APEL PENTRU O REVOLUŢIE DE CATIFEA

Către:

D-l Traian Băsescu – preşedintele României
D-l Nicolae Văcăroiu – preşedintele Senatului din Parlamentul României
D-l Bogdan Olteanu – preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României

D-l Jose Manuel Durao Barroso - preşedintele Comisiei Europene
D-l Hans-Gert Poettering - preşedintele Parlamentului European
D-l Franco Frattini – vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar pentru Justiţie
D-l Jaap de Hoop Scheffer - secretar general al NATO
D-l Nicholas Taubman - ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România

Stimaţi domni,
Ca urmare a apelului societăţii civile adresat preşedintelui României Traian Băsescu, la data de 18 decembrie 2006, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, şeful statului a condamnat regimul comunist ca nelegitim şi criminal. România a fost prima fostă ţară comunistă în care o asemenea condamnare s-a făcut în baza unui raport ştiinţific (de 660 pagini), elaborat de o comisie prezidenţială compusă din 19 membri şi 20 de experţi, raportul fiind declarat document de stat de către Preşedintele României. În timpul discursului condamnării, o mare parte a parlamentarilor au încercat să oprească rostirea acestuia prin mijloace incalificabile. Nu au reuşit. Ca urmare, în ianuarie 2007 a fost declanşată o criză politică cu scopul împiedicării consecinţelor acestei condamnări (dar şi cu scopul împiedicării luptei împotriva corupţiei). Criza a dus la desfiinţarea alianţei politice “Dreptate şi Adevăr” care a integrat România in Uniunea Europeană. Astfel, s-a format o nouă majoritate parlamentară care a determinat restructurarea esenţială a guvernului având ca principal obiectiv demiterea ministrului Justiţiei şi suspendarea de către Parlament a Preşedintelui României – garantul punerii în aplicare a recomandărilor raportului de condamnare a crimelor comunismului. Până în prezent, majoritatea parlamentară a dezaprobat implicit sau explicit această condamnare.
La referendumul din 19 mai 2007 având ca obiect demiterea preşedintelui suspendat prin votul a trei sferturi dintre parlamentari, acesta a fost validat de trei sferturi dintre cetăţenii care au votat. În campania pentru revenirea în fruntea statului, preşedintele a arătat că o cauză principală a suspendării sale a fost condamnarea crimelor comunismului. Totodată, preşedintele a arătat că una dintre priorităţile României este adoptarea legii lustraţiei. Aşadar, votul popular de la referendum a fost dat implicit pentru condamnarea crimelor comunismului şi pentru punerea în aplicare a recomandărilor raportului de condamnare, în primul rând pentru “adoptarea urgentă a legii lustraţiei”.
Stimaţi domni, ne adresăm dvs. în numele semnatarilor Apelului către Parlamentul României şi Parlamentul European - lansat la 11 martie 2007, semnat de peste 750 de intelectuali, de şase ONG-uri civice şi de două sindicate reprezentând peste un milion de sindicalişti. Apelul a cerut asumarea de către Parlament a raportului de condamnare şi punerea în aplicare a recomandărilor acestuia. Până în prezent, apelul a fost ignorat de preşedinţii Camerelor Parlamentului, cu toate că a fost înregistrat la data de 15 martie, iar legea obligă autorităţile să răspundă petenţilor în maximum 30 de zile.

Stimate Domnule Traian Băsescu - Preşedinte al României,
Având în vedere criminalitatea extremă a regimului comunist din România, în numele majorităţii cetăţenilor care au votat la referendum, precum şi în numele semnatarilor Apelului din 11 martie 2007, vă solicităm să convocaţi, cât mai curând posibil, Camerele Parlamentului într-o şedinţă comună în care să fie votate prin vot deschis următoarele:
- Asumarea de către Parlament a Raportului de condamnare a crimelor comunismului, elaborat de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
- Angajamentul de a fi adoptate, cât mai curând posibil, legile care se impun conform concluziilor Raportului, precum şi calendarul cu datele-limită la care vor fi adoptate respectivele legi, în primul rând legea lustraţiei, conform punctului 2 al Apelului (propunem ca data-limită să fie 20 iunie a.c., întrucât legea a fost deja adoptată de Senat, fiind “uitată” de aproape un an de Camera Deputaţilor).
Stimate Domnule Preşedinte, “a nega crimele comunismului este la fel de inacceptabil cu a le nega pe cele ale fascismului” (citat din raport, pag. 636). Este revoltătoare atitudinea parlamentarilor care apără, implicit sau explicit, regimul comunist care s-a făcut vinovat de crime imprescriptibile împotriva umanităţii. Asemenea parlamentari nu reprezintă poporul care a îndurat aceste crime. Dacă parlamentarii nu vor vota cele propuse mai sus, vă solicităm iniţierea unui referendum pentru dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Considerăm că la acest posibil referendum trebui consultată în mod clar voinţa populară faţă de condamnarea crimelor comunismului.

Stimaţi domni,
Considerăm că punerea în aplicare a recomandărilor raportului de condamnare a crimelor comunismului ar însemna de fapt continuarea revoluţiei anticomuniste “de catifea”, începută în dimineaţa zilei de 22 Decembrie 1989 şi curmată prin masacrul declanşat în seara aceleiaşi zile. Masacrul a avut ca scop principal deturnarea caracterului anticomunist al revoluţiei şi confiscarea acesteia, cei responsabili sacrificând astfel nu numai poporul român, ci şi România. Condamnarea crimelor comunismului s-ar fi putut face odată cu căderea comunismului, după care s-ar fi impus urmările acestei condamnări. Revoluţia a fost confiscată pentru ca aceste crime să nu fie condamnate şi pentru ca urmările acestei condamnări să nu fie posibile.
Ne permitem câteva precizări de ordin istoric. Suntem singurul popor din Europa care a plătit căderea comunismului cu victime. În timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe: peste 1.100 de morţi şi peste 3.300 de răniţi,. Astfel, în perioada 16-21 decembrie 1989 au fost înregistraţi 162 de morţi. Această perioadă marchează începerea revoluţiei anticomuniste la Timişoara şi izbânda acesteia la Bucureşti, datorită sutelor de mii de bucureşteni care, în 22 decembrie, l-au alungat pe dictatorul Ceauşescu. După arestarea acestuia în după-amiaza zilei de 22 dec., cu toate că armata trecuse încă de dimineaţă de partea poporului, după o zi fără nici un foc de armă, masacrul a fost reluat în cursul serii şi apoi amplificat înfricoşător împotriva populaţiei neînarmate care manifesta paşnic în Piaţa Revoluţiei scandând deziderate precum: “Alegeri libere!”, “Fără comunişti!”, “Jos comunismul!”. Chiar în acelaşi timp, puterea a fost preluată de un grup condus de fostul activist comunist Ion Iliescu. În primele zile ale acestei noi puteri, respectiv în perioada 22-27 decembrie1989, au fost ucişi, fără să existe vreun pericol real, 942 de oameni – de aproape 6 ori mai mult decât cei ucişi în zilele anterioare din ordinul lui Ceauşescu. Este de la sine înţeles că numărul celor răniţi a fost proporţional. Noua putere i-a prezentat pe aşa-zişii “terorişti” ca autori ai măcelului, dar ulterior aceştia s-au dovedit inexistenţi: nu a fost prins nici un “terorist” care să fi fost judecat.
La data de 22 aprilie 1990, în ziua comemorării a patru luni de la masacrul din decembrie 1989, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a demarat cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile şi de nopţi fără întrerupere), ca reacţie la deturnarea caracterului anticomunist al revoluţiei. Menţionăm că în zilele de 13-15 iunie 1990 manifestaţia a fost reprimată cu o bestialitate fără precedent. În ziua de 13 iunie, s-au înregistrat 6 morţi. În aceste 3 zile, peste 1600 de oameni au fost vătămaţi şi peste 1100 de oameni au fost arestaţi fără mandat. Menţionăm că cel puţin 6 femei au fost violate de militari în timpul arestului. La fel ca fratricidul din decembrie 1989, şi cel din iunie 1990 a şocat întreaga lume civilizată.
Stimaţi domni, vă solicităm să cereţi forurilor în drept să dispună ca toţi cei cercetaţi de Justiţie în calitate de învinuiţi să fie suspendaţi din demnităţi publice şi să nu părăsească teritoriul României, până la probarea nevinovăţiei lor (în România postcomunistă au existat destule precedente în sustragerea faţă de răspunderea penală).
Subliniem că tot ce e mai rău a fost posibil în România comunistă şi post-comunistă. Raportul CPADCR demonstrează această realitate. Comuniştii şi neocomunişti au mers aproape întotdeauna până la capăt ca să-şi atingă scopul, indiferent de mijloace şi cu orice preţ. Chiar daca preţul a fost viaţa a 1-2 milioane de români. Neocomuniştii nu au ezitat să recurgă la crimă nici în decembrie1989 şi nici in iunie 1990. De ce ar ezita acum?
Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm următoarele:
- protecţia specială de către Uniunea Europeană şi NATO a d-lui Traian Băsescu, Preşedintele României – garantul punerii în aplicare a recomandărilor raportului de condamnare a crimelor comunismului, precum şi a familiei dânsului.
- protecţia specială a d-lui general-magistrat Dan Voinea - care are în instrumentare dosarele privind Revoluţia şi Evenimentele din iunie 1990, precum şi a familiei dânsului; paza militară a probelor Justiţiei pentru prevenirea dispariţiei sau distrugerii acestora; excluderea oricăror forme de corupere a Justiţiei.
- protecţia specială a celor care au depus plângerile penale în baza cărora au fost demarate cercetările prin Justiţiei a evenimentelor din decembrie 1989 şi iunie 1990.
Stimaţi domni, vă solicităm să sprijiniţi finalizarea cercetărilor referitoare la crime care par astăzi de necrezut, crime care au zguduit Europa sfârşitului de secol XX - cel mai sângeros din istorie.
“Ce este scrierea istoriei dacă nu exorcizarea demonilor trecutului pentru a-i împiedica să pătrundă în viitor?” – spunea în 1993 celebra poetă Ana Blandiana când a fondat Memorialul de la Sighet al victimelor comunismului, considerat de Consiliul Europei printre primele trei locuri ale memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Franţa.
Uniunea Europeană are nevoie de o Românie curată, vindecată de urmările crimelor dictaturii comuniste. Ajutaţi-ne “să exorcizăm demonii trecutului pentru a-i împiedica să pătrundă în viitor”!

Bucureşti, 20 Mai 2007

Cu încredere,
în numele semnatarilor apelului menţionat, Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, membru GDS, iniţiator al apelului din 10 martie 2006 pentru condamnarea crimelor regimului comunist.

P.S. Anexăm Apelul către Parlamentul României şi Parlamentul European din 11 Martie 2007.



11 Martie 2007
Apel către Parlamentul României şi Parlamentul European
trimis de peste 750 de intelectuali, peste un milion de sindicalişti şi şase ONG-uri civice

- apel iniţiat de Sorin Ilieşiu, vicepreşedintele Alianţei Civice, membru GDS -

NOTĂ redactată la 21 martie 2006:
Acest apel a fost predat la Registratura Senatului Parlamentul României cu nr. înr. 499/15.03.2007, în atenţia D-lui Nicoale Văcăroiu – preşedintele Senatului, precum şi la Registratura Camerei Deputaţilor din Parlamentul României cu nr. înr. 1240/15.03.2007, în atenţia D-lui Bogdan Olteanu - preşedintele Camerei Deputaţilor. Conform legii, destinatarii trebuie să răspunda în cel mult 30 de zile.
Menţionăm că scrisoarea a fost trimisă prin poştă D-lui Hans-Gert Poettering, preşedintele Parlamentului European.

Apelul a fost lansat la data de 11 Martie 2007 la Timişoara - oraşul unde a început revoluţia română din 1989, cu prilejul dezbaterii publice aniversare a “Societăţii Timişoara”. La data de 21 martie 2007, Alianţa Civică a iniţiat la Bucureşti dezbaterea publică intitulată “Comunismul condamnat. Ce urmează?”. Majoritatea covârşitoare a participanţilor la aceste dezbateri publice au semnat apelul de mai jos.
_______________________________________________________________________________

Adresăm această scrisoare cu ocazia aniversării a 17 ani de la Proclamaţia de la Timişoara - adevărata cartă a revoluţiei anticomuniste din România.

