1. În 16 octombrie scriam:
Prin votarea majorării salariilor profesorilor cu 50%, deputaţii s-au dovedit de-un populism împuţit, iresponsabil. Toţi, de-a valma.
Diferenţa dintre un politician oarecare şi un bărbat de stat o percepem în momentele de cumpănă, ultimul acordând întâietate intereselor ţării, chiar dacă ele nu coincid cu interesele imediate ale unui segment consistent din electorat şi sunt nepopulare. Şi ne este dat să trecem prin unul, la un pas de dezastrul inflaţionist.
Prin respingerea promulgării majorării salariilor dascălilor, Băsescu are ocazia să-şi demonstreze valoarea sau mediocritatea. Este bărbat de stat?
2. Mersul evenimentelor este cunoscut. Cum a procedat Băsescu sau Tăriceanu, Ionescu, Popescu şi popa Pripici. Culmea e că Tăriceanu începe să aducă a bărbat de stat. Tot pe temă aici http://lilick-auftakt.blogspot.com/2008/10/va-reusi-tariceanu-sa-se-impuna-ca-om.html
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
![[Valid RSS]](valid-rss.png "Validate my RSS feed")
7 comentarii:
sã-ţi trãiascã şi înfloreascã omul de stat, domnule Petria
mai am şi io fo 666 de astfel de podoabe
rãmîne cum am stabilit: VOT CANCI!!!
Sper sa nu mai ramana nimic din deputatii astia in viitoarea legislatura.
Basescu a pus interese meschine mai presus de interesul national.
Moshu- şi la mine este vot canci.
Ioane, ăştia ar trebui judecaţi pentru subminarea economiei naţionale.
vot canci!! cit despre viitorii parlamentari: fereasca-ne sfintu',uau...!!
Canci. Apăsat, Anca.
Diana Tusa, candidat PNL in colegiul 1 Braila, minte in declaratia de avere! www.iordache.wordpress.com
"Sinteza Zilei" - 28.10.2008 - invitaţi: Călin Popescu Tăriceanu, Ion Cristoiu, Victor Ciutacu
Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bine v-am regăsit la "Sinteza zilei", o ediţie specială. În studioul nostru se află primul-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Bună seara, bine aţi venit.
Călin Popescu Tăriceanu: Bună seara.
Mihai Gâdea: Colegul meu Victor Ciutacu şi maestrul Ion Cristoiu. Domnule prim-ministru, a fost o zi extrem de încordată. Declaraţiile pe care dumneavoastră le-aţi făcut încă de dimineaţă, şedinţa de guvern de astăzi şi declaraţiile preşedintelui din această seară nu fac decât să se accentueze o criză pe care o resimţim de câteva zile şi aş vrea să încep de la declaraţia dumneavoastră, dimineaţă, în care spuneaţi că de fapt economia mondială se află asemănătoare cu situaţia Titanicului. Ne-am lovit de un iceberg şi sunt unii care cântă la etajele superioare fără să înţeleagă că acest Titanic se duce la fund. Întrebarea mea este: nu cumva membrii partidului pe care îl conduceţi, Partidului Naţional Liberal, în camera motoarelor au băgat cărbuni pe foc să ne lovim cu toată viteza în acest iceberg - dacă este un iceberg şi vom vorbi despre acest lucru - în situaţia în care în Parlament au votat alături de PSD, PD-L, PRM şi aşa mai departe legea de majorare a salariilor, iar acum suntem în această situaţie? Nu cumva şi PNL-ul a contribuit, dacă este un iceberg, să ne lovim de acest iceberg?
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să nu încerc să acopăr o greşeală atunci când e vorba de o greşeală. Cred că, la nivelul Parlamentului, PNL-ul nu a procedat corect din multe puncte de vedere. În primul rând că trebuia să aibă curajul să-şi asume o decizie, chiar şi nepopulară, împotriva unui curent majoritar. Din acest punct de vedere, cred că lucrurile s-au lămurit, pentru că şi eu şi colegii mei am recunoscut în final că nu a fost atitudinea la care ar fi trebuit să ne raliem, dar în acelaşi timp pot să spun că nu votul PNL-ului a fost decisiv. Nu le diminuează vina, însă în ceea ce priveşte atitudinea guvernului nu s-ar putea vorbi despre o lipsă de consecvenţă în abordarea acestei probleme, care vreau să o cadrăm foarte bine de la început. Nu sunt împotriva ideii de principiu de majorare a salariilor la profesori sau la alte categorii de personal bugetar. Cred că este o aşteptare firească şi o aşteptare în întâmpinarea căreia am venit în aceşti patru ani de mandat, pentru că salariile în sectorul bugetar au crescut consistent şi în sectorul de învăţământ la fel. Şi, dacă îmi permiteţi, m-am pregătit puţin pentru această emisiune, cum cred că e normal şi am adus un grafic care ilustrează creşterea salariilor în învăţământ, atât la categoriile de personal preuniversitar, personal didactic, cât şi la cei universitari, începând de la 1 ianuarie 2001 până la 1 ianuarie 2009. Am să arăt acest grafic la cameră. Nu ştiu dacă se vede suficient de clar. Linia roşie de dedesubt reprezintă evoluţia inflaţiei, da?
Mihai Gâdea: Da.
Călin Popescu Tăriceanu: Şi liniile de deasupra sunt aşa, această linie este variaţia salariului personalului didactic universitar, ceilalţi sunt preuniversitari. Bun, ce observăm?
Mihai Gâdea: Aici, unde am ajuns noi acum, care este suma? Pe grafic arată evident o creştere, dar la cât suntem noi aici?
Călin Popescu Tăriceanu: Este evident o creştere în raport cu ianuarie 2001, am ajuns la 800% creştere cu salariile, dar ce vreau să remarc este următorul lucru: uitaţi puţin, până în anul 2005 salariile au mers practic lipite de inflaţie, cu alte cuvinte nu a existat creştere reală a salariilor cu excepţia zonei universitare, unde la parlament, profesorii universitari din Comisia de Învăţământ şi-au trântit nişte salarii adevărate. După aceea...
Mihai Gâdea: Înţeleg perfect ceea ce spuneţi.
Călin Popescu Tăriceanu: După aceea...
Mihai Gâdea: (...) preşedintelui, de exemplu, este (...).
Călin Popescu Tăriceanu: Lăsaţi-l pe preşedinte, că cifrele vorbesc de la sine, nu trebuie să ne explice preşedintele nimic.
Mihai Gâdea: Da, dar preşedintele spune că în momentul în care există un salariu de 7 milioane, cei care sunt bine pregătiţi nu vor să intre în sistem.
Călin Popescu Tăriceanu: O clipă. Cred că nu este o remarcă care s-a făcut astăzi prima dată, cred că este o remarcă corectă şi sunt imediat dispus să discutăm despre ea. Ceea ce voiam să arăt este că diferenţa dintre ordonata care reprezintă variaţia salariilor şi variaţia inflaţiei reprezintă creştere nulă de salarii sau de putere de cumpărare şi această creştere este consistentă şi constantă în ultimii patru ani. Şi este normal, aş spune, în condiţiile unei performanţe economice să putem reuşi această (...).
