Băsescu şi-a organizat în această seară ceremonia de revenire la Cotroceni, programată pentru mâine, ca să scape de boicotul presei. Iar lipsa de scrupule şi şmecheria personajului n-a dat rateu. A fost un simulacru de manifestare, lipsită de strălucire, în concordantă cu ieşirea ultimă a lui Băsescu (episodul "pisicuţei" "ţigancă împuţită"), condamnată de oamenii care au mai rămas lucizi în această ţară. A procedat ca un interlop, ca şi atunci când i-a furat telefonul ziaristei de la trustul Intact.
Alexandru PETRIA
miercuri, 23 mai 2007
210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste vor fi cercetaţi pentru genocid
210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste vor fi cercetaţi pentru genocid
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sesizare penală pentru genocid faţă de 210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste, a anunţat, azi, într-o conferinţă de presă, preşedintele IICCR, Stejărel Olaru.
"Cei 210 sunt în viaţă, dar numele lor sunt confidenţiale deocamdată", a spus Olaru, adăugând că personalul de cercetare al IICCR a elaborat în urma studierii arhivelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor o listă de 800 de oameni care pot fi acuzaţi.
Potrivit preşedintelui IICR, cei 210 au vârste cuprinse între 44 de ani şi 99 de ani, iar legislaţia trebuie modificată de către Parlament, astfel încât crimele comise de aceştia în acea perioadă să nu poată fi prescrise.(din Adevărul)
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sesizare penală pentru genocid faţă de 210 comandanţi, ofiţeri politici sau locţiitori din închisorile comuniste, a anunţat, azi, într-o conferinţă de presă, preşedintele IICCR, Stejărel Olaru.
"Cei 210 sunt în viaţă, dar numele lor sunt confidenţiale deocamdată", a spus Olaru, adăugând că personalul de cercetare al IICCR a elaborat în urma studierii arhivelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor o listă de 800 de oameni care pot fi acuzaţi.
Potrivit preşedintelui IICR, cei 210 au vârste cuprinse între 44 de ani şi 99 de ani, iar legislaţia trebuie modificată de către Parlament, astfel încât crimele comise de aceştia în acea perioadă să nu poată fi prescrise.(din Adevărul)
marți, 22 mai 2007
Golanul Băsescu şi reacţia presei
Bucuresti, 22 mai 2007
COMUNICAT
Consiliul de Onoare al CRP condamna comportamentul inacceptabil si abuziv al presedintelui Traian Basescu fata de jurnalista Andreea Pana, aflata in exercitiul profesiei.
Gestul presedintelui Basescu, de a lua jurnalistei prin forta telefonul, de pe care ulterior s-a sters o inregistrare video, se inscrie intr-o serie de atacuri ale politicienilor la adresa presei – culminand acum cu agresarea fizica si deposedarea unui jurnalist de obiecte personale chiar de persoana publica ce detine cea mai reprezentativa functie in stat. Presedintele Basescu a incalcat prin actiunea sa dreptul constitutional al publicului la informare.
Constatand lipsa de reactie a autoritatilor, Clubul Roman de Presa va depune plangere penala in acest caz. De asemenea, CRP va sesiza organismele internationale.
De aceeasi reactie vor beneficia din partea CRP toti cei care vor impiedica in acest mod exercitarea profesiei de jurnalist.
Clubul Roman de Presa recomanda presei sa instituie in ziua de joi, 24 mai, pentru mediul audio-vizual si vineri, 25 mai, pentru publicatiile zilnice tiparite tacere mediatica asupra declaratiilor presedintelui Basescu, in semn de protest fata de actiunea violenta de blocare a informarii prin presa de catre presedintele Basescu.
Pe data de 06 iunie, CRP va organiza o larga dezbatere privind seria de agresiuni impotriva presei, la care vor fi invitati sa participe presedintele Romaniei si alte autoritati.