Conform concluziilor Raportului elaborat de Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România, în ziua de 18 decembrie 2006, preşedintele ţării a condamnat oficial regimul comunist, declarîndu-l nelegitim şi criminal. Această condamnare a fost făcută şi în spiritul Rezoluţiei nr. 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.
România a fost primul dintre fostele state comuniste în care crimele regimului comunist au fost condamnate în baza unui asemenea raport. Considerăm că, indiferent de criticile ce pot fi aduse Raportului, nici un român de bună credinţă nu poate contesta justeţea unei asemenea condamnări. Cu toate acestea, împotriva evidenţei acestor crime, la data de 18 decembrie 2006, s-a încercat tocmai în Parlamentul României împiedicarea condamnării crimelor comunismului. Reamintim că, în vreme ce în toate celelalte ţări comuniste din Europa căderea comunismului s-a produs fără înregistrarea de victime, în România prăbuşirea dictaturii comuniste s-a soldat cu peste 1.100 de morţi şi peste 3.300 de răniţi. Printre cei cercetaţi de Justiţie ca responsabili ai acestui masacru se află personalităţi publice şi politice, unele prezente chiar în Parlamentul României.
Tentativa de împiedicare a condamnării oficiale a crimelor comunismului, încercată la 17 ani de la căderea oficială a acestuia, confirmă faptul că flagelul comunist nu a fost învins decât parţial în decembrie 1989.
Având în vedere că actuala criză politică din România a fost declanşată imediat după condamnarea oficială a crimelor comunismului, considerăm că această criză reprezintă o încercare de a bloca urmările fireşti ale condamnării oficiale.
Condamnarea crimelor regimului comunist va fi deplină doar atunci când recomandările Raportului vor deveni o realitate de care România are atât de multă nevoie. Parlamentul are datoria morală de a face posibilă această realitate.
În acest sens, solicităm Parlamentului României următoarele:
1). Adoptarea, cât mai curând posibil, a tuturor legilor care se impun conform concluziilor Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România - raport declarat document al statului român. Publicarea urgentă de către Parlamentului României a unui calendar cu datele-limită la care vor fi adoptate respectivele legi. Stabilirea priorităţilor în adoptarea acestor legi de comun acord cu reprezentanţii societăţii civile şi ai opiniei publice.
2). “Având în vedere criminalitatea şi nelegitimitatea regimului comunist, se impune adoptarea urgentă a legii lustraţiei” (citat din Raport, pag. 636). Menţionăm că această lege reprezintă, în esenţă, punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Legea lustraţiei a fost iniţiată în Parlament încă din 1994, respectiv din 1997, de către deputaţii PNŢCD Constantin Ticu Dumitrescu şi George Şerban. Datorită iniţiativei PNL, legea lustraţiei a fost adoptată anul trecut de Senat, fiind însă total blocată, de aproape un an, în Camera Deputaţilor.
3). Conform concluziilor Raportului (pag.633), solicităm sprijinul moral al Parlamentului pentru finalizarea cercetărilor Justiţiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 şi la fratricidul din iunie 1990. Cercetările au fost începute acum 17 ani tocmai de diferite comisii ale Parlamentului, concluziile acestora fiind neclare. Cercetările prin Justiţie au fost începute abia în 1999, fiind suspendate în timpul guvernării Iliescu-PSD (2000-2004), blocându-se astfel pentru încă patru ani aflarea adevărului. Cercetărileau fost reluate în decembrie 2004. Invocăm, de asemenea, concluziile Raportului elaborat de Comisia prezidenţială (pag. 633) care se referă la “necesitatea de a analiza în mod riguros, ştiinţific, evenimentele din decembrie 1989 şi postdecembriste, direct legate de regimul comunist, inclusiv prin finalizarea în regim de urgenţă a cercetărilor începute prin justiţie”. În noiembrie 2006, d-l general-magistrat Dan Voinea a afirmat că se apropie de finalizarea dosarului “Iunie 1990” într-un viitor extrem de apropiat. Domnia sa a precizat că în acest dosar sunt învinuite şi vor fi trimise în judecată 34 de personalităţi politice şi publice, pentru infracţiuni foarte grave, pasibile de pedepse cuprinse între 15 ani şi închisoare pe viaţă. Potrivit celor afirmate de d-l general Voinea, în cazul dosarului “Decembrie 1989” numărul învinuiţilor va fi semnificativ mai mare. Considerăm că parlamentarii cercetaţi de Justiţie în calitate de învinuiţi ar trebui să se autosuspende din Parlament până la probarea nevinovăţiei lor.
4). Conform concluziilor Raportului (pag.633), solicităm sprijinul moral al Parlamentului pentru începerea cercetării prin Justiţie a următoarelor evenimente: reprimarea revoltelor muncitoreşti din Valea Jiului (1977) şi din Braşov (1987); evenimentele de la Târgu-Mureş din martie 1990 (menţionăm că cercetările au fost începute în 1990 de o comisie parlamentară). Este necesară de asemenea redeschiderea dosarelor „mineriadelor” din 1991 şi 1999. Conform concluziilor raportului, “acestea au fost diversiuni şi manifestări tipic comuniste”.
Subliniem faptul că finalizarea cercetărilor evenimentelor menţionate în acest apel a fost cerută de cele mai prestigioase organizaţii civice non-guvernamentale în cadrul Apelului pentru România din 14 iunie 2005, apel adresat principalelor autorităţi ale statului, inclusiv Parlamentului.
5). Solicităm partidelor parlamentare care până în prezent au respins condamnarea oficială din 18 decembrie 2006, să-şi reconsidere poziţia şi să sprijine prin demersuri lipsite de orice echivoc condamnarea crimelor dictaturii comuniste. Conform concluziilor Raportului trebuie interzise “tentativele de apologie a regimului comunist. (…) A nega crimele comunismului este la fel de inacceptabil cu a le nega pe cele ale fascismului” (citat din Raport, pag. 636). Considerăm revoltătoare atitudinea unor parlamentari care apără, implicit sau explicit, regimul comunist care s-a făcut vinovat de crime imprescriptibile împotriva umanităţii.

Având în vedere că Uniunea Europeană are nevoie de o Românie vindecată de urmările crimelor dictaturii comuniste, solicităm sprijinul moral al Parlamentului Uniunii Europene pentru soluţionarea cererilor noastre.

11 Martie 2007

Până în prezent această scrisoare este susţinută de următoarele organizaţii:

ALIANŢA CIVICĂ, preşedinte - Christian Mititelu

SOCIETATEA TIMIŞOARA, preşedinte - Florian Mihalcea

ASOCIAŢIA 21 DECEMBRIE 1989, preşedinte - Teodor Mărieş

BLOCUL NAŢIONAL AL REVOLUŢIONARILOR - DECEMBRIE 1989 (131 de organizaţii de revoluţionari), preşedinte - George Costin

LIGA PRO EUROPA, co-preşedinte - Smaranda Enache

SOLIDARITATEA UNIVERSITARĂ, preşedinte - prof.univ.dr.Octavian Duliu

FEDERAŢIA SINDICALĂ “SOLIDARITATEA – VIRGIL SĂHLEANU” A METALURGIŞTILOR DIN ROMÂNIA, preşedinte - Gheorghe Tiber (peste 10.000 membri)

CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ SINDICALĂ "CARTEL ALFA" (peste un milion de membri), preşedinte - Bogdan Iuliu Hossu


Totodată, scrisoarea este susţinută în nume propriu de următorii 789 intelectuali:

