut o discuţie (...)

Tov.Pleşiţă: Spuneai că te duci ieri.

Dl.B: Nu, mi s-a umflat piciorul (...)

Tov.P: Deci a venit el la matale(...)

Dl.B: A venit, eu i-am dat ieri un telefon şi el mi-a spus că nu pot să merg la el că se găsea un miliţian la poartă.

Tov.P: Aiurea!...Nişte insinuări, domnule...

Dl.B.: Da. Şi...mă rog, am dat eu un telefon, şi eu tot nu puteam ieşi din casă şi a zis că vine el. A venit oarecum surescitat, nu ştiu ce, i-am povestit întâlnirea mea cu tovarăşul Burtică şi că s-a discutat problema lui literară şi l-am întrebat: "eşti de acord, dacă vrei să publici o carte...crezi că vei găsi o carte publicabilă, care...Uite, există interesul faţă de problema dumitale, şi nu ştiu ce.. Şi a zis că da, îl interesează foarte mult, că aşteaptă o asemenea rezolvare...

Tov.P: Zău?

Dl.B: Eu i-am spus că am vorbit cu tov. Burtică şi că am discutat cu dânsul problema de a scrie eu unele reportaje şi că vreau să fac asta şi că am fost de acord, iar el a spus:"dar aş vrea să fac eu unele reportaje".

Tov.P: Nu mai spune??

Dl.B: Da,era...şi asta...şi eu m-am bucurat...

Tov.P: Păi, asta-i bine! E pe calea bună.

Dl.B: Da, şi aşa că...

Tov.P: Dar despre tâmpenia asta la care spuneai că te-au invitat şi pe dumneata să semnezi...

Dl.B: Da, mi-a povestit de câteva cazuri, a spus că au primit nişte oameni paşaport rapid şi că pleacă şi..

Tov.P: Şi că a realizat ceva!...Pentru ăia!...

Dl.B: Daa...mă rog! Aspectul ăsta m-a interesat mai puţin.

Tov.P: Deci, discuţia aţi axat-o pe treaba asta...

Dl.B: Da, pe problema lui şi pe rezolvarea problemei lui.

Tov.P: Dar ai încercat să-l temperezi.

Dl.B: Păi acum eu cred că dacă am avut discuţia asta şi dacă o să mergem săptămâna viitoare la tovarăşul secretar, eu cred că...

(...)

Dl.B: A propos, să nu uit. Tovarăşul Burtică a zis că i-a dat Ţepeneag telefon, acum vreo două zile, de la Paris şi că era cam trist, aşa, cam amărât..

Tov.P: Îhî. Dar de ce era amărât?

Dl.B: Nu ştiu. El spune că-i e dor de ţară lui Ţepeneag şi că a făcut şi o boală la ficat pe chestia asta.

Tov.P: Nu-i de mirare. Că într-adevăr te apucă dorul de ţară. El e plecat...de când e plecat?

Dl.B: Nu atât că e plecat, cât problema că chestia cu retragerea cetăţeniei îl mănâncă pe el.

Tov.P: Da, să vedem, că poate că Goma îl trage şi pe Ţepeneag.

Dl.B. Da. Nu ştiu, nu v-am spus că tovarăşul secretar mi-a spus că şi cu problema Ţepeneag s-ar putea găsi o rezolvare.

Tov.P: Ei, probabil că s-a gândit la ceva. Mie nu mi-a spus. Probabil că au ei nişte proiecte, pe la "propagandă", pe acolo. E o treabă bună, ai făcut o treabă bună!.

Dl.B: Ei, servim cultura şi ţara!

Tov.P: Aşa este tăvarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.

Dl.B.: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.

Tov.P: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.

Dl.B: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.

Tov.P: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.

Dl.B: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.

Tov.P: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament). Caută-l neapărat pe tovarăşul Burtică, pentru că aţi făcut o treabă bună.

Dl.B: Să sperăm că iese cu bine.

Tov.P: Domnule, într-adevăr, e o chestie de surpriză dacă s-a angajat şi la un reportaj.

Dl.B: Da, asta a fost şi surpriza mea.

Tov.P: E perfect! E justificată surpriza. Eh, e un om nestatornic, îl bate vântul."

După câteva zile, Breban se întâlneşte din nou cu Pleşiţă.

"Notă T.O, transcriere a convorbirii titularului cu generalul Pleşiţă din 22 februarie 1977

B: Alo, vă salut tovarăşul general!

P: Tot respectul. Ce vă face piciorul?

B: Uitaţi, acum m-am întors de la partid. A durat mai bine de o oră jumătate întrevederea.

P: Aha, e bine.

B: Şi eu cred că a decurs în condiţiile satisfăcătoare, foarte bune. Adică i s-a spus lui Paul Goma că greşelile pe care le-a făcut, că se învecinează cu trădarea şi aşa mai departe. Şi el a fost profund emoţionat. A avut unele obiecţii: a spus că mai sunt trei oameni arestaţi, tovarăşul secretar pe loc a pus mâna pe telefon, a vorbit cu tovarăşul Stănescu şi s-a dovedit că nu-i adevărat.

P: Care dracu oameni a zis că are?

B: Ştefănescu şi încă unu de la Oradea sau ceva. Da...nu, era o falsă informaţie...

P: Dacă ar fi fost vorba de arestaţi, în primul rând trebuia el arestat, că-i instigator.

B: Da, da i s-a şi spus, că s-a plâns de anumite presiuni, i-a spus: "Nu, nu. Dacă era vorba să fii arestat, ai fi fost arestat". I s-a spus că este spiritul conducerii de partid şi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu să nu se ia măsuri administrative, că ideea de conducere, ştiţi?

(...) B: Aţi auzit, ieri? N-aţi auzit. Eugen Ionescu, la "Europa Liberă" a avut un interviu cu Monica Lovinescu, de 10 minute, să-l cereţi că este...

P: Interesant...

B: Interesant. În ce sens? Chiar şi Paul Goma a spus că bătrânul s-a scrântit.

P: S-a zăpăcit.

B: Da. Şi-a permis să ia un ton, faţă de tovarăşul Ceauşescu, inadmisibil pentru...să discuţi aşa cu un şef de stat!

P: Da, e un tâmpit! Da, am să-l cer, mulţumesc.

B: Da, şi chiar vă spun, acum, confidenţial, chiar Goma, pe stradă, mergând la partid, mi-a spus: "dom-le, este inadmisibil cum a vorbit Ionescu". Inadmisibil.

P: Ei, ar trebui influenţat să ia atitudine.

B: Ei, n-o să ia. N-o să ia, bineînţeles. Mai ales că pe el l-a făcut mare scriitor, ceea ce, iarăşi, e fals. Goma nu-i un mare scriitor, dar, mă rog, aşa se umflă lucrurile, ştiţi. Ei cer obiectivitate şi uită-te!

(...)

B: Să vă spun ceva: acum venind acasă, mama aştepta şi zice:"Bine, bine cu Goma, dar cu cartea ta cum rămâne?" şi zic: "uite, mi-a spus tovarăşul Burtică că s-a rezolvat cu cartea, că a dat dispoziţie să meargă la tipar" şi mama mi-a spus acum în bucătărie "să-i mulţumeşti şi tovarăşului Pleşiţă pentru asta".

P: Da, spune-i sărutări de mâini lui mama. "

CNSAS a înaintat Curţii de Apel Bucureşti, pe 4 aprilie, o cerere prin care solicită instanţei să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a scriitorului Nicolae Alexandru Breban. Primul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 12 septembrie.