Consiliul de Onoare al
Clubului Roman de Presa
*********
CRP recomanda ca jurnalele principale de stiri din 22 mai ale televiziunilor si radiourilor sa inceapa cu acest comunicat, difuzat dupa modelul anunturilor de la CNA, iar ziarele sa insereze in editia din 23 mai pe prima pagina, in partea de jos, in chenar, trimiterea de mai jos:
CLUBUL ROMAN DE PRESA condamna comportamentul inacceptabil si abuziv al presedintelui Traian Basescu fata de jurnalista Andreea Pana, aflata in exercitiul profesiei
COMUNICAT
Consiliul de Onoare al CRP condamna comportamentul inacceptabil si abuziv al presedintelui Traian Basescu fata de jurnalista Andreea Pana, aflata in exercitiul profesiei.
Gestul presedintelui Basescu, de a lua jurnalistei prin forta telefonul, de pe care ulterior s-a sters o inregistrare video, se inscrie intr-o serie de atacuri ale politicienilor la adresa presei – culminand acum cu agresarea fizica si deposedarea unui jurnalist de obiecte personale chiar de persoana publica ce detine cea mai reprezentativa functie in stat. Presedintele Basescu a incalcat prin actiunea sa dreptul constitutional al publicului la informare.
Constatand lipsa de reactie a autoritatilor, Clubul Roman de Presa va depune plangere penala in acest caz. De asemenea, CRP va sesiza organismele internationale.
De aceeasi reactie vor beneficia din partea CRP toti cei care vor impiedica in acest mod exercitarea profesiei de jurnalist.
Clubul Roman de Presa recomanda presei sa instituie in ziua de joi, 24 mai, pentru mediul audio-vizual si vineri, 25 mai, pentru publicatiile zilnice tiparite tacere mediatica asupra declaratiilor presedintelui Basescu, in semn de protest fata de actiunea violenta de blocare a informarii prin presa de catre presedintele Basescu.
Pe data de 06 iunie, CRP va organiza o larga dezbatere privind seria de agresiuni impotriva presei, la care vor fi invitati sa participe presedintele Romaniei si alte autoritati.
Consiliul de Onoare al
Clubului Roman de Presa
*********
CRP recomanda ca jurnalele principale de stiri din 22 mai ale televiziunilor si radiourilor sa inceapa cu acest comunicat, difuzat dupa modelul anunturilor de la CNA, iar ziarele sa insereze in editia din 23 mai pe prima pagina, in partea de jos, in chenar, trimiterea de mai jos:
CLUBUL ROMAN DE PRESA condamna comportamentul inacceptabil si abuziv al presedintelui Traian Basescu fata de jurnalista Andreea Pana, aflata in exercitiul profesiei
duminică, 20 mai 2007
Triumful populismului
Băsescu a ieşit învingător. N-am vrut să se întâmple, dar a fost votat covârşitor. Păcat că se votează pe oameni, nu pe principii.
sâmbătă, 19 mai 2007
Cine l-a impuscat pe Kennedy?
O noua expertiza balistica bazata pe metode moderne de calcul statistic si analiza chimica demonstreaza stiintific ca Lee Oswald nu a fost singurul tragator implicat in asasinarea presedintelui american John F. Kennedy in 1963, relateaza AFP.
Etichete:
John F. Kennedy,
Lee Oswald
Acuzată că a tăiat penisul unui bebeluş
O doctorita din Tulcea este acuzata ca ar fi macelarit penisul unui bebelus de patru luni. Potrivit mamei copilului, evenimentul s-a petrecut miercuri, in incinta Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Tulcea. Colegiul Medicilor Tulcea cerceteaza acuzatiile care se aduc medicului dermatolog Elena Radu.
Cum se poate frauda votul
Asociatia Pro Democratia (APD) trage un semnal de alarma asupra existentei unor metode de fraudare utilizate in scrutinurile electorale anterioare si subliniaza gravele sanctiuni la care se expun cetatenii si membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare care se lasa antrenati in astfel de practici.