1. Alexandru Agache, doctorand în psihologie, Konstanz, Germania
2. Pompiliu Alămorean, arhitect, întâiul primar al Timişoarei libere
3. Horia Mircea Alămoreanu, prof.univ.dr.ing., Bucureşti
4. Aurelia Albăstroiu, chimist, Bucureşti
5. Mihaela Albu, conf. univ. dr, Universitatea din Craiova, scriitor, vicepreşedinta a Uniunii Naţionale a Femeilor din România (acreditare ONU)
6. Carmen Alexandrescu, inginer, Bucureşti
7. Sorin Alexandrescu, profesor, Universitatea din Amsterdam. Membru al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România. Membru GDS
8. Anghel Alexandru, jurist, Bucureşti
9. Şerban Alexandru, student, Timişoara
10. Cristina Alexe, avocat, doctorand Universitatea Bucureşti
11. Dragoş Paul Aligică, Senior Fellow, George Mason University, SUA
12. Paul Andreescu, analist, fost deţinut politic, preşedintele Filialei AFDPR-Constanţa
13. Roxana Anghel, studentă SNSPA, Bucureşti
14. Vlad Angheleanu, director tehnic, Sacramento, California, SUA
15. Sanda Anghelescu, jurnalist, Bucureşti
16. Viorica Andriţoiu, economistă - Asociaţia INFORR, Bucureşti
17. Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte - Fundaţia Culturală Timpul
18. Ioan Sorin Apan, director - Seminarul Teologic Dumitru Staniloae, Braşov
19. Roxana Carmen Apetrei, medic, Alicante, Spania
20. Elena Ardelean, medic, Timişoara
21. Eugen Ardelean, inginer, Timişoara
22. Radu Ardevan, istoric, conf.univ.dr., Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj
23. Brînduşa Armanca, jurnalist, prof.univ., director al Institutului Cultural Roman - Budapesta
24. Clara Arustei, inginer, Bucureşti
25. Gheorghe Arvunescu, membru al senatului Alianţei Civice
26. Michael Astner, traducător şi scriitor, Iaşi
27. Alexandru Avram, dr., profesor de istoria Greciei antice, Universitatea din Le Mans, Franţa
28. Simona Avram, profesor, Lugoj
29. Mirel Valentin Axinte, expert marketing, Bucureşti
30. Mirko Azanaţcovici, consulul Serbiei la Timişoara, cetăţean de onoare al Timişoarei
31. Constanţa Badea, manager contabil, Montreal, Canada
32. Gabriel Badea, inginer, Montreal, Canada
33. Traian Baicu, inginer, Bamberg, Germania
34. Hannelore Baier, expert al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, Sibiu
35. Cristian Alexandru Balogh, ing.proiectant, Satu-Mare
36. Adrian Balomiri, inginer, Bucureşti
37. Horea Balomiri, doctorand, Viena, Austria
38. Laura Balomiri, lector univ., Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu
39. George Baltac, dr. - Universitatea Sorbonne, diplomat (consul gen.), publicist, Paris
40. Octavian Barbosa, critic de artă, Bucureşti
41. Rodica Silvia Barlau, profesor, Beius-Bihor
42. Mihai Neagu Basarab, medic, Freiburg, Germania
43. Emilia Baştea, contabilă, Sibiu, Romania
44. Ion Baurceanu, proiectant, Bucureşti
45. Maria Băescu, preşedinte A.C. Ploieşti
46. Eugenia Bălănescu, medic, Bucureşti
47. Florian Bălănescu, medic, fost deţinut politic, Bucureşti
48. Ioana Bălănescu, statistician, Bucureşti
49. Mihail Băncilă, inginer, Bucureşti
50. Mihaela Băncilă, cercetător, Washington, SUA
51. Radu Bărbulescu, scriitor, editor, preşedinte Asociatia Scriitorilor Romani si Germani, Munchen, Germania
52. Ion Baurceanu, proiectant, fost deţinut politic
53. Anca Băicoianu, drd., redactor şef, Editura Polirom
54. Florian Bălănescu, medic, fost deţinut politic, Bucureşti
55. Eugenia Bălănescu, medic, Bucureşti
56. Teodor Bănică, arhitect, Bucureşti
57. Vasile Bâtlan, profesor, istoric, Constanţa
58. Monika Beck, jurnalistă, Aachen, Germania
59. Rodica Belu, medic, Offenbach, Germania
60. Maria Becker-Brindea, coregraf, Luxemburg
61. Ştefan Benedict, inginer, Public Relations Chair, New-York, SUA
62. Ion Berindei, arhitect, Boston, SUA
63. Ştefana Bianu, vicepreşedinte - Consiliul Mondial Român, membru al Consiliului de Onoare al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.
64. Sandu Biolan, inginer, Bucureşti
65. Viorica Patea Birk, prof.univ.dr., Universidad de Salamanca, Spania
66. Magdalena Biro, manager, Timişoara
67. Dan Birta, inginer termoenergetic, Bucuresti
68. Theodora Birta-Skillicorn, prof.univ., United World College, Singapore
69. Caius Bîrdăcel, student, Universitatea de Vest, Timişoara
70. Victor Bîrsan, cercetător, preşedinte - “Acţiunea pentru apărarea drepturilor omului”, membru GDS
71. Octavian Bzoja, inginer, fost deţinut politic, preşedintele Filialei AFDPR-Braşov
72. Ana Blandiana, scriitoare, creatoare a Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei - Sighet, preşedinte – Academia Civică
73. Ion Dorin Bleahu, medic pediatru, Bucureşti
74. Ioana Boca, istoric, director executiv Fundaţia Academia Civică, expert al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România
75. Rodica Boconcios, vicepreşedinte Alianţa Civică – Filiala Bucureşti
76. Mircea Bocu, cercetător stiintific, Cluj
77. Costel Bodnar, art designer, San Francisco, SUA
78. Piroska Bogdan, secretar general Societatea Timişoara
79. Adriana Boilă, prof., Sibiu
80. Dorin Boilă, arhitect, Sibiu
81. Alexandru S. Bologa, director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare "Grigore Antipa", Constanţa
82. Victor Bolozan, analist programator, Popeşti-Leordeni, Ilfov
83. Ioana Bosca, sociolog, doctorand, Universitatea Pontifica Comillas, Madrid, Spania
84. Doru Botoiu, vicepreşedinte - Societatea Timişoara
85. Alex P. Boti, energetician, manager, Louisiana, USA
86. Stefano Bottoni, istoric, Universita di Bologna - Italia, expert al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România
87. Lidia Gheorghiu Bradley, preşedinta Fundaţiei Aspera, Braşov şi Boston (SUA)
88. Doru Braia, jurnalist, Bucureşti
89. Mircea-Doru Branza, doctor în Lingvistică, Universitatea din Leiden, Olanda
90. Theodor Braşoveanu , doctorand fizică, Universitatea Princeton, SUA
91. Paulina Brăneţ, studentă Universitatea Timişoara
92. Oana Brătilă, studentă, Bucureşti
93. Mircea Brâncoveanu, inginer, Heidelberg, Germania
94. Aurora Briscon, prof., Timişoara
95. Lucreţia Brizu, medic, Timişoara
96. Dan Brudiu, inginer, Lugoj
97. Viorica Bucur, critic şi istoric de film, prof.univ.dr. UNATC, Bucureşti
98. Rodica Bucurescu, biolog, Bucureşti
99. Cosmin Budeancă, drd., expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România
100. Petru Budrugeac, doctor în chimie, cercetător ştiinţific principal INCDIE ICPE-CA Bucureşti
101. Alexandru Bugar, student UPT - Arhitectură, Timişoara
102. Vladimir Bulat, istoric şi critic de artă, Bucureşti-Chişinău
103. Elena Bumbaru, economist, Lausanne, Elveţia
104. Eugen Bumbaru, proiectant, Lausanne, Elveţia
105. Cosmin Bumbut, fotograf, multiplu laureat internaţional, Bucureşti
106. Constantin Burlacu, dr., preşedinte al Ligii Apararii Naţionale şi deputat al Parlamentului Internaţional pentru Securitate şi Pace, fost deţinut politic în România, New York, SUA.
107. Tudorin Burlacu, preşedinte L.O.R.D. 1989, Timişoara
108. Dezso Bustya, preot, fost deţinut politic
109. Elisabeta Bustya, funcţionar, fost deţinut politic
110. Dalina Butculescu, economist, Germania
111. Alexandru Simion Buturuga, medic internist, Paris, Franţa
112. George Calalb, dr. în medicină, Bucureşti
113. Anca Calangiu, cercetător ştiinţific, Bucureşti
114. Marina Camboulives, prof., Université Populaire de Belfort, Franţa
115. onel Cană, medic, disident anticomunist – fondator al Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România -1979, Bucureşti
116. Mioara Caragea, conf.univ.dr., Universitatea Bucureşti
117. Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, preşedintele UNITER, fost ministru al Culturii (1996-2000).
118. Nicolae Carp, inginer, Bucureşti
119. Mihaela Cartiş, membră - Clubul Civic, Bucureşti
120. Igor Caşu, istoric, cercetător - Institutul de Istorie din Chişinău, Universitatea din Freiburg, Universitatea din Geneva, expert al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
121. Hristian Cava, cercetător, Bucureşti
122. Smaranda Cazan-Livescu, prof., preşedinte Romanian American Cultural Center "Athenaeum", Fulbright Alumni Resource, preşedinte Uniunea Internationala a Femeilor Române, Atlanta, SUA
123. Dan Dumitru Călinescu, director general – Universal, Toronto, Canada
124. Florin-Gheorghe Călinescu, IT manager, Laval , Quebec , Canada
125. Ion Căpăţână, prof., Timişoara
126. Aurelia Căpăţîneanu, prof., Timişoara
127. Gheorghe Căpăţîneanu, inginer, Timişoara
128. Mircea Cărtărescu, scriitor, Bucureşti
129. Alexandru Cărăuşu, conf.dr., Universitatea Tehnică, Iaşi
130. Tinca Cătană, economistă, Timişoara
131. Ionuţ Cătălin Cătană, student, Timişoara
132. Magda Cârneci, scriitor, director adj. - Institutul Cultural Roman, Paris, membru GDS
133. Andreea Cârstea, cercetător FAC, Bucureşti
134. Cristina Ceauşescu, studentă Drept, Bucureşti
135. Constantin Cepleanu, medic, Le Mont, Elveţia
136. Vasile Cercel, revoluţionar, Timişoara
137. Ruxandra Cesereanu, scriitor, Cluj
138. Silvia Chladni, medic, Timişoara
139. Ana Dorina Chiorean, arhitect, Baia Mare
140. Georgeta Ioana Chiorean, inginer geolog, Baia Mare
141. Gheorghe Sima Chiorean, geolog, Cluj-Napoca
142. Pamela Sima Chiorean, medic pediatru, Cluj-Napoca
143. Elisabeta Chiper, informatician, Bucureşti
144. Gheorghe Chiper, arhitect naval, Bucureşti
145. Dumitru Sorin Chireac, istoric, Iaşi
146. Nicoleta Chiriţă, studentă FSPUB, Bucureşti
147. Radu Chiriţă, jurist, lector.univ.dr., Univ.Babeş-Bolyai, Cluj, expert al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
148. Nicoleta Chirica, profesor, Atlanta, USA
149. Alexandra Ciocârlie, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie si Teorie Literara "G.Călinescu", Bucuresti
150. Ioan Ciofu, psihofiziolog, dr. în psihologie, Bucureşti
151. Ioan Ciolac, inginer, inginer, Timişoara
152. Sultana Ciolac, membru Alianţa Civică, Bucureşti
153. Anamaria Ciuhandu, preşedinte Clubul femeilor creştin-democrate din Banat
154. Marius Ciupertea, librar, Timişoara
155. Octavian Ciupitu, architect, Stockholm, Suedia
156. Alexandru Cizek, privatdozent, Westfaelische WilhelmsUniversitaet, Muenster, Germania
157. Petre Remus Cîrstea, muzeograf - Muzeul Jud.Argeş, asist.univ. Universitatea din Piteşti
158. Alexandru Clincea, col. inginer, Bucureşti
159. Zaharia Clitan, student Universitatea Timişoara
160. Alexandru Ghe. Cojocaru, inginer, Ploieşti
161. Corneliu Codreanu, inginer diplomat, Germania
162. Mihaela Cojocaru, studentă, Timişoara
163. Smaranda Cojocaru, studentă Politehnică, Bucureşti
164. Victor Cojocaru, dr., cercetător ştiinţific, Institutul de Arheologie al Academiei Române, Iaşi
165. Diana di Cola, profesoară, Sydney, Australia
166. Silvia Colfescu, director editorial, Editura Vremea, Bucureşti
167. Denisa Comănescu, scriitoare, director editorial, Editura Humanitas
168. Doina Constandache, arhitect, Paris, Franţa
169. Mioara Constandache, profesoară, Tulcea
170. Marcel Constantin, manager, Montreal, Canada
171. Alexandru Constantinescu, realizator TV, Lugoj
172. Emil Constantinescu, preşedinte al României (1996-2000), Bucureşti
173. Mihai Constantinescu, regizor de film, fost deţinut politic, Bucureşti
174. Nicolae Constantinescu, prof.dr., membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Romania
175. Rodica şi Flavia Coposu, surorile lui Corneliu Coposu (1914-1995), liderul luptei politice anticomuniste în România postcomunistă.
176. Adrian Corduneanu, profesor, Universitatea Tehnică, Iaşi
177. Doina Cornea, disidentă şi luptătoare anticomunistă
178. Raico Cornea, jurnalist, Timişoara
179. Dumitru Cormoş, profesor, fost deţinut politic
180. Doina Cosman, prof.univ.dr., Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
181. George Costin, preşedintele Blocul Naţional al Revoluţionarilor - Decembrie 1989 (131 de organizaţii de revoluţionari)
182. Miron Costin, medic, Los Angeles, SUA
183. Speranţa Costin, fizician, Los Angeles, SUA
184. Despina Cosmuţă, doctor în medicină, Calpe, Spania
185. Liliana Cosmuţia, bibliolog, Massy , Franţa
186. Mircea Cosmuţia, doctor în medicină, Calpe, Spania
187. Titus Cosmuţia, profesor, Massy, Franţa
188. Octavian Cosmuţian, actor, Cluj
189. Dorana Coşoveanu, istoric şi critic de artă, Bucureşti
190. Radu Cotet, conf. univ., Namur, Belgia
191. Christian Crăciun, profesor, Floreşti, Prahova
192. Iuliu Coşuleţu, avocat, Braşov
193. Elena Crăciun, inginer, Bucureşti
194. Mihai Creangă, jurnalist, Bucureşti
195. Gabriel Cristache, inginer senior expert, München, Germania
196. Radu Călin Cristea, scriitor, senior editor “Cotidianul”, Bucureşti
197. Marius Cristian, istoric, Iaşi
198. Bogdan Crânganu-Creţu, dr., cercetător, ABB Switzerland AG, Elveţia
199. Mihai Crîzmic, librar, Timişoara
200. Ştefan Crunteanu, profesor, Timişoara
201. Petru Pilu Cuculanu, prof., Timişoara
202. Nicolae Cupcea, prof.univ.dr., Universitatea Politehnică, Bucureşti
203. Elena Dan Grisel, bibliotecară, Institut suisse de droit comparé, Lausanne, Elveţia
204. Nicolae Danciu, economist, Timişoara
205. Dan Danila, poet, traducător, Leonberg, Germania
206. Lucia Darian, web-designer, Roma, Italia
207. Petre Datculescu, aviator, Bucureşti
208. Vladimir David, inginer, Bucureşti
209. Lucia Dărămuş, redactor, scriitor, Cluj-Napoca
210. Raluca Ilaria Demetrescu, artist vizual, Paris
211. Ruxandra Demetrescu, conf.univ.dr., Universitatea Naţională de Arte Frumoase, Bucureşti
212. Bernád Dénes, cercetător, Canada
213. Mircea A. Diaconu, critic literar, prof. univ. – Universitatea din Suceava
214. Corneliu Ioan Dimache, inginer, Ploieşti
215. Dan Dimancescu, scriitor şi jurnalist, Boston, SUA
216. Andreea Divin, tehnoredactor, Timişoara
217. Neagu Djuvara, istoric, Bucureşti
218. Anca Dobrescu, inginer electronist, Bucureşti
219. Dorin Dobrincu, istoric, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”, Iaşi, expert al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
220. Vasile Docea, dr., conf.univ., Timişoara
221. Ioana Donescu Bagshaw, inginer, Rennes, Franţa
222. Elena Dorneanu, energetician, Cluj-Napoca
223. Camelia Doru, medic, preşedinte Fundaţia ICAR, Bucureşti
224. Nicolae Dosa, muzician, orchestra filarmonica din Monte-Carlo, Nice, Franţa
225. Marin Dov, jurnalist, Timişoara
226. Florentina Dragomir, studentă, Bucureşti
227. Victor Drăghicescu, student Drept, Bucureşti
228. Octavian Duliu, preşedinte – Solidaritatea Universitară, prof.univ.dr., Facultatea de Fizica, Universitatea Bucureşti
229. Alexandru Dumitrescu, fost deţinut politic, Bucureşti
230. Aurora Silvia Dumitrescu, profesoară, fost deţinut politic
231. Cristinel Dumitrescu, inginer, fost deţinut politic
232. Florin Dumitrescu, economist, fost deţinut politic
233. Mihail F. Dumitrescu, inginer, Bucureşti
234. Paul Dumitrescu, inginer, fost deţinut politic
235. Venera E.Dumitrescu-Staia, psiholog, Montreal, Canada
236. Eva Dumitriu, contabil, London, Marea Britanie
237. George Dumitriu, restaurator, London, Marea Britanie
238. Janeta Dumitriu, arhitect, Bucureşti
239. Ion Dumitru, medic diplomat, American Board “Obstetrica si Ginecologie”, SUA
240. Ion T. Dumitru, fost deţinut politic, trezorier, Fundaţia Culturală Memoria - Argeş
241. Stelian Dumistrăcel, prof.univ., Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi
242. Horia Dulvac, scriitor, Timişoara
243. Mariana Dulvac, inginer, Timişoara
244. Dan L. Duşleag, asist.univ., Indiana University, SUA
245. Lucia Duşleag, pediatru, Toronto, Canada
246. Eugenia Duţă, muzician, Franţa
247. Mircea Duţescu, prof. dr., medic, Aachen, Germania
248. Constantin-Laurenţiu Erbiceanu, inginer, Frankfurt/M, Germania
249. Minodora Emandi, profesoară, Timişoara
250. Smaranda Enache, co-preşedinte - Liga PRO EUROPA, membră GDS.
251. Ionel Enculescu, inginer, Timişoara
252. Constantin Enoiu, inginer, Bucureşti
253. Constantin Eretescu, scriitor, Providence, SUA
254. Valentin Feyns, Scientific Fellow, consultant, The United States Pharmacopeia, Rockville, Maryland, SUA
255. Ioana Filat, redactor şi traducător, Editura Polirom, Bucureşti
256. Nicolae Filin, comerciant, Timişoara
257. Radu Filipescu, preşedintele Grupului pentru Dialog Social. Disident anticomunist. Fost deţinut politic. Membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
258. Constantin Filipoaia, inginer, Bucureşti
259. Georgeta Filipoaia, inginer, Bucureşti