Mihai Gâdea: Domnule prim-ministru, nu vreţi să îmi daţi mie acest grafic? Este unul frumos realizat şi cred că este corect. Este foarte posibil să fie corect şi nu cred că aţi venit în această seară să ne spuneţi un lucru care nu este adevărat. Problema este că la punctul în care suntem noi aici profesorii sunt extrem de nemulţumiţi pentru faptul că veniturile lor sunt extrem de mici. În medie, pentru un profesor de liceu, dacă greşesc, corectaţi-mă, undeva la 10 sau 11 milioane, da?
Victor Ciutacu: Mai mult.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, deci salariile nu sunt aşa, salariile... trebuie să înţelegem că în învăţământ, ca şi în alte sectoare, premisa discuţiei este nu că salariile sunt suficiente; aceste salarii mari sau mici, sunt ceea ce economia românească îşi poate permite să ofere, sau sustenabil.
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă, dar...
Călin Popescu Tăriceanu: Eu ştiu, domnule Gâdea, fiecare din salariaţi are nevoi mai mari, nu este o noutate şi nu este un lucru care să nu-l înţeleg, dar trebuie să înţelegem că salariile trebuie corelate cu performanţa economică.
Mihai Gâdea: Preşedintele a spus că aveţi bani, dar că nu vreţi să le daţi. Asta a spus în seara asta. Că există bani, dar nu pentru profesori, ci pentru clientela politică.
Călin Popescu Tăriceanu: Uitaţi ce se întâmplă. Eu nu am venit să fac o polemică cu preşedintele, da? Dacă îmi daţi voie, am să vă spun câteva lucruri...
Mihai Gâdea: Îmi pare rău, dar polemica asta există deja.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu. Am să vă spun câteva lucruri care sunt legate de observaţiile din dezbaterile publice din aceste zile. Prima remarcă este că ar exista bani. Unde ar exista aceşti bani? În bugetul educaţiei pe acest an nu există bani, banii sunt alocaţi deja pe salarii, sunt porţionaţi, cum face o gospodină acasă, salarii, cheltuieli curente, investiţii etc. Anul acesta nu sunt bani. Am auzit afirmaţii de genul „Să luăm de la investiţii şi să dăm la salarii." „Se poate?" Vă spun că teoretic se poate, orice se poate, dar un buget nu se poate construi numai cu salarii. Noi am pornit de la ideea că sistemul de învăţământ trebuie reformat şi trebuie transformat într-unul performant şi trebuie investit în infrastructură. Şi am aici un al doilea grafic, pe care am să vi-l arăt, care arată variaţia cheltuielilor pentru investiţii în sănătate, la fel, începând din anul 2000. Cât a fost doamna ministru Andronescu în funcţie...
Victor Ciutacu: În educaţie, nu în sănătate.
Călin Popescu Tăriceanu: Am greşit, în educaţie. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu bugetul educaţiei în perioada în care a fost doamna Andronescu ministru. Aproape de zero. Începând din anul 2005, investiţiile în educaţie cresc spectaculos şi ne aflăm în acest punct, în acest punct ne aflăm în momentul de faţă. Problema este dacă ne ducem în continuare cu investiţii sau anulăm investiţiile şi dăm banii pe salarii şi ne întoarcem cu investiţiile ca în perioada PSD-ului. Aceasta este una dintre problemele serioase pe care trebuie să ni le propunem, dacă vrem să avem - daţi-mi voie - dacă vrem să avem un sistem de învăţământ performant este una din condiţii. Celălalt element la care v-aţi referit este unul într-adevăr foarte serios, ce se întâmplă cu salariile debutanţilor în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul universitar şi vă spun că am lucrat în învăţământul universitar şi, într-adevăr, salariile în acest moment nu sunt motivante. Pentru cei care au o pregătire bună şi îşi pun problema găsirii unui loc de muncă, nu sunt tentaţi să vină în învăţământul superior sau în învăţământul preuniversitar. Este un lucru adevărat. Acest lucru însă ar trebui să facă parte, dacă vreţi, dintr-un pachet mai larg de reformă al învăţământului, şi astăzi, odată cu promovarea ordonanţei de urgenţă, am spus aşa: termenul de intrare în vigoare va fi luna aprilie, de aplicare a legii, în condiţiile în care va trebui să rezolvăm legea de salarizare unitară a sistemului bugetar; şi doi, în sistemul de învăţământ va trebui să corelăm salariile cu reforma. Cu alte cuvinte, competenţă profesională, calitate, eficienţă şi, evident, o diferenţiere care să pună în valoare ce, elementul, dacă vreţi, de forţă din învăţământ. Învăţământul trebuie să se bazeze pe calitate. Nu putem să plătim toţi oamenii la fel...
Mihai Gâdea: Domnule prim-ministru, sunt de acord...
Călin Popescu Tăriceanu: ...bazat pe indicele de vechime în instituţie.
Mihai Gâdea: Este adevărat, însă în momentul acesta România este împărţită cel puţin în două; nu ştiu care sunt proporţiile exacte, dar România este împărţită în două, în condiţiile în care primul om în stat, preşedintele României, vine şi spune şi o să dăm imediat fragmentul din această seară, iar primul ministru, şeful guvernului, vine şi spune „Nu sunt bani". Preşedintele vine şi spune „Sunt bani, dar pentru clientela politică". Vine primul ministru şi spune „Nu sunt bani, aruncăm în gol şi ne ducem de râpă". Daţi fragmentul din această seară din declaraţia preşedintelui Traian Băsescu.
Traian Băsescu: Îmi bazez afirmaţia că sistemul de educaţie este prioritate, pe evaluările internaţionale care arată că sistemul de educaţie din România este într-o depreciere continuă. Deprecierea continuă a sistemului de educaţie face ca în fiecare an România să-şi consolideze poziţia de furnizor de forţă de muncă slab şi mediu calificată. Mi s-a părut corect să promulg fără ezitare legea salarizării profesorilor, institutorilor, aşa cum ea a rezultat prin votul unanim al Parlamentului, aşa cum ea a fost validată de Curtea Constituţională. Chiar eu o spun cu toată responsabilitatea că există resurse. Problema este cine are prioritate: profesorii sau clientela politică?
Mihai Gâdea: Domnule prim-ministru, minte preşedintele?
Călin Popescu Tăriceanu: Cred că preşedintele trăieşte...
Mihai Gâdea: Ori e alb, ori e negru?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, staţi puţin...
Mihai Gâdea: Ori avem bani, ori nu avem bani?
Călin Popescu Tăriceanu: Staţi puţin. Eu cred că preşedintele trăieşte într-o lume care nu are legătură cu realitatea. Deci, în momentul de faţă, ceea ce este evident este că şi în România şi în orice economie din lume trebuie să existe o corelaţie între productivitate şi salarii, şi această creştere a salariilor se bazează pe performanţa economică. Dacă dumneavoastră vreţi să-mi spuneţi că preşedintele are dreptate spunând că salariile pot să crească de azi pe mâine cu 50%, eu vă spun că atunci discutăm inutil. Eu nu mai am ce argumente să aduc în faţa unei asemenea aberaţii. Deci, salariile au crescut cu 93% în patru ani. Nu au stat pe loc. Pe măsură ce performanţa economică de creştere a PIB, de creştere a productivităţii a permis, am degajat resurse pentru salariile mărite.