# Turismul electoral - Votarea, in mai multe sectii, pe liste suplimentare
# Suveica/Stafeta - Cetatenii primesc un buletin de vot cu insemnul „votat” cand intra in sectia de votare si dau unul nevotat cand ies
# Urna mobila - Utilizarea abuziva a urnei mobile pentru a obtine votul unor persoane care nu se afla in situatia de a fi netransportabile
# Votarea “proportionala” - Daca, la sfarsitul zilei, ramane un numar mare de buletine nefolosite, reprezentantii BESV pot cadea de acord sa le imparta intre ei si sa le introduca, stampilate, in urna
# Mita electorala - Oferirea de produse sau bani cetatenilor pentru ca acestia sa voteze intr-un anumit fel
# Amenintarea electoratului - Intimidarea electorilor, prin diverse metode, de la violenta verbala la folosirea armelor, inclusiv prin mesageri
# Cresterea procentului de participare - Invalidarea buletinelor ramase nefolosite pentru a creste astfel procentul participarii la vot
# Votul in numele altora - O persoana vine la sectia de votare cu buletinul unor prieteni/rude si voteaza si pentru acestia
# Votul in familie - „Capul” familiei le impune celorlalti membri ai familiei cum sa voteze
Majoritatea acestor metode se pedepsesc cu inchisoare, termenele variind intre sase luni si sapte ani.
miercuri, 16 mai 2007
Am pariat corect pe Radu Afrim
Anul trecut, după ce Radu Afrim a luat pentru prima oară premiul Uniter pentru cel mai bun regizor, am propus să fie numit cetăţean de onoare al Becleanului, oraşul său natal, cu toate că unii consilieri locali au fost împotrivă. Este de amintit că primarul Nicolae Moldovan a îmbrăţişat entuziast ideea. Numai după un an s-a dovedit, încă o dată, că părerea lor nu denota un exces de inteligentă şi pricepere în cele artistice. Şi că noi am pariat corect pe Radu Afrim; de fapt nici n-a fost dificil, ci o încercare de validare pe plan local a unei evidenţe naţionale… Consilierii care au făcut nazuri n-au constientizat că nu-i fac o favoare lui Afrim, situaţia stând invers, regizorul făcând onoare oraşului. Aceasta este perspectiva decentă. Alta se afundă rizibil în prostie.
Premiul pentru cel mai bun regizor, transmite Ziare.com, la Gala Premiilor Uniter 2007, i-a fost acordat lui Radu Afrim, pentru regia spectacolului “joi.megaJoy”, de la Teatrul Odeon din Bucuresti.
Pentru această secţiune a mai fost nominalizat Alexandru Tocilescu, pentru regia spectacolului “Elizaveta Bam”, de la Teatrul Bulandra din Bucureşti.
Andrei Şerban, care se afla şi el printre aspiranţii acestui premiu, pentru regia spectacolului “Purificare”, de la Teatrul Naţional din Cluj, a refuzat nominalizarea, pentru că, a spus el: “aceste premii au devenit progresiv previzibile, părând adesea că servesc interese private. Pur şi simplu, nu doresc ca numele meu să fie implicat în acest context.”
Radu Afrim a absolvit Facultatea de Litere (1995) şi cea de Teatru (2000), ambele la Universitatea “Babeş-Bolyai”. Şi-a început cariera de regizor la Teatrul din Târgu-Mureş şi Cluj, iar, din 2001, a început colaborarea cu Teatrul Luni, de la Green Hours.
Printre spectacolele montate de Radu Afrim, se numără: “No Mom`s Land”, la Teatrul Luni de la Green Hours, “De ce fierbe copilul în mămăligă?” sau “Trei surori”, ambele la Teatrul Odeon.
Anul trecut, la Gala Premiilor Uniter, a câştigat premiul pentru cea mai bună regie, cu spectacolul “Plastilina” de Vasili Sigariov, de la Teatrul “Toma Caragiu” din Ploieşti.