260. Ion Filotti, prof. univ. - New York University, Columbia University, Université de Paris, Orsay. Cercetător - Directeur de Recherches, Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, Franţa.
261. Ana Flană, medic, Timişoara
262. Gheorghe Florescu, membru Alianţa Civică, Bucureşti
263. Mariana Florian, vicepreşedinte - Alianţa Civică
264. Şerban Foarţă, scriitor, Timişoara
265. Constantin Fodor, economist, fost deţinut politic
266. Bradu-Constantin Fotiade, medic, profesor associat de Cardiologie Interventionala, Institutul de Cardiologie "C.C.Iliescu", Bucureşti
267. Augustin Frăţilă, scriitor, red.şef Editura ALLFA, membru U.S.R.
268. Marilena Frenţiu, director Teatrul Municipal Baia Mare
269. Alexexander FRIEDMANN, prof. dr., Université du Québec, Montréal, Canada
270. Alexandru Fronea, administrator firmă, Bucureşti
271. Theodor N. Fronea, manager, Bucureşti
272. Victor Frunză, scriitor, Bucureşti
273. Sultana Gagea, membră - Asociaţia INFORR, Bucureşti
274. Florin Galescu, reporter, Timişoara
275. Georg Gane, manager, München, Germania
276. Rhéal Galarneau, preşedinte ''Groupe Équipro'', Montreal, Canada
277. Alina Galeriu, studentă SNSPA
278. Tom Gallagher, prof.univ.dr., Bradford University, United Kingdom
279. Mircea Gallin, profesor, Bucureşti
280. Gabriela Gavril-Antonesei, scriitor, profesor Universitatea Jagiellona, Cracovia, Polonia
281. Augustin Gănescu, inginer, Saline, Michigan, SUA
282. Cristian Gănescu, întreprinzator, Sibiu
283. Elisabeta Gănescu, contabil, Saline, Michigan, SUA
284. Constantin Geangu, inginer, membru al Consiliului director al Alianţei Civice
285. Gregory George, pensionar, Los Angeles, SUA
286. Matei-Dumitru Georgescu, statistician medical principal, Bucureşti
287. Simona Georgescu, proiectant, Bucureşti
288. Iustin Gabriel German, inginer proiectant, Bucureşti
289. Nicolae German, ing. agronom, şef laborator ICLF Vidra, Ilfov
290. Liviu Giosan, dr. geolog, cercetător Woods Hole Oceanographic Institution, USA
291. Mariana Gîrbovan, studentă masterandă, Timişoara
292. Dan Ghelase, preşedinte ARTRAD
293. Radu Pavel Gheo, scriitor, traducător, Timişoara
294. Leonid H. Gheorghian, medic, Bensheim, Germania
295. Dragoş Gheorghiu, energetician, Zürich, Elveţia
296. George Gheorghiu, licenţiat în Academia Comercială, Bucureşti
297. Ştefan Ghergheli, Asociaţia Românilor Creştin Democraţi din Germania
298. Dinu Gherman, cercetător, jurnalist Romania Libera, Cluj
299. Mihai Ghircoiaş, profesor, Cluj-Napoca
300. Ruţica Ghimpu, prof., Timişoara
301. Liviu Ghiţea, profesor de vioară, Sousse, Tunisia
302. Ovidiu Giulvezan, profesor, Timişoara
303. Ştefan Gladin, regizor TVR
304. Vasile Gogea, scriitor, luptător în revoluţia din Decembrie 1989, Cluj-Napoca
305. Sanda Golopenţia, prof. universitar, Providence, SUA
306. Monica Goubard, informatician., Cognac, Frnaţa
307. Jon Gostin, regizor film, TVR
308. Ion Grama, technician, fost deţinut politic
309. Mihail Laurentiu Grecea, doctor in chimie, cercetător, Leiden, Olanda
310. Devis Grebu, artist plastic, Bucureşti
311. Dan Grozav, inginer, Timişoara
312. Francisc Grunberg, traducător, Timişoara
313. Stere Gulea, regizor, prof.univ.dr., membru GDS
314. Adrian Gutuiescu, proiectant, fost deţinut politic
315. Victor Halmaghi, doctor în ştiinţe medicale, Michigan, SUA
316. Aladár Hampel-Binder, inginer constructor, Braşov
317. Andrea Enikõ Hampel-Binder, medic, Braşov
318. Anca Harasim, director executiv, Camera de Comerţ Americană în România
319. Teofil Haica, vicepreşedinte FNRD 1989, Timişoara
320. Dorin Hehn, inginer, Timişoara
321. Margareta Helvey, pensionară, Sacramento, California, SUA
322. Elena Hillard-Vasescu, gérante de société, Paris, Franţa
323. Zsolt Horvath, subinginer, Timişoara
324. Bogdan Iuliu Hossu, preşedinte - C.N.S. "Cartel ALFA"
325. Iuliu Hossu, inginer, Canada.
326. Lucia Hossu Longin, realizator TV “Memorialul Durerii”, secretar general Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România
327. Lucica Iancu, prof.univ., Timişoara
328. Victor Iancu, prof.univ., Catedra UNESCO de Drepturile Omului, Baia Mare
329. Dinu Ianculescu, scriitor şi actor , Frankfurt am Main, Germania.
330. Florin Iepan, regizor de film, Timişoara
331. Mihaela Iftime, studentă Universitatea Timişoara, Câmpulung Moldovenesc
332. Constantin Igescu, membru Alianţa Civică, Bucureşti
333. Mircea Ignat, vicepreşedinte – Solidaritatea Universitară, dr. ing., cercetător ştiinţific principal I, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Inginerie Electrică - Cercetări Avansate.
334. D.Lucian Iliesiu, arhitect, New-York, SUA
335. Sorin Ilieşiu, iniţiator al Apelului pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal, apel lansat la 10 martie 2006, semnat de peste 500 de intelectuali, 45 de organizaţii nonguvernamentale, două organizaţii sindicale reprezentând peste 1.000.000 de membri. Vicepreşedinte al Alianţei Civice, membru al GDS şi al Societăţii Timişoara.
336. Victor Ilieşiu, arhitect, Bucureşti
337. Petru Ilieşu, scriitor, preşedinte – Fundaţia ”Timisoara ’89”
338. Dumitriţa Dorina Ilirtie, studentă SNSPA, Bucureşti
339. Virginia Ion, secretar ştiinţific, Academia Civică
340. Alexandru Ionescu, inginer, San Francisco, USA
341. Ana Maria Ionescu Wollner, inginer, Bucureşti
342. Aristide Ionescu, vicepreşedinte Fundaţia Culturală Memoria - Argeş, fost deţinut politic trecut prin experimentul “reeducarii”din Piteşti (“cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane” - Al. Soljenitzin)
343. Georgeta Ionescu, învăţătoare, Montreal, Canada
344. Iulian Ionescu, constructor, Montreal, Canada
345. Liana Ionescu, doctor în filosofie, cadru didactic universitar, Bucureşti
346. Maria Alexandra Ionescu, studentă Universitatea Timişoara
347. Miltiade Ionescu, medic, fost deţinut politic
348. Nicolae Ionescu, laborant, Montreal, Canada
349. Nicolae Ionescu, pensionar, Montreal, Canada
350. Gheorghe Ioniţă, economist, Timişoara
351. Oliver Ioniţă, şef departament mentenanţă, Bucureşti
352. Sorin Ioniţă, muzeograf, Bucureşti
353. Silviu Ioniţă, prof.univ.dr., secretar ştiinţific, Universitatea din Piteşti
354. Filip-Lucian Iorga, istoric, publicist, Bucureşti
355. Lucia Iorga, doctor în psihologie, Bucureşti
356. Afrodita Iorgulescu, matematician, profesor - Academia de Studii Economice
357. Anastasia Iorgulescu, fostă studentă la Medicină, fost deţinut politic - muncă silnică pe viaţă
358. Tiberiu Ioschici, inginer, Timişoara
359. Niculiţă Iosebică, economist, Bucureşti
360. Gheorghe Ipate, inginer, fost deţinut politic
361. Paula Irescu, biolog, Bucureşti
362. Diana Irimia, studentă, Bucureşti
363. Ana-Maria Isofache, masterand - Centrul de Studii Europene, Iaşi
364. Valerică Ispas, inginer, Bucureşti
365. Gheorghe Istrătescu, arhitect, Bucureşti
366. Gabriel Ivan, Education & Science Projects Manager, British Council, Bucureşti
367. Victor Ivanovici, scriitor, prof.univ., Univ. "Aristotel", Salonic, Grecia
368. Cezar Ivănescu, scriitor
369. Alexandru Jădăneanţ, avocat, Timişoara
370. Doina Jela, scriitor, jurnalist, secretar – Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România
371. Dan Tudor Jemna, manager, Iaşi
372. Ovidiu Jiman, muzician, Timişoara
373. Alexandra Jivan, doctorandă în antropologie, Montreal, Canada
374. Ionel Jude, inginer, Bocşa, Caraş-Severin
375. Charles Kercea, tehnician, fost deţinut politic
376. Hansgeorg v. Killyen, profesor Max-Planck-Gymnasium, Lahr, Germania
377. Cornel Klein, profesor, Montreal, Canada
378. Victoria Voicu Klein, stenografa, Montreal, Canada
379. Kázmér Kovács, arhitect, Sfântu-Gheorghe
380. Victor Baltateanu Kornis, designer, Frankfurt am Main, Germania
381. Eniko Koos, cercetător, Cluj
382. Traian Lalescu, analist economist, Pittsburg, SUA
383. Mihaiu Lancuzov, muzeograf, Bucureşti
384. Cristian Lascu, speolog, redactor şef “National Geographic Romania”
385. Dinu Lazar, fotograf, multiplu laureat internaţional, Bucureşti
386. Simina Lazar-Huser, energetician, Paris, Franţa
387. Dumitru-Felician Lăzăroiu, prof. dr. ing., Paris, Franţa
388. Ana-Maria Lebădă, studentă SNSPA, Bucureşti
389. Adrian Leu, software engineer, Cambridge, Marea Britanie
390. Lucian I. Livescu, ing., juranlist, preşedinte "American Romanian Sister Cities Council, Youth for a Better World, Atlanta City of Peace Project, SUA
391. Cosmin Lolea, inginer calculatoare, Timişoara
392. George Luca, om de afaceri, Botoşani
393. Raymond Luca, Senior Accountant, EPlus Inc., Herndon, Virginia, USA
394. Delia Lucian, studentă, Oradea
395. Anca Lungu, prof.univ., dr., Samford University, Birmingham, Alabama, SUA
396. Claudiu T. Lungu, prof.univ., dr., University of Alabama, Birmingham, SUA
397. Dragoş Lumpan, fotograf laureat internaţional, Bucureşti.
398. Mihaela Lungu, economist, Braşov
399. Nicolae Lupan, Asociaţia Mondială “Pro Basarabia şi Bucovina”, Bucureşti
400. Adrian Lupaş, ing. constructor, München, Germania
401. Marie-Anne Lupaş, profesoară, München, Germany
402. Ovidiu Lupaş , dr., ing., Muenchen, Germania
403. Simona Carmen Lupaş, ing. constructor, München, Germania
404. Coman Lupu, prof. univ. dr., şef de Catedră, Universitatea din Bucureşti
405. Giorgio Lupu, arhitect, vicepreşedinte - Nadel Architects Inc., Los Angeles, SUA
406. Traian Lutcan, technician, fost deţinut politic
407. Rosana Macăli, referent, Timişoara
408. Alexandru Maier, medic, fost deţinut politic
409. Florina Maliţa, studentă, Braşov
410. Constantin Maltezianu, inginer, Neuilly S/Seine, Franţa
411. Cătălin Mamali, psiholog social, SUA
412. Ion Man, administrator, fost deţinut politic
413. Nistor Man, profesor, preşedintele Filialei AFDPR-Mureş, fost deţinut politic
414. Paul Mancaş, profesor, fost deţinut politic
415. Maria Manda, profesor, Giurgiu
416. Mirella Manda, profesor, Giurgiu
417. Dumitru Manda, profesor, Giurgiu
418. Cornelia Maria Manolescu, profesoară, Bucureşti
419. Apostol Manta, inginer, Bucureşti
420. Ionuţ Mareş, student Universitatea Timişoara
421. Ion Maria, scriitor, prof. de istorie, Colegiul Naţional "Elena Cuza", Craiova
422. Bata Marianov, artist plastic, scriitor, Germania
423. Gabriel Marin, prof.univ., the University of Ottawa, Canada
424. Mihai Marin, fost deţinut politic, Bucureşti
425. Viorel Marineasa, scriitor, conf.univ.dr., Universitatea de Vest, Timişoara
426. Aurelia Marinescu, profesoară, Bucureşti
427. Daniela Marinache, studentă SNSPA, Bucureşti
428. Nicolae Marinescu, dr.ing., manager, Bucureşti
429. Anca Liana Marton, ing. chimist, conf.univ.dr., Universitatea Politehnică, Bucureşti
430. Constantin Marţian, vicepreşedinte - Alianţa Civică
431. Claude G. Matasa, consul general al României, dr.ing.prof.univ. Chicago, SUA
432. Ioan Matiş, subinginer,Timişoara
433. Cristian-Adelin Maxim, avocat, Drobeta Turnu-Severin
434. Sorin Mărculescu, scriitor, membru GDS
435. Nicolae Mărgineanu, regizor film, Bucureşti
436. Teodor Mărieş, preşedinte - Asociaţia 21 Decembrie 1989
437. Radu Mârza, istoric, lector univ. dr., Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj
438. Carmen-Maria Mecu, psiholog, dr.conf.univ., Universitatea Ecologică, Facultatea de Psihologie, Bucureşti
439. Nicolae Mecu, cercetător principal I, istoric literar, prof.univ.dr., Bucureşti
440. Dumitru Medan, inginer constructor, Cluj-Napoca
441. Christiana Medianu, arhitect, Bucureşti
442. Mihai Mereuţă, preşedinte Liga Habitat, Bucureşti
443. Lavinia Micu, inspector, Timişoara
444. Adriana Micula, pensionar, Sydney, Australia
445. Dan Micula, informatician, Sydney, Australia
446. Rusalim Micula, pensionar, Sydney, Australia
447. Octavian Miclescu, scriitor, Galaţi
448. Dan Mihalache, medic, Timişoara
449. Felicia Mihalache, medic, Timişoara
450. Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara
451. Ilie Mihalcea, jurnalist, Paris, Franţa
452. Marieta Mihalcea, Asoc. 16 Decembrie 1989, Timişoara
453. Mihai Mihalcea, coregraf, director, Centrul National al Dansului, Bucureşti
454. Christian Mihailă, informatician, Montreal, Canada
455. Constantin Lulu Mihailă, inginer, Montreal, Canada
456. Emil Mihăilescu, arhitect, fost deţinut politic
457. Preda Mihăilescu, prof. univ., Mathematisches Institut Universitaet Goettingen, Germania
458. Antonia Munteanu, medic, Oradea
459. Senina Mihăilescu Mureanu, jurnalist şi traducãtor, Madrid, Spania
460. Mircea Mihăieş, scriitor, vicepresedinte al Institutului Cultural Roman
461. Liviu Mihoc, inginer, Hamburg, Germania
462. Cristian Mihu, arhitect, Bucureşti
463. Alice Mija, conferenţiar- Universite de Nice, Franţa
464. Lucian C. Milea, inginer electronică şi telecomunicaţii, Bucureşti
465. Damian Milivoi, economist, Timişoara
466. Elena Miller, jurist, Indianapolis, SUA
467. Adrian Mircea, disident anticomunist – membru al Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (1979), Bucureşti
468. Emilia Mircea, studentă medicină - Universitatea Timişoara
469. Alexandru Mircescu, profesor, Montreal, Canada
470. Georgeta Mircescu, profesor, Montreal, Canada
471. Christian Mititelu, preşedintele Alianţei Civice
472. Paul Mitroi, jurist, fost deţinut politic
473. Inez Mocanu, energetician, Lyon, Franţa
474. Angela Raluca Moise, profesor, Bucureşti
475. Cornel Moldovan, cercetător, Bucureşti
476. Ana Monoran, electronist, Timişoara
477. Oana Monoran, jurnalist, Timişoara
478. Paul Alexandru Monoran, student, Timişoara
479. Petrişor Morar, secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor, Bucureşti
480. Sergio Morariu, jurnalist, Timişoara
481. Călin Mucichescu, inginer, profesor la Universitatea Politehnica Bucureşti
482. Christina Mucichescu, inginer, Bucureşti
483. Paul A. Mucichescu, student Universitatea Humboldt, Filozofie, Berlin, Germania
484. Carmen Muntean-Cristache, asist.univ.drd., Universitatea Bucuresti.
485. Ioana Munteanu, lector la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti
486. Vasile Muntean, electronist, Sibiu
487. Alexandru Munteanu, jurnalist TVR, Bucureşti
488. Dan Munteanu Colán, prof. dr., Universidad de Las Palmas, Spania
489. Elena Munteanu, pensionară, Montreal, Canada
490. Alin Mureşan, cercetător, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România
491. Olga Mureşan, geolog, Bucureşti
492. Petru Mureşan, geochimist, Bucureşti
493. George Muşat, avocat, Bucureşti
494. John Nandris, arheolog, Oxford, Marea Britanie
495. Silvestru Nanu, economist, fost deţinut politic
496. Mihai Nasta, profesor, cercetător, Bruxelles, Belgia
497. Geza Nagy, preot, fost deţinut politic
498. Maria Neagu, cineast, Bucureşti
499. Mihai Neagu, inginer, fost deţinut politic
500. Traian Neamţu, fost deţinut politic, preşedintele Filialei AFDPR-Cluj
501. Damian Necula, scriitor, Franţa
502. Alexandru Nemţanu, student sociologie, Bucureşti
503. Dumitru Nestor, secretar, Fundaţia Culturală Memoria – Argeş
504. Vasile Nica, inginer, Nürnberg, Germania
505. Cristian Nicoară, inginer, Bucureşti
506. Dan Nicoara, inginer, manager, Toronto, Canada
507. Ion Nicoară, technician, fost deţinut politic
508. Lucica Nicoară, ing. electroenergetic, vicepreşedinte - Consiliul Naţional al Alianţei Civice, Braşov.
509. Nicolae Ambrozie Nicoară, ing. electronist, preşedintele Asociaţiei Culturale "Pro Basarabia şi Bucovina" filiala Braşov.
510. Ioana Nicolau, profesoară de pian, Céret, Franţa
511. Yann Nicolau, dr. ing., cercetător, Centrul de Studii Nucleare din Grenoble, Franţa.
512. Nicola Nikolaus, medic, conferentiar Universitatea Düsseldorf-Germania
513. Mircea Nicosevici, inginer, Timişoara
514. Radu Nicosevici, economist, preşedinte Academia de Advocacy, Timişoara
515. Dan Nicolescu, inginer, Quincy, MA, USA
516. Doina Nicolescu, inginer, Quincy, MA, USA
517. Andreea Niculescu, inginer IT, Enschede, Olanda
518. Dan Niculescu, arhitect, expert, Prangins, Elveţia
519. Ecaterina Niculescu, proiectant, fost deţinut politic
520. Ştefan Niculescu-Maier, consultant dezvoltare software, fost deţinut politic, SUA
521. Mircea Nistorescu, arhitect, New York, SUA
522. Constantin Nistorică, economist, fost deţinut politic, preşedintele Filialei-Bihor
523. Viorica Nişcov, cercetător, traducător, Bucureşti
524. Ioana Niţulescu, studentă, Bucureşti
525. Nicolae Noica, inginer, profesor, ex-ministrul Domeniul Public, Bucureşti