Mihai Gâdea: Atunci pe ce se bazează preşedintele când spune că există bani?
Călin Popescu Tăriceanu: Preşedintele, ca şi alţi lideri politici, domnul Boc de la PD-L, domnul Geoană de la PSD, sunt într-o frumoasă campanie electorală. Ei cred că această atitudine populistă le va aduce voturi.
Mihai Gâdea: Dumneavoastră nu sunteţi în campanie electorală?
Călin Popescu Tăriceanu: Şi eu sunt în campanie electorală şi am spus şi mai spun o dată că sunt convins că nu este o atitudine populară ceea ce fac eu din punct de vedere politic, dar este o atitudine responsabilă. Nu vreau ca această creştere salarială nesustenabilă economic poimâine să se întoarcă împotriva noastră. Cum? Reaprinzând inflaţia şi cred că vă aduceţi aminte că am trecut cu un grad de inflaţie ridicată, şi cum? Devalorizându-se moneda naţională; deci, practic, ce se dă cu o mână se recuperează pe partea cealaltă. De ce? Pentru că mecanismele economice corectează aberaţiile deciziilor politice. Deci, dacă vreţi, noi putem să decretăm că mâine avem resurse pentru creşterea salariilor de patru ori, nu cu 50%, şi eu vă spun că nu se poate, după cum astăzi am mai spus la conferinţa de presă. Să ştiţi că Parlamentul poate să voteze orice năzbâtie, poate să voteze că noi mergem mâine în cosmos împreună, că avem voie, că este legal, dar nu putem. Deci, nu e suficient ca Parlamentul să spună se dă 50%, trebuie să ne spună şi de unde se dă şi resursa economică...
Mihai Gâdea: Mi-e teamă că declaraţiile dumneavoastră sunt riscante, pentru că Parlamentul, conform înţelegerii mele, într-o democraţie legiferează; e corect? Parlamentul în această situaţie a venit şi a legiferat. Că sunt în campanie electorală, că sunt iresponsabili, îmi pare rău, nu sunt oameni care sunt în subordinea noastră. Afirmaţia dumneavoastră este valabilă până la un anumit moment?
Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că Parlamentul este una din instituţiile fundamentale ale statului, însă în orice sistem de democraţie parlamentară în care există cele trei puteri ale statului, legislativă, juridică şi executivă, vreau să vă spun cu modestie că politicile economice şi, pe cale de consecinţă, şi cele salariale sunt de responsabilitatea guvernelor care promovează aceste politici. În această privinţă vă pot spune că decizia Parlamentului este, hai să spunem, suverană, dar Parlamentul în momentul în care decide că salariile cresc cu 50% trebuie să spună „domnilor tăiaţi de acolo, că noi considerăm că nu mai avem nevoie de investiţii în domeniul sănătăţii, că nu mai avem nevoie în domeniul educaţiei, sănătăţii, în domeniul agriculturii ş.a.m.d.". Se poate orice aberaţie, se poate...
Mihai Gâdea: Aici aveţi o altă problemă, pe care preşedintele a sesizat-o în această intervenţie; că e reală sau nu e reală este o altă chestiune. A spus în felul următor: „Dacă nu sunt bani acum, în octombrie, cum o să fie bani anul următor, când primul ministru a anunţat" - în acea scrisoare pe care dumneavoastră aţi trimis-o şi care aţi postat-o pe site - „că vor fi bani în aprilie"? În condiţiile în care vorbiţi despre o criză anul viitor, vor fi bani în aprilie şi acum, în octombrie, nu sunt?
Călin Popescu Tăriceanu: Dar v-am spus eu că vor fi bani în aprilie?
Mihai Gâdea: Păi, nu? Pentru că din decizia de astăzi se înţelege că de la 1 aprilie această...
Călin Popescu Tăriceanu: Nu se înţelege acest lucru, trebuie să se înţeleagă altceva.
Mihai Gâdea: Că le amânaţi, aşa?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu. Dacă îmi daţi voie vă spun ce ar trebui să se înţeleagă: că într-o democraţie parlamentară cum e cea din România mandatul unui parlament şi al unui guvern ţine patru ani. Că actualul guvern, cu o lună înainte de alegeri, nu este corect, nu este moral să angajeze măsuri care îl vor viza, care vor viza următorul guvern, care vin să greveze politicile economice şi salariale ale viitorului guvern. Prin urmare, se aşteaptă alegerile, că suntem cu o lună înainte şi ştim foarte bine că sindicatele de aceea fac presiune, că consideră că guvernul e la strâmtoare şi pentru că sunt alegeri peste cinci săptămâni nu o să aibă încotro şi o să spună că o să dea. Putem să cerem oricât, că o să ni se dea. Ceea ce este total incorect. Deci, este de sarcina viitoarei majorităţi politice parlamentare care va degaja un guvern să stabilească care sunt politicile economice şi, evident, politicile salariale. Nu este corect, aşa cum s-a întâmplat şi în 2004, guvernul care urma să plece... decât că PSD atunci credea că o să fie reales şi au plecat de la această premisă. Eu plec de la o premisă care este normală, că s-ar putea să fim tot noi, sau alţii şi atunci această responsabilitate revine viitorului guvern. Deci asta este semnificaţia modului în care a fost alcătuită ordonanţa. Se lasă suficient timp viitorului parlament şi viitorului guvern să analizeze şi, sigur, dacă că vor fi condiţii economice, aş spune în regiune şi internaţionale, mai bune şi criza economică care pe toţi îi preocupă şi care începe să dea semne serioase şi în România, până atunci se va fi stins, sau ne va fi ocolit, atunci sigur că se poate discuta; dar oricum, tot nu se poate discuta de 50%. Se poate discuta o majorare de 50%, dar în trepte, sau putem să discutăm şi altceva. Vă propun, dacă vreţi, o abordare care ţine de textul ordonanţei. Dacă în învăţământ se va proceda la o reformă fundamentală care să fie bazată pe calitatea actului de învăţământ, atunci s-ar putea ca unor dintre profesori să li se poată majora, unora dar nu tuturor, salariile, chiar cu până la 50%. Dar nu se poate pune o măsură generală în toată masa salarială de profesori preuniversitari şi universitari; această majorare nu este sustenabilă economic. Aici sunt... vreau să vă spun: nu am nici un fel de reţinere şi dacă aveţi îndoieli în ceea ce priveşte punctul meu de vedere puteţi sa consultaţi cei mai buni economişti din România, care vă vor spune exact acelaşi lucru, aşa încât între părerile specialiştilor care sunt economiştii şi părerea preşedintelui, îmi pare foarte rău, eu nu am nici un fel de ezitare în a alege punctul de vedere al celor care sunt responsabili şi care nu au obiective politice şi care cunosc foarte bine domeniile.
Mihai Gâdea: Domnule Cristoiu?
Ion Cristoiu: Domnule prim-ministru, eu, înainte de toate, nici nu vreau să discut pe chestiile astea economice, că nici nu mă pricep. Hai să facem acum, că sunteţi în premieră, după ce aveţi şi reacţiile partidelor politice, hai să facem un scenariu şi vă rog să îmi spuneţi acum exact, nu în limbaj politic de lemn, uneori cum au politicienii. Aţi aprobat o ordonanţă de urgenţă. Ce scenarii aveţi? Eu vă spun posibilele scenarii şi dumneavoastră îmi spuneţi replica. Parlamentul se întruneşte săptămâna viitoare rapid şi vă respinge ordonanţa de urgenţă; ce faceţi?