Aurelia VLASIN
Alexandru PETRIA
luni, 14 mai 2007
Plagiator al prietenului care s-a sinucis?
Acest articol ar fi trebuit să-l scriu în Postul Mare al Paştilor când unii pobabil au mustrări de conştiinţă şi mai dau pe la biserică ca prin spovedanie să se debaraseze de ele. Dar m-am gândit că nici acum nu este târziu, având în vedere că până la Rusalii se spune că poarta Raiului este deschisă pentru cei ce-şi mărturisesc păcatele.
Nicolae Avram din Beclean a crescut la Centrul de Plasament sau Casa de Copii, cum i se mai spunea, împreună cu un bun prieten de-al lui, Aurel Onişor, un băiat foarte talentat în ale poeziei care, după ce s-a căsătorit, s-a sinucis la o vârstă destul de tânără (douăzeci şi ceva de ani) lăsând manuscrisele sale amicului Nicolae Avram.
Prin 1997, când noi ne-am mutat la Beclean, soţul meu, Alexandru Petria, care auzise de acest poet, l-a rugat pe Avram să-i dea o parte din manuscrise pentru a le publica în revista “România Literară”. A vorbit cu redactorul şef al celei mai prestigioase publicaţii culturale din ţară, Alex. Ştefănescu, iar acesta a fost de acord, mai ales că era vorba de un poet mort. Dar Nicolae Avram întârzia să apară cu manuscrisele, împotriva înţelegerii, motivând că trebuie să le caute etc., deşi eram vecini şi venea des pe la noi. Am aflat că şi Avram luase mai multe premii la diferite concursuri naţionale după moartea lui Onişor, şi se lăuda că va publica o carte de poezie, dar mai are ceva de corectat la poeme. Nu după mult timp i-a ieşit, sub semnătura sa, volumul intitulat “Cântece de sinucigaş”, cu nişte poeme care te lăsau fără suflare la cât erau de bune (vreau să vă spun că sunt cititoare de poezie modernă şi am poeţi preferaţi: Ion Mureşan, soţul meu, Angela Marinescu, Viorel Moldovan, Adrian Mihai Bumb, Sorin Gârjan, Graţian Ilie Simion, Marta Petreu ş.a.m.d.). Între timp, Avram se angajase la cotidianul “Mesagerul” ca şi corespondent de Beclean. I-am citit articolele, în mare parte ştiri, tot în mare parte corectate de către cei de la redacţie (asta am aflat ulterior chiar de la directorul acestui ziar, Emil Dreptate). Uneori scria urechistic, nedocumentat, fapt pentru care a fost şi dat afară în final. Am avut de pe atunci o bănuială în ce priveşte manuscrisele şi un semn de întrebare, dar mi-am zis că nu se poate. Acesta ar fi un păcat strigător la cer. Mi-am impus că trebuie să uit asta şi să aştept să apară a doua carte, deşi, pe la colţuri, unii care l-au cunoscut pe Onişor mai şopteau câte ceva…
Dă Dumnezeu şi Nicolae Avram, ori în disperarea lui de a câştiga un ban sau vrând să ne copieze pe noi (i-a copiat soţului meu un articol din săptămânalul “Monitorul de Someş”, cu semne de punctuaţie cu tot, deşi el i-a zis să preia numai informaţia) a editat şi el un ziar. Şi apoi ţine-te să nu leşini. După ce că nu semnează un articol, în locul semnăturii lui apare semnătura bietei poete sud-americane moarte Gabriela Mistral, mai nou devenit Gabriel Mistral. Să nu pui tu semnătura pe articolele din ziarul tău... Să nu semnezi un editorial în propria gazetă, dacă eşti scriitor, este o violare a logicii…! Despre stilul materialelor din “Jurnalul de Someş” nici nu mai vorbesc. Cer şi pământ între metafore folosite în carte şi articolele din ziar. Greşeli de limbă la greu, contraziceri, lucruri rizibile. Mi-am zis că poate Avram ăsta s-a prostit şi mai tare... Era o justificare. În ultimul număr apare un titlu pe prima pagină: “Mafioţii, trimişi în judecată”. Este vorba de un grup de tineri infractori din Beclean arestaţi, pe care, acum un an, după ce au fost ridicaţi de DICOT, el, într-un articol al ziarului îi făcea oameni cinstiţi, dacă nu îngeraşi, şi că de vină era Procuratura, Presa şi Poliţia pentru că au fost deranjaţi. Şi altele, şi altele...