526. Dan Novacovici, fost deţinut politic, inspector in construcţii, SUA
527. Ana Otilia Nuţu, economist, Bucureşti
528. Dumitru Nuţu, medic, Bucureşti.
529. Dumitru Olteanu, fost deţinut politic, membru al Comitetului Director Fundaţia Culturală Memoria - Argeş
530. Ágoston Olti, istoric, expert al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
531. Andrei Opaiţ, arheolog, Universitatea din Texas, SUA.
532. Leonard Oprea, prozator, eseist, Boston, SUA
533. Adrian Oroşanu, traducător, Bucureşti
534. Theodor Orasianu, geolog, Geneva, Elveţia
535. Dan Ottulescu, inginer, fost deţinut politic
536. Mihai Pamfilie, artist plastic, Leeuwarden, Olanda
537. Izverina Pan, scriitor, Bucureşti
538. Şerban Papacostea, academician, membru al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române
539. Ovidiu Papană, prof.univ., Timişoara
540. Monica Papazu, conf.univ.dr. - literatură comparată şi teologie, scriitor, Danemarca
541. Vasile Paraschiv, disident anticomunist. Fost deţinut politic. Premiul GDS - 2006.
542. Radu Paraschivescu, scriitor, Bucureşti
543. Manuela Paraschivescu, jurist, Bucureşti
544. Mihnea Paraschivescu, meteorolog, Bucureşti
545. Doina Parusi, inginer, Montreal, Canada
546. Alexandrina Pascan, economist, fost deţinut politic
547. Ion Pascan, economist, fost deţinut politic
548. Gabriella Pasztor, secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti
549. Horia-Roman Patapievici, scriitor, preşedintele Institutului Cultural Român
550. Paula Ecaterina Patea, inginer, Bucureşti
551. Liliana Pavelescu-Mihailă, administratoare, Montreal, Canada
552. Carmen Pătruţ, consilier pentru afaceri europene, Bucureşti
553. Rodica Păunescu, profesoară, Bihor
554. Aurel Pârvu, conf.univ., Institutul de Arhitectură, Université de Genève, Elveţia
555. Rodica Pârvu, inginer, Geneva, Elveţia
556. Marius Pentelescu, jurnalist, Radio Timişoara
557. Jose Luis López Pérez, prof. univ.dr., Universitatea din Salamanca, Spania
558. George Petcan, economist, Bucureşti
559. Ovidiu-Flavius Petcu, inginer, Iaşi
560. Ioan Peter, actor, dramaturg, Arad
561. Maria Petraşcu, ziarist, Braşov
562. Arcadiu Petrescu, medic, Bucureşti
563. Cornelia Petrescu, inginer, scriitor, St Laurent du Pont, Franţa
564. Elena Petrescu, economist, Bucureşti
565. Ioan Petrescu, medic, Visp, Elveţia
566. Ioan-Vasile Petrescu, inginer, St Laurent du Pont, Franţa
567. Virgil Petrescu, profesor universitar, Bucureşti
568. Maria Petric, prof., Timişoara
569. Nicolae Petric, medic, Timişoara
570. Dusan Petrovici, poet, Dusseldorf, Germania
571. Elisabeta Pichl, economist, Timişoara
572. Ileana Pintilie, conf.univ.dr. – Universitatea de Vest, Timişoara
573. Lucian Pintilie, regizor
574. Andrei Pippidi, istoric, Bucureşti
575. Christian Plajer, preot Biserica Neagră Braşov, Decan al Districtului Bisericesc Evanghelic C.A., Braşov
576. Mihai Platon, inginer, Vancouver, Canada
577. Barbu Plosceanu, inginer, Bucureşti
578. Anamaria Pop, scriitoare, traducătoare, Szalkszentmarton, Ungaria
579. Ion Pop, prof.univ., scriitor, Cluj-Napoca
580. Oana Raluca Pop, inginer, Bocşa, Caraş-Severin
581. Costel Popa, director cercetare, Bucureşti
582. Dinu Popa, jurnalist, New York, SUA
583. Ilie Popa, decan – Universitatea din Piteşti. Preşedinte - Fundaţia Culturală Memoria, Argeş
584. Neculai Popa, Los Angeles, SUA
585. Silvia Popa, istoric de artă, cercetător, publicist, Germania, Marburg
586. Antonie Popescu, avocat, membru senior al Ligii Studenţilor din Universitatea din Bucureşti –1990.
587. Călin Popescu, doctor în medicină, P.E.- President C & C Consultants, Inc., Austin Texas, USA
588. Cristian Popescu, inginer, Bucureşti
589. Dana Nicoleta Popescu, filolog, cercetător ştiinţific, Timişoara
590. Crişan Popescu, prof. univ.dr. ing., Aachen, Germania
591. Iulian Popescu, medic primar pneumolog, doctor în ştiinţe medicale
592. Marian Popescu, scriitor, profesor universitar, Bucureşti
593. Matilda Lelia Popescu, profesoară, Bucureşti
594. Mihai Popescu, ing., San Francisco, SUA
595. Mircea Popescu, inginer, Bucureşti
596. Mircea Popescu, cercetător, Bucureşti
597. Raul Popescu, inginer, Timişoara
598. Titu Popescu, scriitor, Munchen, Germania
599. Vasile Popescu-Albină, economist expert, Timişoara
600. Vlad Popescu, student, Universitatea de Vest, Timişoara
601. Filip Popovici, doctor în economie, Bucureşti
602. Radu Portocală, scriitor, jurnalist, Paris
603. Alexandru Poruţiu, economist, fost deţinut politic
604. Nicolae Prelipceanu, jurnalist, scriitor
605. Ioana Preston, Dr., MD, Assistant Professor, Tufts University, Boston, MA, USA
606. Nicole Preston, jurnalist, Hamden, SUA
607. Serge Preston, inginer, Hamden, USA
608. Petru Prorocu, inginer, Bocşa, Caraş-Severin
609. Chantal Proulx, secretara de directie, Montreal, Canada
610. Ana Prvacki, artist vizual, New York, SUA
611. Delia Prvacki, sculptor, Singapore
612. Milenko Prvacki, pictor, decan - Facultatea de Pictură, Universitatea din Singapore
613. Alexandru Nicolae Puricescu, inginer, Bucuresti
614. Johann Raab, cardiolog, Clinica din Landau, Germania
615. Ştefan Radoveanu, director comercial, Geneva, Elveţia
616. Ilina Radu, magistrat, Timişoara
617. Irina Ranetti, HR manager, Bucuresti
618. Elena Rădulescu, fost deţinut politic
619. Constantin Răuţă, om de ştiinţă, Centre of Excellence, College Park, Maryland, SUA, condamnat la moarte de Ceauşescu în 1971
620. Alexandra Răzvan, avocat, Societatea Timişoara
621. Ileana Răzvan, funcţionar public, Timişoara
622. Victor Rebengiuc, ex-rector - Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale”, Bucureşti. Membru GDS.
623. Sergiu Rizescu, medic, fost deţinut politic, preşedintele Filialei AFDPR-Argeş
624. Valentina Rodinceanu, sociolog, Bucureşti
625. Felicia Roseanu, membru Alianţa Civică, Bucureşti
626. Radu Rosetti, inginer, Offenbach am Main, Germania
627. Smaranda Rosetti, inginer, Offenbach am Main, Germania
628. Ioan Roşca, cercetător, autorul web-site-ului www.procesulcomunismului.com, Montreal, Canada
629. Ion Roşca, inginer, Timişoara
630. Radu Roşca, inginer, conf. univ., Iaşi
631. Marilena Rotaru, realizator TV, autoarea serialului "Memoria exilului romanesc"
632. Andrei Roth, analist financiar, Microsoft, Mountain View, California, SUA
633. Emanuel Ruja, dr. medic primar , Cambridge, Marea Britanie
634. Romulus Rusan, scriitor, director – Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului - Foundaţia Academia Civică, membru al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România
635. Angela Rusu, medic veterinar Los Angeles California
636. Nicolae D. Rusu, scriitor, Los Angeles, SUA
637. Carmen Sabău, chimistă, cercetător ştiinţific, Chicago, SUA
638. Mircea Sabău, profesor, Chicago USA
639. Marina Neagu-Sadoveanu, arhitect, Bucureşti
640. Ion Sarion, medic, fost deţinut politic
641. Viorel Sasca, dr.ing. cercetător, Institutul de Chimie, Timişoara
642. Valerian Sava, critic şi istoric de film
643. Elena Cristina Savu, director de proiecte - DHL Worldwide Express, Bruxelles, Belgia
644. Ioan Savu, informatician, Timişoara
645. Mihaela Savu, studentă, Timişoara
646. Alice Sălăjan, grafier la Judecatoria Şimleu-Silvaniei, jud.Salaj
647. Cesar Săndulescu, inginer Orange County California
648. Polixenia Săndulescu, arhitect Orange County California
649. Vintila Săvulescu, arhitect, fost deţinut politic
650. Radu Sârbu, fizician, Cluj
651. Grigore Sbarcea, teolog, editor - The Christian Herald, Sydney, Australia
652. Ruxandra Lupaş Scheiterer, dr., ing. în cercetare, Muenchen, Germania
653. Corneliu Schneller-Pavelescu, arhitect, Alicante Spania
654. Gabi Schuster-Cărăruşă‚ redactor Atheneum, Heidelberg, Germania
655. Steliana Iridenta Seciu, profesoară de matematică, Oneşti
656. Dorica Seculi, avocat Baroul Timiş
657. Cornel Seracin, istoric, Timişoara
658. Ioan Seracin, profesor, Timişoara
659. Florentina Sia, studentă, Bucureşti
660. Valeria Silli, dr.inginer cercetare-dezvoltare
661. Gabriela Sima, profesoară, Zalău
662. Nora Sima, profesoară, Zalău
663. Angela Simion, membru Alianţa Civică, Bucureşti
664. Gabriela Simionescu, profesor, Bucureşti
665. Zvezdana Simonovici, studentă Ştiinţe Politice Univ. Timişoara, Moldova-Nouă
666. Karl Singer, profesor, Timişoara
667. Elena Siupiur, dr., scriitor, cercetator - Institutul de studii sud-est europene al Academiei Române
668. Ştefan Sîrbu, arhitect, Bucureşti
669. Ioan Sîntea, funcţionar CFR, Timişoara
670. Dorina Sîsîiac, inginer, Bucureşti
671. Bogdan P. Skeletti, preşedintele Uniunii europeene contra conformismului intelectului, scriitor, Merenberg, Germania
672. Vasile Solomie, funcţionar, Timişoara
673. Eliot Sorel, profesor, George Washington University, SUA
674. Liviu Sorinca, funcţionar public, Timişoara
675. Anca Maria Spiridon, doctorand în istorie, Magadalen College, Oxford University, Marea Britanie
676. Monica Spiridon, prof.univ. - Universitatea din Bucuresti, scriitor, preşedinte al comitetului de experţi pentru literatură al ESF (European Science Foundation)
677. Florin Stan, muzeograf, şef Secţie Istorie - Muzeului Marinei Romane, Constanţa
678. Lavinia Stan, director - Centrul de Studii Post-Communiste, St. Francis Xavier University - Nova Scotia; prof. de ştiinţe politice, Concordia University - Montreal, Canada
679. Dan Stanca, scriitor, Bucureşti
680. Teodor Stanca, inginer, Timişoara
681. Ionel Stanciu, prof., Timişoara
682. Iuliana Stanciu, prof., Timişoara
683. Mihai Stanciu, inginer, Ploieşti
684. Sabina Stanciu, economist, Timişoara
685. Dana Stephan, medic, Ravensburg, Germania
686. Josef Stephan, medic, Ravensburg, Germania
687. Petre Stoica, scriitor, Jimbolia
688. Radu Stoicănescu, consultant senior, expert telecomunicaţii, Paris, Franţa
689. Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, Bucureşti
690. Viorica Stroici, profesoară, Belgia
691. Elisabeth Sturdza, doctor în litere, Köln, Germania
692. Johannes Sturdza, ing., Köln, Germania
693. Elena N. Suciu, doctor în chimie, Ridgewood, SUA
694. Johann Szabo, doctor în medicină, Offenbach, Germania
695. Emeric Szeifert, comandor av., Timişoara
696. Kristina Szigethy, specialist turism cultural, Braşov
697. Daniel Şandor, inginer, Timişoara
698. Daniel Şandru, lect.univ.drd., Fac. de Ştiinte Politice, Universitatea "Petre Andrei", Iaşi
699. Liana Mihaela Şerban, prof., Timişoara
700. Marinela Şerban, editoare, jurnalistă. Deva.
701. Marius Şopterean, conf.univ.dr., şef catedra regie film UNATC
702. Cristache Ştefănescu, fost deţinut politic, preşedintele Filialei AFDPR-Bucureşti
703. Dinu Ştefănescu, dr.ing., Landen, Belgia
704. Marietta Ştefănescu, prof., Timişoara
705. Gheorghe Mihai Ştefănescu, inginer, fost deţinut politic
706. Nicolae Ştefănescu-Drăgăneşti, preşedinte - Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti
707. Maria Şuhani, profesor, Timişoara
708. Anna Tabacu, studenta, Universitatea din Budapesta, Ungaria
709. Constanţa Tabacu, profesor, Bucureşti
710. Adrian Talpaş, comerciant, Timişoara
711. Ioan Tapşa, librar, Timişoara
712. Maria Tarcea, profesoara, fost deţinut politic
713. Radu Taşcă, inginer, Sydney, Australia
714. Alexandru Tănase, profesor, Södertälje, Suedia
715. Iustin Tănase, software engineer, presedinte IT Systems International, România-SUA
716. Andrei Tănăsescu, compozitor, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică
717. Andreea Tănăsescu, coreograf, doc.Univ. Paris 8 , Franţa
718. Tănase Tăvală, dr.inginer chimist, Timişoara
719. Silvia Temeliescu, inginer constructor, Bucureşti
720. Ioana Teodorescu, profesor la Centrul Cultural Farancez din Iaşi
721. Mălin Teodorescu, inginer, Timişoara
722. Lucian Dan Teodorovici, scriitor, coordonator - Editura Polirom, Iasi
723. Maria Theodoru, profesor, Bucureşti
724. Ştefan Theodoru, inginer, Bucureşti
725. Liviu Tholoraş, ziarist, Bucureşti
726. Gheorghe Tiber, preşedinte, Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a metalurgiştilor din România
727. Clementina Timus, cercetător ştiinţific principal, Bucureşti
728. Nicolae Tinca, inginer, Timişoara
729. Cătălina Tincu, funcţionar bancar, Popeşti-Leordeni, Ilfov
730. Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice, Univerity of Maryland - SUA, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
731. Iosif Todosiu, prof., Timişoara
732. Alexandrina Toma, inginer, Piteşti
733. Corneliu Toma, inginer, Bucureşti
734. Eugeniu Toma, fizician, Bucureşti
735. Mihaela Tomescu, inginer, Mioveni, Argeş
736. Valentina Tracicar, studentă FSPUB, Bucureşti
737. Dino Tudor, architect, Los Angeles, USA
738. Marius Tudor, director marketing, Silicon Valley, SUA
739. Pavel Tudor, doctor in biologie, Cluj
740. Dorin Tudoran, scriitor, SUA
741. Florin Tudose, prof.univ. dr. psihiatru, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti
742. Gheorghe Tupiţa, inginer electrotehnic, Bucureşti
743. Lucian Turcescu, profesor de teologie - Concordia University, presedinte al Asociatiei Canadiene de Patristica, Montreal, Canada.
744. Maria Ţiţeica, dr., matematician, Munchen, Germania
745. Florin Ţurcanu, istoric, Universitatea din Bucureşti, membru GDS
746. Ana Ciucan Ţuţuianu, profesor, Paris, Franţa
747. Sanda Maria Ulmeni, actriţă, Fresno, California, SUA
748. Doina Urdea, prof., Timişoara
749. Tudorel Urian, critic literar, consilier - Ministerul Culturii şi Cultelor
750. Andrei Ursu, inginer exilat în SUA. Fiul disidentului Gheorghe Ursu ucis în arest în anul 1985 de torţionarii comunişti.
751. Timotei Ursu, regizor de film, jurnalist, New York, USA
752. Vasile Ursuleţ, funcţionar, Timişoara
753. Dan Uzuneanu, student Istoria, Bucureşti
754. Laura Vaichikauska, student, Atlanta, USA
755. Ilie Valentin, jurnalist TVR, Bucureşti
756. Emil Vancu, preşedinte SC Arad, membru fondator Societatea Timişoara
757. Florian Vancu, inginer, Cluj
758. Rodica Vancu, profesor, membru fondator Societatea Timişoara, Arad
759. Andrea Varga, istoric, Budapesta
760. Cristian Vasile, istoric, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, secretar ştiinţific al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România.
761. Mihai Vasile, medic, Timişoara
762. Olimpia Vasile, prof., Timişoara
763. Ştefan Vasile, prof. (pensionar), Constanţa
764. Gabriela Vasilescu, prof., Timişoara
765. Ovidiu Vasilescu, inginer, Timişoara
766. Alin Vărgatu, student Universitatea de Vest, Timişoara
767. Ioan Vărsăndan, inginer, Timişoara
768. Dan Vâtca, programator, Timişoara
769. Cătălina Velculescu, prof. univ., dr., cercetător ştiinţific pr. I, Bucureşti
770. Toma Vescan, dr., Universitatea din Bonn, Universitatea din Aachen, Germania
771. Cristina Vidulescu, conf. univ. dr., Universitatea de Medicină Carol Davila, Bucureşti
772. Daniel Vighi, scriitor, conf.univ.dr., Universitatea de Vest, Timişoara
773. Adrian Paul Iginio Vignali, arhitect, preşedintele Asociaţiei belgo-române “Aide a la Democratie – Liberte”, Belgia
774. Sanda Stanciu-Vignali, arhitect, Belgia
775. Alexandru Vissarion, inginer, Bucureşti
776. Andreea Vlădescu, prof. univ. dr., Universitatea Spiru Haret, Bucureşti
777. Viorel Vlăsceanu, inginer, Braşov
778. Ioana Voicu-Arnăuţoiu, conf. univ. – Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti
779. Constantin Volanschi, chimist, Bucureşti
780. Smaranda Vultur, profesor, Universitatea de Vest - Timişoara, expert al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România
781. Franz Zaicescu, muzician, fotograf , Vandalia, Illinois, USA
782. George Zamfir, student FSAPB, Bucureşti
783. Codin Zamfirescu, medic, Frankfurt am Main
784. Dinu Zamfirescu, jurist, preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Bucureşti
785. Florin Zamfirescu, rector - Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale”, Bucureşti
786. Vichente Zăgan, drd.inginer, Bucureşti
787. Tudor Zărioiu, acustician, Timişoara
788. Gheorghe Ionescu-Zicu, membru al Comitetului Director, Fundaţia Culturală Memoria - Argeş
789. Ioana Zirra, lector univ., dr., Universitatea Bucureşti
790. Şerban Rădulescu Zoner, istoric, dr., ex-preşedintele Alianţei Civice
791. Alexandru Zub, academician, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române. Premiul GDS (1994). Ordinul naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
LISTA SEMNATARILOR RĂMÂNE DESCHISĂ