Călin Popescu Tăriceanu: E posibil.
Ion Cristoiu: Ce faceţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Vom găsi o altă soluţie. Deci eu cât sunt prim-ministru această măsură nu o pun în aplicare şi vă spun şi de ce. Nu pentru ambiţie, ci pentru că bugetul de anul acesta nu are nici un fel de resurse, iar în privinţa bugetului de anul viitor v-am spus că nu vreau să mă angajez...
Ion Cristoiu: Dumneavoastră, dacă luaţi în calcul asta, faceţi încă o ordonanţă de urgenţă?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu ştiu să vă spun acum dacă facem încă o ordonanţă de urgenţă, nu vreau să fie făcută aşa în (...), dar vreau să vă spun că voi trage toate semnalele de alarmă şi ştiţi ce se întâmplă; parcă până la urmă cred că trebuie să ne uităm ce se întâmplă în jurul nostru. Nu vorbesc de ţări precum Ucraina, Ungaria, unde situaţia economică e dezastruoasă. Uitaţi, ieri a apărut comunicatul Agenţiei Standard & Poor's, prin care diminuează ratingul de ţară al României. Astăzi apare comunicatul FMI, cu nişte recomandări destul de explicite. Eu nu cred că oamenii politici de la noi pot să ignore aceste semnale decât dacă, cum spunea domnul Gâdea, suntem pe Titanic...
Ion Cristoiu: Dumneavoastră vreţi să faceţi o mare greşeală: vă adresaţi raţiunii când ceilalţi se adresează buzunarului; hai să terminăm asta. Eu discut reacţiile politice, ca să ştiu ce...
Călin Popescu Tăriceanu: S-ar putea ca cei care se adresează astăzi buzunarului să se confrunte cu următoarea situaţie: peste câteva luni, cei care i-au crezut să spună „dom'ne ne-aţi păcălit".
Ion Cristoiu: Bun; în cazul respingerii ordonanţei de urgenţă săptămâna viitoare; dumneavoastră spuneţi că nu vă pronunţaţi încă, că nu ştiţi. Pot să spun, ce rost are? A doua posibilitate, scenariul vehiculat de către adversarii acestei ordonanţe, moţiune de cenzură, e posibil să îl luaţi în calcul? E posibil până pe 30 noiembrie?
Călin Popescu Tăriceanu: Este posibilă, văd că au început să se agite. Deci sunt nişte mecanisme parlamentare care sigur că nu le pot bloca. Sigur că demersul moţiunii de cenzură poate să fie analizat în trepte. Dacă se strâng semnăturile necesare e o variantă, dacă s-au strâns semnăturile, dacă va obţine voturile necesare ş.a.m.d.
Ion Cristoiu: Şi ultima: grevă generală în învăţământ. Sunteţi pregătit să rezistaţi o lună la grevă generală - nu ştiu, întreb şi eu - ca om politic?
Călin Popescu Tăriceanu: Da, am înţeles. Eu cred că ştiţi ce se întâmplă, nu cred că singurul loc cu responsabilitate în România trebuie să fie acuma la guvern. Eu cred că o responsabilitate au şi liderii sindicali. Deci, în contextul în care este într-adevăr o situaţie economică dificilă mondială, la Cluj se semnalează deja concedieri importante: 4000 de oameni în câteva zile; nu e o joacă. Vedem semnale legate de modul în care imediat după anunţul preşedintelui, de promulgare a legii, bursa cade şi se închide, leul se devalorizează. Eu cred că lucrurile astea nu trebuie să mă preocupe numai pe mine.
Mihai Gâdea: Sunt de acord, dar nu cumva ministrul dumneavoastră de finanţe ne-a spus că noi suntem feriţi de asta şi chiar dumneavoastră aţi spus-o?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, staţi puţin domnule Gâdea, eu cred următorul lucru: că şi sindicaliştii, eu înţeleg, au afirmaţii de genul oamenii au nevoie de venituri mai mari, sigur, dar nu numai în educaţie, toată lumea are nevoie de salarii mai mari. Eu cred că fiecare e îndreptăţit: şi salariaţii şi pensionarii. Dar, repet, această chestiune se pune în strictă corelaţie cu ceea ce poate economia. Nu putem toţi banii pe care îi avem la buget să-i cheltuim pe salarii, pentru că ceea ce urmează este o prăbuşire.
Ion Cristoiu: Domnule prim-ministru, dacă mie îmi spune domnul Oancea şi îmi explică chestiuni raţionale în loc să-mi dea bani, eu nu îl ascult. Ascultaţi ce vă spun. Spuneţi următorul lucru: adversarii dumneavoastră - şi explicaţi-mi ca economist, şi Victor Ciutacu e şi mai bun decât mine - spun aşa: dumneavoastră, în bugetul acesta de 6%, aveţi necheltuiţi, spun, până la sfârşitul anului, bani pentru investiţii. E adevărat? Şi că puteţi să luaţi de acolo; spuneţi, de ce nu îi luaţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu. Deci domnule Cristoiu, în bugetul pentru anul 2008 sunt prevăzuţi bani pentru investiţii şi astăzi suntem la sfârşitul lunii a zecea, când probabil vin la plată facturi pentru investiţii făcute în lunile iunie, iulie şi, eventual, august. Deci banii nu se cheltuiesc, nu pot să fie cheltuiţi la sfârşitul lui octombrie pe tot anul 2008. Banii sunt repartizaţi, să zicem, într-un mecanism foarte simplu, suma totală împărţită la 12 luni şi sunt, de exemplu, plus de aceasta, în afară de proiectele de investiţii sunt şi proiecte mari, care reprezintă cheltuieli într-o anumită lună. Vă dau un exemplu: este cunoscut proiectul cu dotarea cu un calculator pentru fiecare elev.
Călin Popescu Tăriceanu: Este o sumă mare care nu se cheltuieşte în 12 luni ci în momentul în care se va adjudeca licitaţia.
Ion Cristoiu: Vorba domnului Gâdea, care-i mai patetic decât mine, uitaţi-vă la camerele de luat vederi. Indiferent ce s-ar întâmpla, dumneavoastră nu veţi ceda?
Călin Popescu Tăriceanu: Da.
Ion Cristoiu: Bun, am înţeles.
Călin Popescu Tăriceanu: Pentru că nu e o chestiune, dacă vreţi, o spun foarte clar, şi cred că e obligaţia mea să o spun, nu e o problemă de ambiţie. Este o problemă de convingere că o astfel de măsură este contraproductivă din punct de vedere economic şi va duce la năruirea situaţiei economiei româneşti, şi acest lucru îl spun cu toată responsabilitatea, şi eu, ca prim-ministru, nu accept să-l fac.
Mihai Gâdea: Doar o secundă, Victor. Să reformulez întrebarea domnului Cristoiu în patetismul meu. Credeţi sau nu, nu credeţi. Spuneţi, afirmaţi în această seară că mai bine vă daţi demisia, Cabinetul Tăriceanu, decât să aplicaţi această mărire 50%?