Dar stop! Am aflat de la un prieten că i-a ieşit şi cea de-a doua carte. Şi umblă-n stânga, umblă-n dreapta după carte, deoarece scriitorii din Beclean pe care i-am întrebat habar n-aveau. Mă întrebam ce a scris Avram în cartea asta de nu circulă.
Am găsit-o până la urmă. “Litanii pentru diavol” se numeşte, şi este postfaţată de un critic apreciat, Mircea A. Diaconu. Citind-o, am avut o dublă surpriză. În primul rând, poemele sunt bune, în mai toate se vorbeşte despre moarte, despre întâlnirea cu ea, cu metafore alese; în unele autorul vorbeşte despre o fetiţă. În al doilea rând, parcă unele dintre poeme sunt lucrate la două mâini. Este vorba de o actualizare ciudată, apar versuri unde nu-şi au locul: “ (O culesese poliţia politică din lanul de cânepă/ Pentru că-şi spălase amărăciunea în apele râului seara./ Fumase canabis, tăiase capetele/ Pruncilor săi/ Invocase cele treizeci şi trei de spirite astrale/ Din ordinul berbecului/ Negru”. (din volumul “Litanii pentru diavol”.
Vai, ce uitucă sunt: am uitat să precizez că în urma poetului care s-a sinucis a rămas o fetiţă, iar Nicolae Avram nu are copii, duce o viaţă tihnită alături de soţia lui şi, după felul cum arată, pare să să n-aibă drame majore. Iar criticul din Moldova, Mircea A. Diaconu, care nu cunoaşte povestea redată mai sus, spune: “Citesc poemele de acum ale lui Nicolae Avram ca pe nişte noi şi la fel de viguroase “cântece de sinucigaş””. Aurel Onişor s-a sinucis, Avram editează poeme.
Aurelia VLASIN
P.S. Cine deţine manuscrise de-ale lui Onişor este rugat să ne contacteze. Vrem să le publicăm, să realizăm ce n-a făcut prietenul său nedespărţit Avram în atâţia ani…
A
b
duminică, 13 mai 2007
vineri, 11 mai 2007
Demitere cu cântec la Ministerul Justiţiei
Punct de vedere oficial al Ministerului Justiţiei
cu privire la acuzaţiile aduse de fostul şef al Corpului de Control, Paul Dumitriu
1. Paul Dumitriu a fost delegat pe funcţia de director al Corupui de Control al Ministrului Justiţiei, delegare ce a încetat la data de 7 mai 2007;
2. Din aceeaşi dată, 7 mai, a fost delegat pe aceeaşi funcţie procurorul Humulescu Emanuel, detaşat cu acordul procurorului şef, Daniel Morar, de la Departamentul Naţional Anticorupţie pentru a completa echipa de control al MJ;
3. În acest context semnalăm precaritatea actelor de control efectuate sub conducerea domnului Dumitriu;
4. Raportul de control privind activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor efectuat de Paul Dumitriu vine în contradicţie cu raportul de audit al Direcţiei Audit Public Intern.