Băsescu s-a întors la Cotroceni ca interlopul, la căderea serii

Băsescu şi-a organizat în această seară ceremonia de revenire la Cotroceni, programată pentru mâine, ca să scape de boicotul presei. Iar lipsa de scrupule şi şmecheria personajului n-a dat rateu. A fost un simulacru de manifestare, lipsită de strălucire, în concordantă cu ieşirea ultimă a lui Băsescu (episodul "pisicuţei" "ţigancă împuţită"), condamnată de oamenii care au mai rămas lucizi în această ţară. A procedat ca un interlop, ca şi atunci când i-a furat telefonul ziaristei de la trustul Intact.
Alexandru PETRIA

210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste vor fi cercetaţi pentru genocid

210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste vor fi cercetaţi pentru genocid

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sesizare penală pentru genocid faţă de 210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste, a anunţat, azi, într-o conferinţă de presă, preşedintele IICCR, Stejărel Olaru.

"Cei 210 sunt în viaţă, dar numele lor sunt confidenţiale deocamdată", a spus Olaru, adăugând că personalul de cercetare al IICCR a elaborat în urma studierii arhivelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor o listă de 800 de oameni care pot fi acuzaţi.

Potrivit preşedintelui IICR, cei 210 au vârste cuprinse între 44 de ani şi 99 de ani, iar legislaţia trebuie modificată de către Parlament, astfel încât crimele comise de aceştia în acea perioadă să nu poată fi prescrise.(din Adevărul)

Golanul Băsescu şi reacţia presei

Bucuresti, 22 mai 2007

COMUNICAT

Consiliul de Onoare al CRP condamna comportamentul inacceptabil si abuziv al presedintelui Traian Basescu fata de jurnalista Andreea Pana, aflata in exercitiul profesiei.

Gestul presedintelui Basescu, de a lua jurnalistei prin forta telefonul, de pe care ulterior s-a sters o inregistrare video, se inscrie intr-o serie de atacuri ale politicienilor la adresa presei – culminand acum cu agresarea fizica si deposedarea unui jurnalist de obiecte personale chiar de persoana publica ce detine cea mai reprezentativa functie in stat. Presedintele Basescu a incalcat prin actiunea sa dreptul constitutional al publicului la informare.

Constatand lipsa de reactie a autoritatilor, Clubul Roman de Presa va depune plangere penala in acest caz. De asemenea, CRP va sesiza organismele internationale.

De aceeasi reactie vor beneficia din partea CRP toti cei care vor impiedica in acest mod exercitarea profesiei de jurnalist.

Clubul Roman de Presa recomanda presei sa instituie in ziua de joi, 24 mai, pentru mediul audio-vizual si vineri, 25 mai, pentru publicatiile zilnice tiparite tacere mediatica asupra declaratiilor presedintelui Basescu, in semn de protest fata de actiunea violenta de blocare a informarii prin presa de catre presedintele Basescu.

Pe data de 06 iunie, CRP va organiza o larga dezbatere privind seria de agresiuni impotriva presei, la care vor fi invitati sa participe presedintele Romaniei si alte autoritati.

Consiliul de Onoare al
Clubului Roman de Presa

*********

CRP recomanda ca jurnalele principale de stiri din 22 mai ale televiziunilor si radiourilor sa inceapa cu acest comunicat, difuzat dupa modelul anunturilor de la CNA, iar ziarele sa insereze in editia din 23 mai pe prima pagina, in partea de jos, in chenar, trimiterea de mai jos:

CLUBUL ROMAN DE PRESA condamna comportamentul inacceptabil si abuziv al presedintelui Traian Basescu fata de jurnalista Andreea Pana, aflata in exercitiul profesiei

Fantasme

Ai carte... Şi parte...

Triumful populismului

Băsescu a ieşit învingător. N-am vrut să se întâmple, dar a fost votat covârşitor. Păcat că se votează pe oameni, nu pe principii.

Cine l-a impuscat pe Kennedy?

O noua expertiza balistica bazata pe metode moderne de calcul statistic si analiza chimica demonstreaza stiintific ca Lee Oswald nu a fost singurul tragator implicat in asasinarea presedintelui american John F. Kennedy in 1963, relateaza AFP.