Călin Popescu Tăriceanu: Dar nu e nevoie să ne dăm demisia. Eu nu cred că aici trebuie ridicată tensiunea şi mai mult. Eu cred că mai degrabă ar fi...
Ion Cristoiu: A spus că nu cedează.
Călin Popescu Tăriceanu: (...) ascultăm glasul raţiunii. Eu am înţeles ce spune domnul Cristoiu, dar eu cred că sindicatele au şi ele o responsabilitate, domnule Cristoiu.
Victor Ciutacu: Doar că nu candidează sindicatele.
Călin Popescu Tăriceanu: E adevărat, nu candidează. Dar s-ar putea ca această cale să îi coste foarte mult în perioada următoare dacă ea va fi adoptată, pentru că dumneavoastră cred că nu aveţi dubii că o explozie, că nu discutăm numai... Domnule Cristoiu, nu putem să discutăm numai de majorările de salarii în sectorul Educaţiei. Vor urma imediat celelalte sectoare. Avem în total 1.400.000 de salariaţi în sectorul bugetar. Cu toţi se vor simţi îndreptăţiţi să spună: dacă pentru cei din Educaţie s-a putut, se poate şi pentru noi.
Victor Ciutacu: Domnule Tăriceanu, de la bun început vreau să vă spun că pe zona asta a acţiunii dumneavoastră, eu sunt total de acord cu dumneavoastră, cu toate riscurile de imagine care decurg din chestia asta şi o spun răspicat că preşedintele Băsescu e iresponsabil. Şi e iresponsabil pentru că se străduieşte să dea foc la o ţară care şi aşa e pe buza prăpastiei şi se străduieşte să instige categorii sociale bugetare diferite una împotriva celorlalte. Problema, după părerea mea, nu e în lefurile profesorilor. Anul ăsta ar putea-o cârpi. Problema este de precedentul care se creează şi de care vorbeşte domnul Tăriceanu. Că o să vină şi domnul Petcu de la SANITAS, care vrea 60%, o să vină şi domnul Marica de la Funcţionarii Publici, care vrea şi el între 50 şi 60%, încă-i nelămurit, nu s-a prins exact care e procentul pe care să-l ceară, şi aici e marea problemă. Însă unde-i fac reproşul domnului Tăriceanu este în faptul că, până la urmă, se nesocoteşte voinţa Parlamentului, care de-aia a fost ales acolo, fie că e iresponsabil, fie că nu, Parlamentul, pentru că în momentul în care Parlamentul, cu cei 322, pe care i-a demonizat Traian Băsescu, l-au suspendat pe Traian Băsescu în grup, a fost chestia, s-a urlat pe imoralitate, pe nu ştiu ce, Parlamentul, noi am susţinut, şi eu susţin în continuare, că aia era voinţa poporului, majoritatea parlamentarilor au decis că stă o lună pe tuşă şi se odihneşte. Ceea ce s-a şi întâmplat. De data asta, majoritatea parlamentarilor a decis că guvernul trebuie să dea 50% la leafă la profesori. După părerea mea, a decis prosteşte sau electoral sau cum vrei să-i spui. Însă, domnul Tăriceanu, ca şef de guvern, care deocamdată, conform Constituţiei, ar trebui să se supună Parlamentului, are două variante, ori pune legea în aplicare, ori pleacă. Eu, în locul domniei sale, aş fi plecat cu tot cu guvern şi le spuneam: mă băieţi, puneţi-l pe Boc prim-ministru să dea el lefuri la profesori dacă are de unde. Şi punct. Reproşul pe care îl facem domnului Tăriceanu este că intră în toată această poveste cu ordonanţă de urgenţă care suspendă şi, după părerea mea, e un act raţional până la un punct, pentru că până la urmă e o derobare de responsabilitate, o aruncă la viitorul guvern să vadă ăia dacă găsesc parale pentru...
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu e derobare de responsabilitate. Nu este corect să fie responsabilitatea guvernului în ultima lună, de ce ? Pentru că unu: ştim că nu există o majoritate în momentul de faţă în parlament şi pentru că astfel de măsuri angajează preponderent guvernul următor.
Victor Ciutacu: Domnul Tăriceanu, sunteţi liderul unui partid politic important.
Călin Popescu Tăriceanu: Domnul Ciutacu. Şi vreau să fac o remarcă. Dumneavoastră aţi spune că de principiu aveţi dreptate, a decis Parlamentul. Da. Însă spuneam şi domnului Gâdea, în ceea ce priveşte politicile economice, ştiţi că nu Parlamentul este decidentul în această chestiune. Prin urmare, şi politicile salariale trebuie să fie corelate cu celelalte politici economice şi sunt de responsabilitatea guvernului. Parlamentul nu poate să decidă pur şi simplu majorări de acest gen, fără să nu ţină cont de realităţile economice şi de resursele disponibile.
Victor Ciutacu: Eu sunt de acord, la mine găsiţi o uşă deschisă la chestia asta.
Călin Popescu Tăriceanu: Dar ştiţi bine că Parlamentul a decis fără să spună ceva legat de zonele din care se finanţează.
Victor Ciutacu: Nu, n-au avut nici o apăsare, de la naşul fără număr, deci nu-i asta problema. Dar problema este că dumneavoastră puteaţi face gestul politic, sunteţi liderul unui partid politic important, să spuneţi: băi, fraţilor, noi plecăm de la guvernare, puneţi nişte tehnocraţi sau ce vreţi dumneavoastră, să-i găsească domnul Băsescu prin curte pe la Cotroceni, o lună de zile, să dea şi leafa la profesori, să organizeze şi alegeri, şi să facă de toate, în definitiv, pentru că dumneavoastră nu respectaţi voinţa Parlamentului.
Călin Popescu Tăriceanu: Eu cred că a ceda în faţa unor populisme emanate de Boc şi de Geoană cu o lună jumate înainte...
Victor Ciutacu: Şi de Băsescu, care e mai populist decât amândoi la un loc.
Călin Popescu Tăriceanu: Şi de preşedinte înainte cu o lună jumate înainte de alegeri, nu cred că este o soluţie politică foarte înţeleaptă.
Victor Ciutacu: Iar ceea ce a făcut astăzi, chestia aia cu pune în balanţă creşterile de salarii de la ANL, care, sigur, pot fi imorale, sau pot fi cum vrei noi, de...
Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi cât sunt creşterile... ?
Victor Ciutacu: Dânsul spune de 4,4.
Călin Popescu Tăriceanu: Că ne-am uitat (...)?
Victor Ciutacu: Domnul Tăriceanu, presupunem că-s de 4,4 ori.
Călin Popescu Tăriceanu: Permiteţi-mi să mai spun încă ceva.
Victor Ciutacu: Dar câţi angajaţi are ANL, spuneţi-mi şi mie?
Călin Popescu Tăriceanu: Probabil că 100, nu ştiu dacă are 100.
Victor Ciutacu: Pornesc creşterile de salarii de la 100 de oameni, în contrapartidă, cu 400 de mii din sistemul de educaţie, cam asta face domnul Traian Băsescu.
Călin Popescu Tăriceanu: Şi mai am un lucru, că am văzut tot la preşedinte spunând: bani pentru Loganuri s-au găsit, dar bani pentru salarii nu. Haideţi să vă spun două lucruri. Punctul unu: bani pentru Logan nu s-a dat nici un leu, deci nu s-a cheltuit nici un leu; este un contract, care este cu mari semne de întrebare şi pe care ministrul l-a anchetat.
Victor Ciutacu: Dar (...) va produce efecte la un moment dat.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu se produce nici un efect, nu s-a plătit nici un leu. Şi, evident, după cum ştiţi, ministrul a înaintat dosarul făcut de Corpul de Control către DNA şi cred că a procedat corect, pentru că l-am întrebat... Vreau să vă spun o chestiune. Permiteţi-mi să fac o mică paranteză. I-am reproşat ministrului David, i-am spus: domnule, din moment ce ştiai de această situaţie, de ce nu ai venit cu ea să o faci publică? Cum a făcut preşedintele? Şi mi-a spus: domnul prim-ministru, aveţi convingerea că justiţia se face la televizor sau de către instituţiile statului?
Victor Ciutacu: Vă dau o veste proastă. În ultimii patru ani se face la televizor.
Călin Popescu Tăriceanu: Aşa este. Credeţi că a fost soluţia bună? Eu cred că nu, şi din acest punct de vedere, ministrul a procedat în felul următor, a mandatat Corpul de Control al ministerului să facă o anchetă; pe baza anchetei a înaintat către organele de procuratură acest dosar care sunt abilitate să cerceteze şi, în final, sigur că...
Mihai Gâdea: Justiţia nu se face la televizor şi cred că în această chestiune....
Călin Popescu Tăriceanu: Judecătorii vor decide dacă sunt vinovaţi sau nu. Dar, iertaţi-mă, voiam să revin la altceva. Prima chestiune, când vorbim de Loganuri sau de un contract sau de o cheltuială oarecare, una este să fie o cheltuială punctuală şi alta e să fie o cheltuială permanentă, lună de lună, care reprezintă salariile. Nu-i acelaşi lucru în ceea ce înseamnă sarcina pe buget.
Ion Cristoiu: Staţi un pic, iertaţi-mă, mă întorc la ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Suntem... Începe campania, da? Aţi dat o ordonanţă... Din punctul ăsta de vedere, nu sunt de acord cu Victor Ciutacu. Dumneavoastră aţi stat la rând (...) ordonanţă de urgenţă. E bine acum?
Victor Ciutacu: (...) respinsă săptămâna viitoare.
Ion Cristoiu: Păi asta. Cum poate fi respinsă procedural?
Călin Popescu Tăriceanu: Procedural, Parlamentul se poate întruni să înceapă dezbaterea în procedură de urgenţă, să spunem.
Ion Cristoiu: Trebuie să treacă prin comisii.
Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că trebuie să treacă prin comisii.
Ion Cristoiu: Durează vreo două săptămâni?
Călin Popescu Tăriceanu: Poftim?
Ion Cristoiu: Şi trebuie să aibă cvorum.
Călin Popescu Tăriceanu: Trebuie să aibă şi cvorum, trebuie să aibă tot ce trebuie să aibă...
Ion Cristoiu: Înseamnă că până la 30 noiembrie o termină.
Victor Ciutacu: (...) cum au votat măririle de salarii la profesori, în timp record, aşa pot să şi respingă.
Ion Cristoiu: E posibil ca dumneavoastră să o acceptaţi o a doua ordonanţă de urgenţă, o a doua lege a lor?
Călin Popescu Tăriceanu: Eu nu vreau să merg chiar aşa la... Ştiţi, că nu vreau să facem un fel de ping-pong sau de joacă, pentru că situaţia e foarte serioasă şi eu cred că până la urmă, probabil sub imperiul acestor semnale exterioare o să ne trezim şi noi. Ştiţi că săptămâna viitoare, pe 7 noiembrie, este o reuniune de urgenţă, convocată de preşedinţia franceză a UE pe acest subiect. Eu nu ştiu când acolo se discută despre măsuri de limitare a efectelor crizei, despre măsuri de ajutorare a economiei reale; noi să venim să spunem: avem şi noi ceva să vă anunţăm, am majorat salariile cu 50%. Nu ştiu dacă vă daţi seama că vom fi complet alături de discuţie. Să vedem ce se va întâmpla până atunci, pentru că preşedintele s-ar putea să participe la această discuţie şi vom vedea...
Călin Popescu Tăriceanu: Voi participa şi eu la această discuţie şi vă spun că...
Victor Ciutacu: Iar mergeţi cu avioane separate?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu o să ne putem permite să venim cu asemenea aiureli, că o să fim de râsul lumii acolo.
Mihai Gâdea: Domnule prim-ministru, dacă eu merg cu domnul Cristoiu la o reuniune la televiziune de ştiri, iar înainte de a pleca eu, domnul Cristoiu anunţă public, cum a anunţat preşedintele astăzi, că pune la îndoială onestitatea dumneavoastră, eu i-aş răspunde domnului Cristoiu. Dumneavoastră, ca prim-ministru, nu-i răspundeţi preşedintelui? A spus că nu, că sunteţi lipsit de onestitate.
Călin Popescu Tăriceanu: Haideţi să... apropo de chestiunea asta, haideţi să vă spun ceva ca să lămurim chestiunea cu onestitatea. Deci, dezbaterea cu salariile o cunoaşteţi, da? Bine. Poziţiile primului-ministru şi ale preşedintelui, da? Da. Ieri am primit un telefon după-amiază. Sunt anunţat că mă sună preşedintele. Nu am ştiut de ce mă sună, cred că este civilizat să răspund la telefon. Da, „Bună seara, domnule preşedinte". „Domnule prim-ministru, ştiţi toată situaţia asta cu salariile, cred că ar fi bine să ne întâlnim, să stăm de vorbă".
Mihai Gâdea: Asta vă propunea ieri-seară.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, să ne întâlnim astă-seară să stăm de vorbă. Domnule, ce să... zic? „Da, stăm de vorbă, bun, zic, dar să ştiţi un lucru, că eu cred că în acest moment eu nu ştiu dacă am demonstrat că mă interesează în primul rând câştigul electoral, ci mai degrabă viitorul României, care ar trebui să ne intereseze pe amândoi." Astăzi ies, mă uit la televizor şi la ce spune preşedintele, că premierul cu care discutase cu o zi înainte şi îl invitase la o discuţie este lipsit de onestitate etc.
Victor Ciutacu: Dar şi dumneavoastră aţi apucat să aprobaţi ordonanţa înainte să aveţi o discuţie cu preşedintele.
Călin Popescu Tăriceanu: Eu nu am făcut altceva decât să (...)
Ion Cristoiu: Când v-a invitat? Aseară v-a sunat? A. În seara asta.
Călin Popescu Tăriceanu: În seara asta.
Ion Cristoiu: Asta este ştire. Domnule, are dreptul domnul preşedinte să îl sune să spună că nu este adevărat.
Călin Popescu Tăriceanu: Deci, când vorbim de onestitate unde este onestitatea? Pe de o parte, sunt invitat la o discuţie, iar pe de altă parte, iese la televizor şi începe să...
Mihai Gâdea: Era limpede ce faceţi dumneavoastră, că aveţi şedinţă de guvern şi ştia toată lumea ce o să faceţi.