Acuzată că a tăiat penisul unui bebeluş

O doctorita din Tulcea este acuzata ca ar fi macelarit penisul unui bebelus de patru luni. Potrivit mamei copilului, evenimentul s-a petrecut miercuri, in incinta Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Tulcea. Colegiul Medicilor Tulcea cerceteaza acuzatiile care se aduc medicului dermatolog Elena Radu.

Cum se poate frauda votul

Asociatia Pro Democratia (APD) trage un semnal de alarma asupra existentei unor metode de fraudare utilizate in scrutinurile electorale anterioare si subliniaza gravele sanctiuni la care se expun cetatenii si membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare care se lasa antrenati in astfel de practici.

# Turismul electoral - Votarea, in mai multe sectii, pe liste suplimentare

# Suveica/Stafeta - Cetatenii primesc un buletin de vot cu insemnul „votat” cand intra in sectia de votare si dau unul nevotat cand ies

# Urna mobila - Utilizarea abuziva a urnei mobile pentru a obtine votul unor persoane care nu se afla in situatia de a fi netransportabile

# Votarea “proportionala” - Daca, la sfarsitul zilei, ramane un numar mare de buletine nefolosite, reprezentantii BESV pot cadea de acord sa le imparta intre ei si sa le introduca, stampilate, in urna

# Mita electorala - Oferirea de produse sau bani cetatenilor pentru ca acestia sa voteze intr-un anumit fel

# Amenintarea electoratului - Intimidarea electorilor, prin diverse metode, de la violenta verbala la folosirea armelor, inclusiv prin mesageri

# Cresterea procentului de participare - Invalidarea buletinelor ramase nefolosite pentru a creste astfel procentul participarii la vot

# Votul in numele altora - O persoana vine la sectia de votare cu buletinul unor prieteni/rude si voteaza si pentru acestia

# Votul in familie - „Capul” familiei le impune celorlalti membri ai familiei cum sa voteze

Majoritatea acestor metode se pedepsesc cu inchisoare, termenele variind intre sase luni si sapte ani.

Am pariat corect pe Radu Afrim

Anul trecut, după ce Radu Afrim a luat pentru prima oară premiul Uniter pentru cel mai bun regizor, am propus să fie numit cetăţean de onoare al Becleanului, oraşul său natal, cu toate că unii consilieri locali au fost împotrivă. Este de amintit că primarul Nicolae Moldovan a îmbrăţişat entuziast ideea. Numai după un an s-a dovedit, încă o dată, că părerea lor nu denota un exces de inteligentă şi pricepere în cele artistice. Şi că noi am pariat corect pe Radu Afrim; de fapt nici n-a fost dificil, ci o încercare de validare pe plan local a unei evidenţe naţionale… Consilierii care au făcut nazuri n-au constientizat că nu-i fac o favoare lui Afrim, situaţia stând invers, regizorul făcând onoare oraşului. Aceasta este perspectiva decentă. Alta se afundă rizibil în prostie.
Premiul pentru cel mai bun regizor, transmite Ziare.com, la Gala Premiilor Uniter 2007, i-a fost acordat lui Radu Afrim, pentru regia spectacolului “joi.megaJoy”, de la Teatrul Odeon din Bucuresti.
Pentru această secţiune a mai fost nominalizat Alexandru Tocilescu, pentru regia spectacolului “Elizaveta Bam”, de la Teatrul Bulandra din Bucureşti.
Andrei Şerban, care se afla şi el printre aspiranţii acestui premiu, pentru regia spectacolului “Purificare”, de la Teatrul Naţional din Cluj, a refuzat nominalizarea, pentru că, a spus el: “aceste premii au devenit progresiv previzibile, părând adesea că servesc interese private. Pur şi simplu, nu doresc ca numele meu să fie implicat în acest context.”
Radu Afrim a absolvit Facultatea de Litere (1995) şi cea de Teatru (2000), ambele la Universitatea “Babeş-Bolyai”. Şi-a început cariera de regizor la Teatrul din Târgu-Mureş şi Cluj, iar, din 2001, a început colaborarea cu Teatrul Luni, de la Green Hours.
Printre spectacolele montate de Radu Afrim, se numără: “No Mom`s Land”, la Teatrul Luni de la Green Hours, “De ce fierbe copilul în mămăligă?” sau “Trei surori”, ambele la Teatrul Odeon.
Anul trecut, la Gala Premiilor Uniter, a câştigat premiul pentru cea mai bună regie, cu spectacolul “Plastilina” de Vasili Sigariov, de la Teatrul “Toma Caragiu” din Ploieşti.
Aurelia VLASIN
Alexandru PETRIA

Plagiator al prietenului care s-a sinucis?

Acest articol ar fi trebuit să-l scriu în Postul Mare al Paştilor când unii pobabil au mustrări de conştiinţă şi mai dau pe la biserică ca prin spovedanie să se debaraseze de ele. Dar m-am gândit că nici acum nu este târziu, având în vedere că până la Rusalii se spune că poarta Raiului este deschisă pentru cei ce-şi mărturisesc păcatele.

Nicolae Avram din Beclean a crescut la Centrul de Plasament sau Casa de Copii, cum i se mai spunea, împreună cu un bun prieten de-al lui, Aurel Onişor, un băiat foarte talentat în ale poeziei care, după ce s-a căsătorit, s-a sinucis la o vârstă destul de tânără (douăzeci şi ceva de ani) lăsând manuscrisele sale amicului Nicolae Avram.
Prin 1997, când noi ne-am mutat la Beclean, soţul meu, Alexandru Petria, care auzise de acest poet, l-a rugat pe Avram să-i dea o parte din manuscrise pentru a le publica în revista “România Literară”. A vorbit cu redactorul şef al celei mai prestigioase publicaţii culturale din ţară, Alex. Ştefănescu, iar acesta a fost de acord, mai ales că era vorba de un poet mort. Dar Nicolae Avram întârzia să apară cu manuscrisele, împotriva înţelegerii, motivând că trebuie să le caute etc., deşi eram vecini şi venea des pe la noi. Am aflat că şi Avram luase mai multe premii la diferite concursuri naţionale după moartea lui Onişor, şi se lăuda că va publica o carte de poezie, dar mai are ceva de corectat la poeme. Nu după mult timp i-a ieşit, sub semnătura sa, volumul intitulat “Cântece de sinucigaş”, cu nişte poeme care te lăsau fără suflare la cât erau de bune (vreau să vă spun că sunt cititoare de poezie modernă şi am poeţi preferaţi: Ion Mureşan, soţul meu, Angela Marinescu, Viorel Moldovan, Adrian Mihai Bumb, Sorin Gârjan, Graţian Ilie Simion, Marta Petreu ş.a.m.d.). Între timp, Avram se angajase la cotidianul “Mesagerul” ca şi corespondent de Beclean. I-am citit articolele, în mare parte ştiri, tot în mare parte corectate de către cei de la redacţie (asta am aflat ulterior chiar de la directorul acestui ziar, Emil Dreptate). Uneori scria urechistic, nedocumentat, fapt pentru care a fost şi dat afară în final. Am avut de pe atunci o bănuială în ce priveşte manuscrisele şi un semn de întrebare, dar mi-am zis că nu se poate. Acesta ar fi un păcat strigător la cer. Mi-am impus că trebuie să uit asta şi să aştept să apară a doua carte, deşi, pe la colţuri, unii care l-au cunoscut pe Onişor mai şopteau câte ceva…
Dă Dumnezeu şi Nicolae Avram, ori în disperarea lui de a câştiga un ban sau vrând să ne copieze pe noi (i-a copiat soţului meu un articol din săptămânalul “Monitorul de Someş”, cu semne de punctuaţie cu tot, deşi el i-a zis să preia numai informaţia) a editat şi el un ziar. Şi apoi ţine-te să nu leşini. După ce că nu semnează un articol, în locul semnăturii lui apare semnătura bietei poete sud-americane moarte Gabriela Mistral, mai nou devenit Gabriel Mistral. Să nu pui tu semnătura pe articolele din ziarul tău... Să nu semnezi un editorial în propria gazetă, dacă eşti scriitor, este o violare a logicii…! Despre stilul materialelor din “Jurnalul de Someş” nici nu mai vorbesc. Cer şi pământ între metafore folosite în carte şi articolele din ziar. Greşeli de limbă la greu, contraziceri, lucruri rizibile. Mi-am zis că poate Avram ăsta s-a prostit şi mai tare... Era o justificare. În ultimul număr apare un titlu pe prima pagină: “Mafioţii, trimişi în judecată”. Este vorba de un grup de tineri infractori din Beclean arestaţi, pe care, acum un an, după ce au fost ridicaţi de DICOT, el, într-un articol al ziarului îi făcea oameni cinstiţi, dacă nu îngeraşi, şi că de vină era Procuratura, Presa şi Poliţia pentru că au fost deranjaţi. Şi altele, şi altele...
Dar stop! Am aflat de la un prieten că i-a ieşit şi cea de-a doua carte. Şi umblă-n stânga, umblă-n dreapta după carte, deoarece scriitorii din Beclean pe care i-am întrebat habar n-aveau. Mă întrebam ce a scris Avram în cartea asta de nu circulă.
Am găsit-o până la urmă. “Litanii pentru diavol” se numeşte, şi este postfaţată de un critic apreciat, Mircea A. Diaconu. Citind-o, am avut o dublă surpriză. În primul rând, poemele sunt bune, în mai toate se vorbeşte despre moarte, despre întâlnirea cu ea, cu metafore alese; în unele autorul vorbeşte despre o fetiţă. În al doilea rând, parcă unele dintre poeme sunt lucrate la două mâini. Este vorba de o actualizare ciudată, apar versuri unde nu-şi au locul: “ (O culesese poliţia politică din lanul de cânepă/ Pentru că-şi spălase amărăciunea în apele râului seara./ Fumase canabis, tăiase capetele/ Pruncilor săi/ Invocase cele treizeci şi trei de spirite astrale/ Din ordinul berbecului/ Negru”. (din volumul “Litanii pentru diavol”.
Vai, ce uitucă sunt: am uitat să precizez că în urma poetului care s-a sinucis a rămas o fetiţă, iar Nicolae Avram nu are copii, duce o viaţă tihnită alături de soţia lui şi, după felul cum arată, pare să să n-aibă drame majore. Iar criticul din Moldova, Mircea A. Diaconu, care nu cunoaşte povestea redată mai sus, spune: “Citesc poemele de acum ale lui Nicolae Avram ca pe nişte noi şi la fel de viguroase “cântece de sinucigaş””. Aurel Onişor s-a sinucis, Avram editează poeme.
Aurelia VLASIN

P.S. Cine deţine manuscrise de-ale lui Onişor este rugat să ne contacteze. Vrem să le publicăm, să realizăm ce n-a făcut prietenul său nedespărţit Avram în atâţia ani…










A





b

Şi banii pot să fie sexy...

Demitere cu cântec la Ministerul Justiţiei

Punct de vedere oficial al Ministerului Justiţiei
cu privire la acuzaţiile aduse de fostul şef al Corpului de Control, Paul Dumitriu


1. Paul Dumitriu a fost delegat pe funcţia de director al Corupui de Control al Ministrului Justiţiei, delegare ce a încetat la data de 7 mai 2007;
2. Din aceeaşi dată, 7 mai, a fost delegat pe aceeaşi funcţie procurorul Humulescu Emanuel, detaşat cu acordul procurorului şef, Daniel Morar, de la Departamentul Naţional Anticorupţie pentru a completa echipa de control al MJ;
3. În acest context semnalăm precaritatea actelor de control efectuate sub conducerea domnului Dumitriu;
4. Raportul de control privind activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor efectuat de Paul Dumitriu vine în contradicţie cu raportul de audit al Direcţiei Audit Public Intern.
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE

Discursul integral al lui Băsescu de la Cluj

Bine v-am gasit ardeleni!
Voi mi-ati dat cele mai multe voturi pentru a deveni presedintele romanilor. Pentru asta, va multumesc. Si pentru ca Ardealul a fost cel care, pe regiuni, mi-a dat cele mai multe voturi, vreau sa discutam putin.

Poate aflam de ce cei 322 au votat suspendarea presedintelui. Pana la urma ce am facut? Am avut curajul pe ccare niciunul din cei doi presedinti dinaintea mea nu l-au avut. Acela de a condamna crimele comunismului. Am gresit?

Am avut curaj sa pun capat unui sistem de santaj al politicienilor si al oamenilor raspinditi peste tot in tara, transferand 1.5 milioane de dosare ale fostei Securitati la CNSAS. Am gresit? Numai asa putem fi liberi, daca nu suntem santajabili.

Am condamnat si am respins in vara lui 2005 Pactul Ribbentrop-Molotov prin care o bucata mare din trupul tarii a fost rupta abuziv. Am gresit?

Am avut curaj sa duc problemele adevarate ale romanilor din Moldova si din Bucovina de Nord la Casa Alba, la Consiliul European si in Parlamentul de la Strasbourg. Am gresit?

Am avut curaj ca impreuna cu Monica Macovei sa spunem colegilor nostri din politica ‘luati mana de pe justitie, lasati procurorii si judecatorii sa-si faca treaba’. Am gresit?

Am avut curaj sa vorbesc despre baietii destepti din energie, acolo unde baietii destepti cumpara energia cu 24 de dolari megawatt-ul, iar populatia o cumpara cu 120 de dolari. Am gresit?

Am avut curaj sa atentionez, si dupa revenire vom incepe sa dezbatem serios, despre ceea ce se intampla in sistemult de achizitii al medicamentelor. Va asigur ca acolo oligarhii, ticalosii, au o profitabilitate care o depaseste mult pe ale celor din energie. Numai ca hotia din achizitia de medicamente inseamna pierderea multor vieti de oameni.

Gresesc daca le cer sa apara in fata procurorilor si judecatorilor pe aceia care de ani de zile nu vor sa organizeze licitatii? Cu siguranta nu.