Călin Popescu Tăriceanu: Da.
Mihai Gâdea: Şi v-a invitat după şedinţa de guvern.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, evident.
Mihai Gâdea: După şedinţa de guvern, de fapt, înainte de întâlnirea dumneavoastră a apărut, dar nu aţi stabilit ieri ora?
Călin Popescu Tăriceanu: Se ştia, practic, care este atitudinea guvernului.
Mihai Gâdea: Dar nu aţi stabilit ieri o oră? Nu aţi stabilit o oră la care vă vedeţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Ba da. Am stabilit în principiu în a doua parte a după-amiezei, spre seară.
Mihai Gâdea: Şi de ce nu v-aţi mai întâlnit?
Călin Popescu Tăriceanu: Păi, pentru că domnul preşedinte...
Victor Ciutacu: V-a executat în prime time.
Călin Popescu Tăriceanu: Vorba dânsului, a ieşit să dea sentinţe, să îl categorisească pe primul-ministru în fel şi chip. Unde este, cine vorbeşte de onestitate? Cam asta este întrebarea.
Mihai Gâdea: Staţi puţin. Când aţi vorbit la telefon nu aţi continuat discuţia? Domnule preşedinte, sau cum îi spuneţi dumneavoastră...
Călin Popescu Tăriceanu: Nu vreau să vă dau detalii foarte multe despre discuţie pentru că nu are rost.
Mihai Gâdea: Nu, dar erau extrem de limpezi poziţiile dumneavoastră?
Călin Popescu Tăriceanu: Evident, evident.
Mihai Gâdea: Şi preşedintele avea aceeaşi poziţie neschimbată?
Călin Popescu Tăriceanu: Da, mi-a spus preşedintele „Domnule, eu nu renunţ la poziţia mea" şi eu i-am spus „Domnule preşedinte, nici eu nu renunţ la poziţia mea".
Ion Cristoiu: Dar totuşi aţi hotărât să vă întâlniţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Da, eu nu cred că era normal să... sau nu este normal să refuzi o discuţie.
Ion Cristoiu: Corect. Este o ştire. Intră în sursă.
Mihai Gâdea: Domnule prim-ministru, bani pentru pensii au fost şi pentru salarii nu sunt?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, sunt bani şi pentru pensii şi pentru salarii, deci cred că...
Victor Ciutacu: Aţi dat 9% la educaţie, da?
Călin Popescu Tăriceanu: Staţi puţin, nu, domnul Gâdea mă întreabă aşa: „Domnule, au fost bani pentru pensii şi nu sunt bani pentru salarii". Deci sunt bani şi pentru salarii.
Mihai Gâdea: (...)
Călin Popescu Tăriceanu: Dar lăsaţi-l pe preşedinte, întrebaţi-mă pe mine.
Victor Ciutacu: Apropo de onestitate...
Călin Popescu Tăriceanu: Nu ştiu ce vrea, fiecare are o... eu cred că trebuie să discutăm, aveţi nişte întrebări? Mi le puneţi şi nu am nici un fel de probleme. Deci care este problema? Staţi puţin... Nu mă irită deloc. Mă irită ca se pleacă de la această... am văzut această idee vehiculată, au fost bani pentru pensii şi nu sunt bani pentru salarii. Nu, domnule Gâdea, au fost bani pentru pensii şi au fost şi bani pentru salarii, salariile anul acesta în învăţământ s-au majorat cu modesta sumă de 15%. Deci, au fost bani. Dar această majorare de 15 procente este ceea ce poate să suporte astăzi bugetul economiei în aşa fel, încât aceste echilibre macroeconomice care poate, nu ştiu dacă sunt uşor de înţeles şi de integrat de fiecare, nu sunt dereglate. Pensiile s-au majorat cu 7,5 puncte procentuale anul acesta după o majorare de 6,5 puncte procentuale anul trecut, deci am trecut de la 31% valoarea punctului de pensie din salariul mediu la 45% în doi ani de zile, în doi ani de zile, şi salariile profesorilor şi ale celorlalte categorii de bugetari s-au majorat anul acesta consistent. Exemplu, în alte sectoare s-a făcut o majorare de 6+6 la 1 aprilie şi la 1 octombrie. Cei din învăţământ au beneficiat de o majorare mai mare, de ce? Pentru că am fost de acord că domeniul educaţiei este un domeniu prioritar şi că trebuie să majorăm mai mult salariile în educaţie decât în alte părţi, deci afirmaţia corectă este aceasta: au fost bani şi pentru unii şi pentru alţii, dar în măsura în care este suportabil pentru economie.
Ion Cristoiu: O întrebare ca să mai profit de domnul prim-ministru, dar sar de la subiect. Vreau să precizez că eu nu am pierdut pariul, astăzi, Curtea de Apel nu a judecat pe fond, poate v-au informat consilierii dumneavoastră, domnule prim-ministru, contestaţia la uninominal a PRM, ci a judecat numai suspendarea şi a respins-o, dar a trimis la Curtea Constituţională. Ce luaţi în calcul? Şi posibilitatea ca această Curte Constituţională să vă respingă ordonanţa de urgenţă privind uninominalul?
Victor Ciutacu: Să o declare neconstituţională fix înaintea uninominalului.
Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi ce se întâmplă? Eu nu vreau să fac speculaţii, nu vreau să fac anticipări.
Ion Cristoiu: Trebuie să fiţi pregătit că ne trezim prin 15 noiembrie sau cât o fi că...
Călin Popescu Tăriceanu: PRM-ul contestă votul uninominal din motive politice. În ceea ce priveşte raţiunile politice legate de introducerea votului uninominal, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa, ea se poate pronunţa pe chestiunile aş spune de ordin procedural sau pentru...
Ion Cristoiu: Luaţi în calcul, dar este posibil, avem...
Călin Popescu Tăriceanu: Mie mi se pare că aici ar fi o mare greşeală ca în această chestiune care a ţinut de opţiunea majorităţii partidelor politice, aspectul politic de introducere a votului uninominal, eu nu spun că este bun sau că este rău, sau că este o formulă foarte bună sau foarte rea, dar această decizie politică luată, asumată, este în consens cu ceea ce să zicem la nivel popular s-a dorit şi cred că din acest punct de vedere, nu este rolul justiţiei să judece oportunitatea. Sigur că dacă există chestiuni de ordin legal, sigur că se poate pronunţa.
Ion Cristoiu: Ar mai fi ceva de spus, nu vorbiţi cu domnul preşedinte că poate revine la gândul ...
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, ştiţi ce se întâmplă? Este im joc care cred că deja merge un pic prea departe şi eu m-am comportat corect şi raţional şi în raport cu ceea ce înseamnă instituţia prezidenţială întotdeauna aş spune cu decenţă, aşa cum este normal şi cu deferenţă şi nu odată mi s-a întâmplat ca la acest tratament pe care eu l-am aplicat sau la această atitudine pe care am adoptat-o să mă trezesc cu tot felul de jocuri de acest gen.
Ion Cristoiu: (...) dacă Parlamentul, noul parlament, avem pe 1 decembrie, prin absurd, să zicem că s-ar întruni pe 15 decembrie şi ar da o lege, tot cu entuziasm, de mărire a salariilor. Poate să o dea de la retroactiv?
Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că nu retroactiv nu poate să o dea, există...
Ion Cristoiu: Dar să mărească cu sută la sută poate?
Călin Popescu Tăriceanu: Orice poate să facă. Şi cu 200%.
Ion Cristoiu: Şi de ce nu aşteaptă 15 decembrie? Şi să le dea 100%.
Călin Popescu Tăriceanu: Păi nu, eu v-am spus că Parlamentul poate să decidă că facem, eu ştiu (...)
Ion Cristoiu: Nu, dumneavoastră nu mai sunteţi, să zicem.
Călin Popescu Tăriceanu: Staţi să vă spun ceva. Eu, din postura de prim-ministru, încerc să trag un clopoţel de alarmă şi să pun o serie de, hai să zicem, proceduri de obstacole în calea unei măsuri aberante, viitorul Parlament poate să facă orice, nu pot eu să...
Ion Cristoiu: Şi viitorul prim-ministru.
Călin Popescu Tăriceanu: Şi viitorul prim-ministru. Sigur că da.
Ion Cristoiu: Dacă nu veţi fi tot dumneavoastră.
Călin Popescu Tăriceanu: Cred că o să vedeţi că se schimbă atitudinea, în momentul în care vor veni la putere fiecare îşi dă seama ce consecinţe are o astfel de măsură, nu se mai joacă cu vorbele cum se joacă acum când sunt în opoziţie, dar ştiţi ce voiam să remarc? O clipă, domnule Ciutacu. Nu ştiu dacă aţi remarcat, ia uitaţi-vă puţin în declaraţiile succesive ale domnului Geoană, ale domnului Boc, ale domnului Stolojan sau mai ştiu eu care din domnii ăştia. A spus vreunul dintre ei că ei vor aplica, că vor introduce o astfel de măsură? Nu, ei spun „Domnule, guvernul ăsta să o aplice", ca după aia să poată să vină să spună „Nu, domnule, ăştia au fost nişte iresponsabili".
Victor Ciutacu: Apropo de onestitate, că domnul Băsescu a făcut un apel la ... sau un recurs, dacă vreţi, la noţiunea asta care după părerea mea, dânsul oricum nu este total străin şi vorbeşte despre funie în casa spânzuratului, dar vreau să vă întreb, dumneavoastră acum vrei doi ani, doi ani şi jumătate, dacă nu mă înşel, când aţi anunţat că guvernul nu mai încheie un nou acord cu FMI ne-aţi spus că nu mai avem nevoie de FMI, suntem băieţi mari, pe picioarele noastre şi nu mai încheiem acordul cu FMI. OK. Atitudine responsabilă, de guvern hotărât ...
Călin Popescu Tăriceanu: Chiar trei ani jumate.
Victor Ciutacu: Trei ani jumate. Care a crescut economia ţării. Acum, când vine deranjul ăsta cu salariile profesorilor şi cu tot, invocaţi un document oficial al FMI care, este drept, ne atrage atenţia politicos că suntem pe cale să facem o tâmpenie, dar invocaţi documentul aceluiaşi FMI de care nu aveam nevoie acum trei ani jumate. Subit avem nevoie de FMI?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu am nevoie de FMI, deci...
Victor Ciutacu: Văd că aveţi nevoie, este una dintre justificări.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu este o justificare, nu, şi în momentul acesta cred că guvernul a demonstrat că poate şi va putea să meargă înainte să-şi aplice şi să-şi conducă propriile politici economice, dar spuneam că sunt anumite semnale şi Standard and Poor's, nu avem nici o legătură la ora actuală cu ei, după cum nu mai avem nici cu FMI.
Victor Ciutacu: FMI, staţi, ne mai daţi o ştire, mai plătim la Standard and Poor's?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, avem o legătură ...
Victor Ciutacu: Nu, că de obicei toate ţările după ştiinţa mea plăteau la agenţii de acestea de rating vreun soi de cotizaţie.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu ştiu acest lucru, nu ştiu, nu vreau să vă contrazic, dar nu ştiu. Cel puţin eu nu ştiu. Deci, sunt semnale externe pe care dacă eu nu am nevoie de ele, eu nu am nevoie de confirmarea a ceea ce spune Fondul. Eu vreau să spun altceva, că poate aceia care contestă ceea ce spun eu poate este declaraţia de presă a FMI sau eu ştiu, decizia lui Standard and Poor's mai credibilă decât ceea ce spun eu.
Victor Ciutacu: Şi ne-aţi mai dat o ştire apropo de credibilitate. Aţi spus că salariile de la ....
Călin Popescu Tăriceanu: Eu nu pot să îi oblig pe ei să ia în considerare ceea ce spun eu.
Victor Ciutacu: Aţi spus că salariile celor de la ANL cresc cu 12%, nu cu 440%, cum spunea domnul Băsescu.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, eu am rugat colegii la cabinet ....
Victor Ciutacu: Repet eu ceea ce a întrebat Mihai Gâdea.
Călin Popescu Tăriceanu: Deci, eu am rugat colegii la cabinet să îmi spună cu cât cresc salariile, nu am acum legea în faţă, că v-aş scoate-o şi v-aş arăta-o.
Victor Ciutacu: Dar staţi un pic, de la 12% la 440%, cât spune domnul Băsescu, este cale al dracului de lungă.
Călin Popescu Tăriceanu: Foarte lungă.
Mihai Gâdea: Ia să vedem după publicitate la cea mai grea întrebare cum răspundeţi. Am revenit la "Sinteza zilei". Ultima întrebare pentru domnul prim-ministru. În condiţiile în care relaţiile dumneavoastră cu preşedintele s-au deteriorat atât de vizibil, în această seară a fost într-atât de vizibil, poate mai vizibil doar cu bileţelul a mai fost atât de vizibil, cum credeţi că ar fi posibil ca după alegeri preşedintele să vă nominalizeze pe dumneavoastră sau PNL să mai facă parte din guvern, sau să conducă guvernul, pentru că în situaţia asta lucrul care sigur s-a rezolvat este o relaţie care pare închisă între dumneavoastră şi preşedinte?
Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Gâdea, cred că o analiză nici măcar foarte atentă, dar în spiritul Constituţiei ne conduce la următoarea concluzie şi cu care cred că sunteţi de acord cu mine, că numirea primului-ministru de către preşedinte este un act mai degrabă care formalizează o realitate politică de care preşedintele trebuie să ţină seama. Nu este un act discreţionar al preşedintelui prin care numeşte pe X sau pe Y care îi este simpatic. Constituţia spune un lucru foarte clar: că preşedintele numeşte candidatul la funcţia de prim-ministru din partea partidului care a câştigat majoritatea, iar dacă nu se formează, nu este un partid care a câştigat majoritatea absolută atunci din partea acelei majorităţi care s-a alcătuit. Deci, preşedintele nu poate să uzeze după bunul-plac de această prerogativă şi să îl numească pe X sau pe Y care sunt eventual prietenii lui politici.
Mihai Gâdea: Trebuie să ne oprim, din păcate.
Călin Popescu Tăriceanu: Aceasta este realitatea şi aşa se va întâmpla în această situaţie.
(Prin Monitoring Media, Antena 3 - Sinteza Zilei, ora 22:10)
Trimiteți un comentariu