Si aproape este dureros sa constati ca au ajuns sa iasa in strada bolnavii de diabet si de cancer, in urma unor decizii ale Guvernului Romaniei de a nu organiza licitatii pentru achizitia de medicamente, astfel incat tot clientela sa fie cea care beneficiaza de sumele uriase alocate Ministerului Sanatatii.

Din acest motiv trebuie sa privim cu ingrijorare la ce se intampla azi in justitie.

Atunci cand un ministru indrazneste sa ceara revocarea unor procuror care ancheteaza dosarul lui Marko Bela, dosarul lui Voiculescu, dosarul baronului de Gorj al PNL-ului, atunci cand aceste lucruri se intampla intelegem de ce a trebuit sa dispara din guvern PD-ul, cu tot cu Monica Macovei, si de ce a trebuit sa dispara de la Cotreoceni presedintele ales al romanilor.

Dragii mei,
Avem o situatia pe care vreau sa o stiti de la mine si vreau s-o stiti asa cum v-o prezinta un presedinte ales, responsabil de ceea ce spune.

Romania are institutii democratice, care sa ne permita sa asiguram sanse egale tututor romanilor, fie ca vorbim de tineri, fie ca vorbim de oameni care vor sa faca proiecte, fie ca vorbim de oameni in varsta.

Prob pe care Romania o are acume e ca institutiile democratice ale statului sunt controloate de un grup restrans de oameni care de cele mai multe ori indreapta decizia politica spre interesul lor, nu spre interesul general.

Ma auziti vorbind de ceva vreme de oligarhii tranzitiei, care vor sa continue sa controleze viata de zi cu zi a romanilor. Foarte multi spun ‘cine sunt acestia?’, ca si cum nu i-ar stii, ma refer mai ales la ziaristi.

Pentru a nu avea dubii, ii enumar chiar acum:
- Dinu Patriciu, alaturi de Calin Popescu Tariceanu, Dinu Patriciu ca adevarat conducator al PNL si a guvernului.
- Dan Voiculescu, un alt om care de 17 ani influenteaza decizii politice in favoarea lui.
- Dan Ioan Popescu - omul care a pus bazele sistemului ticalosit din vanzarea de energie.
- Attila Verestoly - omul care are pretentia ca da de mancare romanilor. A reusit sa faca si sa controleze bonurile care se dau salariatilor din diferitele institutii. Le-o fi luat oare prin licitatie? Nu, le-a luat prin sustinere politica.
- Viorel Hrebenciuc - sforarul si artizanul acestui act de suspendare a presedintelui Romanie, alaturi de, din pacate, un fost presedinte, Ion Iliescu.
- Ion Iliescu - inspaimantat ca refuz sa fac interventii pentru ca dosarul Revolutiei si dosarul Mineriadei din ‘90 sa fie stopate.

Va asigur ca dincolo de acesti oligarhi e o retea intreaga la nivel central, cu ramificatii la baronii din teritoriu. Acesti oameni controleaza deciziile la nivel judetean si la nivel central. Asa a fost posibil sa se dea legi si ordonante de guvern in favoare unor persoane.

Aceasta oligarhie nu suprima dreptatea, functionarea corecta a institutiilor statului, functionarea justitie. Ei stiu foarte bine ca in momentul in care justitia nu mai e controlata politic, ei raspund in fata legii. Impreuna cu Monica Macovei am reusit sa dam independenta justitiei, sa dam oamenilor din justitie sentimentul ca sunt singurii responsabili de aplicarea legii.

Faptul ca obiectivul schimbarii ministrului Justitiei si a presedintelui Romaniei e accesul la controlul politic al justitiei e probat de ceea ce ministrul actual al justitiei a facut zilele trecute, atacand procurorul care instrumenteaza dosare ale oligarhilor pe care i-am mentionat inainte.

Cer public demisia imediata a actualului ministru al Justitiei. Nu o fac politic, nu o fac pentru ca vreau sa fac un joc politic. O fac pentru ca am obligatia sa o fac in calitate de presedinte ales al romanilor.

Orice incercare de a subordona justitia va primi din partea mea, din partea poporului roman, din partea societatii civile, o reactie extrem de dura impotriva celor care vor mai incerca sa controleze procurorii si judecatorii.

Acest ministru al Justitiei care doreste sa duca la indeplinire obiectivul acestei mascarade, readucerea sub control a justitiei, trebuie sa plece imediat. Asta pentru ca asa e normal intr-o democratie.

Sigur, daca ne luam dupa primul ministru Calin Popescu Tariceanu acest lucru nu trebuie sa se intample. Dansul are antrenamentul interventiilor in justitie pentru prietenul Patriciu. A chemat-o pe Monica Macovei in biroul lui s-o atentioneze, a sunat la procurorul general, mi-a trimis mie mesaje.

La fel cum si Marko Bela crede ca daca anchetezi un membru de frunte al UDMR este atac la minoritati.

I-as duce aminte domnului Marko Bela ca orice roman si orice etnic maghiar, daca greseste, plateste in fata legii, la fel cum platesc si etnicii rromi, si etnicii albanezi, si etnicii turci. Dar domnia sa crede ca daca e in varful UDMR nu trebuie sa plateasca. Sau ministrul Nagy nu trebuie sa plateasca.

Sa ne punem singuri o intrebare: oare ce i-a suparat pe toti acesti oameni? Adevarul ii supara, dreptatea ii supara. Si ii uneste formidabil coruptia. Numai asa se explica cum este posibil ca marele patriot Vadim Tudor sa se pupe cu marele patriot Marko Bela, sa-si dea mana peste urna de vot. Cum o fi posibil ca urmasii Bratienilor, Patriciu si Tariceanu, sa se pupe cu Vadim deasupra urnei.

Toate acestea ne arata ca PSD, PNL, UDMR, PRM, PC au o singura religie si un singur crez: furtul. Acestia sunt oligarhii care nu vad alta solutie decat sa fie uniti in fata pericolului, care pentru este este ca justitia sa-si faca treaba.

Eu nu vorbesc de electoratul acestor partide. Ei i-au sustinut pe conducatorii acestor partide pentru ca au crezut ca au solutii politice. Ceea ce fac din ianuarie pana acum arata ca isi fura propriul electorat. Acesti oameni nu mai au nici atata bun-simt fata de propriul lor electoral. Isi mint si isi insala propriul electorat.

Vreau sa fiu sustinut de toti cei care traditional au sustinut candidatura mea, sa fiu sustinut de toti romanii cinstiti, de toti romanii care cred intr-o Romanie moderna, in care sa putem trai cum traiesc europenii civilizati.

Dragii mei, va iubesc, va iubesc enorm!
Cred atat de mult in poporul roman, cum nu va imaginati!

Vreau sa stiti ce voi face dupa ce ma intorc la Cotroceni. Primul si cel mai important lucru e sa reformam clasa politica. Asta inseamna un inceput care poate fi facut prin introducerea votului uninominal.

Daca pana la sfarsitul lunii iunie, asa cum s-au angajat, partidele nu fac legea electorala, astfel incat votul uninominal sa fie aplicat de la alegerile din 2008, ne vom intalni la un nou referendum in toamna, pentru ca poporul sa oblige parlamentul sa introduca votul uninominal.

Un alt lucru, pe care partidele politice mi l-au promis in 2005, este nevoia de revizui Constitutia, astfel incat institutiile statului sa aiba reglementari clare, sa nu mai ajungem in situatia de blocaj cum suntem acum.

sa reformam Parlamentul, sa propunem un Parlament unicameral. Sau daca vom ajunge la concluzia ca Parlamentul Romaniei trebuie sa aiba doua camere, va trebui ca numarul parlamentarilor sa fie redus cu cel putin 30-40%.

Trebuie sa dam sanse tinerilor sa aiba acces la fondurile de la ue, sa ne dezvoltam sistemul de autostrazi, sistemul de protectie impotriva inundatiilor.

Iar votul dumneavoastra nu va face nimic altceva decat va obliga parlamentul sa respecte optiunea pe care o veti face pe 19 mai. Va asigur ca in perioada urmatoare revenirii la Cotroceni nu voi negocia cu oligarhii viitorul poporului roman.

Va ramane pentru mine un lucru esential: acela de a reprezenta in fiecare zi, prin toate actiunile mele, prin toate actele mele, interesele romanilor.

Anonimii versus referendumul

De câteva săptămâni, pe buzele tuturor românilor este subiectul fierbinte al demiterii preşedintelui de către cei 322 parlamentari. Se dau pronosticuri, se fac pariuri, se comentează, se iscă certuri între fraţi vizavi de legitimitatea demersului membrilor celor două camere ale parlamentului...
Din punctul de vedere al majorităţii alegătorilor lucrurile stau simplu: preşedintele a fost ales prin vot direct, în timp ce parlamentarii şi-au obţinut mandatele datorită prezenţei pe lista unuia dintre partidele ce au câştigat puterea politică. Prin urmare, cu excepţia candidaţilor independenţi, parlamentarii nu au fost mandataţi de către alegători să se exprime în numele lor. Acesta este motivul pentru care decizia lor trebuie întărită de votul electoratului.
Însă tocmai aici este problema: Traian Băsescu a fost învestit în cea mai înaltă demnitate din stat de către majoritatea electoratului. Chiar dacă pentru mulţi români „Să trăiţi bine!“ pare acum o urare plină de cinism, nu mulţi ar opta pentru schimbarea preşedintelui din funcţie, întrucât – în cazul declanşării alegerilor anticipare – bătălia pentru Cotroceni s-ar da între suspendatul Băsescu şi Gigi Becali ori C.V. Tudor (cotaţi pe locurile al doilea, respectiv al treilea în ce priveşte încrederea de care se bucură în popor, conform sondajelor de opinie de dinainte de izbucnirea scandalului), aşadar Traian Băsescu ar redeveni primul om în stat. Se încearcă, în disperare de cauză, schimbarea Constituţiei, din dorinţa de a i se bloca suspendatului toate căile de revenire în fruntea statului.
Ce să înţeleagă din aceste jocuri politice electoratul de care clasa politică îşi aminteşte doar în preajma alegerilor? Că Traian Băsescu este indezirabil pentru clasa politică românească? Că, într-adevăr, acţiunile sale au stârnit temerile „oligarhilor“ şi ale „baronilor“? Ori că trăim într-o ţară în care, dacă preşedintele îndrăzneşte a se pune de-a curmezişul voinţei majorităţii parlamentarilor, îşi semnează actul de sinucidere politică?
Indiferent de răspunsul la aceste întrebări, devine evident că se doreşte ca votul nostru, al alegătorilor anonimi şi umili, să valoreze şi mai puţin decât acum. Dacă ni se interzice să ne pedepsim preşedintele la sfârşitul mandatului pentru care l-am votat înseamnă că ne-am prezentat la urne degeaba şi că am putea foarte bine ca, în loc să ne exersăm un drept democratic, să ne jucăm de-a alegerile – ca până în 1989, când noi îi votam pe Bulă ori pe Lulu şi ne alegeam tot cu Ceauşescu.
Fie în urma referendumului, fie în urma alegerilor anticipate, Traian Băsescu îşi va confirma fotoliul de preşedinte, iar acest scandal pe banii noştri se va ostoi, pentru a face loc altuia (răzbunării prezidenţiale, căci „obrăznicia“ celor 322 ce au ignorat recomandările Curţii Constituţionale nu poate rămâne nepedepsită!).
Deranjant este însă altceva: circul de pe scena politică românească îi îndepărtează pe senatorii şi deputaţii din parlament de realitatea istorică a intrării României în Uniunea Europeană.
Ocupaţi să scuipe cu invective la adresa preşedintelui ori a premierului, în funcţie de apartenenţa la o tabără sau alta, uită că problemele omului simplu sunt altele. Cei care au aruncat o privire peste gard, la vecinii integraţi în valul anterior, la unguri de pildă, ştiu în ce culori se vede viitorul pentru contribuabilul trăitor din salariul mediu pe economie de 300 euro.
Şi parcă ne-am dori să iasă cineva în faţă să ne spună nu numai că avem obligaţia de a ne anestezia mielul de Paşti înainte de a-l sacrifica igienic în abator (deoarece aşa vrea UE). Ci şi că preţul apei, al curentului, al benzinei şi gazului metan îl vom plăti în curând ca neamţul sau francezul căruia îi virează patronul în cont 1500 de euro la sfârşit de lună pentru cele 25 de zile lucrate; ori că în curând impozitele noastre pe clădiri şi maşini vor fi mai mari decât ale aceluiaşi neamţ sau francez... Sau să îşi asume careva dintre aceiaşi parlamentari responsabilitatea de a-i face pe ţărani să înţeleagă câte vaci cu viţei vor trebui să vândă la anul în târg ca să-şi plătească impozitul pe hectarul lui de teren agricol. Ori măcar să-i dea de înţeles vecinului meu care trăieşte cu toată familia de pe urma magazinului din uscătoria de la parterul blocului că azi-mâine va fi nevoit să intre în şomaj, căci regulile europene nu-i mai dau voie să vândă dero, macaroane şi pâine într-un spaţiu de doar 6 metri pătraţi...
Acum mai bine de două mii de ani, latinii susţineau că Vox populi, vox dei, adică vocea poporului este vocea zeilor. Glasul poporului s-a auzit în 2004 când l-a ales pe Traian Băsescu preşedinte. Azi însă dictonul străbunilor romani ar trebui să sune Non populi, sed... leii, căci omul simplu nu a mai rămas decât o cifră în statistici, atâta vreme cât o mână de post-decembrişti milionari în dolari îi ignoră complet voinţa şi dictează evoluţia politică şi economică a ţării fără a-şi întoarce, măcar de formă, faţa către el.
Voichiţa Pălăcean-Vereş

Ca şi politica românească