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE
cu privire la acuzaţiile aduse de fostul şef al Corpului de Control, Paul Dumitriu
1. Paul Dumitriu a fost delegat pe funcţia de director al Corupui de Control al Ministrului Justiţiei, delegare ce a încetat la data de 7 mai 2007;
2. Din aceeaşi dată, 7 mai, a fost delegat pe aceeaşi funcţie procurorul Humulescu Emanuel, detaşat cu acordul procurorului şef, Daniel Morar, de la Departamentul Naţional Anticorupţie pentru a completa echipa de control al MJ;
3. În acest context semnalăm precaritatea actelor de control efectuate sub conducerea domnului Dumitriu;
4. Raportul de control privind activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor efectuat de Paul Dumitriu vine în contradicţie cu raportul de audit al Direcţiei Audit Public Intern.
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE
joi, 10 mai 2007
Discursul integral al lui Băsescu de la Cluj
Bine v-am gasit ardeleni!
Voi mi-ati dat cele mai multe voturi pentru a deveni presedintele romanilor. Pentru asta, va multumesc. Si pentru ca Ardealul a fost cel care, pe regiuni, mi-a dat cele mai multe voturi, vreau sa discutam putin.
Poate aflam de ce cei 322 au votat suspendarea presedintelui. Pana la urma ce am facut? Am avut curajul pe ccare niciunul din cei doi presedinti dinaintea mea nu l-au avut. Acela de a condamna crimele comunismului. Am gresit?
Am avut curaj sa pun capat unui sistem de santaj al politicienilor si al oamenilor raspinditi peste tot in tara, transferand 1.5 milioane de dosare ale fostei Securitati la CNSAS. Am gresit? Numai asa putem fi liberi, daca nu suntem santajabili.
Am condamnat si am respins in vara lui 2005 Pactul Ribbentrop-Molotov prin care o bucata mare din trupul tarii a fost rupta abuziv. Am gresit?
Am avut curaj sa duc problemele adevarate ale romanilor din Moldova si din Bucovina de Nord la Casa Alba, la Consiliul European si in Parlamentul de la Strasbourg. Am gresit?
Am avut curaj ca impreuna cu Monica Macovei sa spunem colegilor nostri din politica ‘luati mana de pe justitie, lasati procurorii si judecatorii sa-si faca treaba’. Am gresit?
Am avut curaj sa vorbesc despre baietii destepti din energie, acolo unde baietii destepti cumpara energia cu 24 de dolari megawatt-ul, iar populatia o cumpara cu 120 de dolari. Am gresit?
Am avut curaj sa atentionez, si dupa revenire vom incepe sa dezbatem serios, despre ceea ce se intampla in sistemult de achizitii al medicamentelor. Va asigur ca acolo oligarhii, ticalosii, au o profitabilitate care o depaseste mult pe ale celor din energie. Numai ca hotia din achizitia de medicamente inseamna pierderea multor vieti de oameni.
Gresesc daca le cer sa apara in fata procurorilor si judecatorilor pe aceia care de ani de zile nu vor sa organizeze licitatii? Cu siguranta nu.
Si aproape este dureros sa constati ca au ajuns sa iasa in strada bolnavii de diabet si de cancer, in urma unor decizii ale Guvernului Romaniei de a nu organiza licitatii pentru achizitia de medicamente, astfel incat tot clientela sa fie cea care beneficiaza de sumele uriase alocate Ministerului Sanatatii.
Din acest motiv trebuie sa privim cu ingrijorare la ce se intampla azi in justitie.
Atunci cand un ministru indrazneste sa ceara revocarea unor procuror care ancheteaza dosarul lui Marko Bela, dosarul lui Voiculescu, dosarul baronului de Gorj al PNL-ului, atunci cand aceste lucruri se intampla intelegem de ce a trebuit sa dispara din guvern PD-ul, cu tot cu Monica Macovei, si de ce a trebuit sa dispara de la Cotreoceni presedintele ales al romanilor.
Dragii mei,
Avem o situatia pe care vreau sa o stiti de la mine si vreau s-o stiti asa cum v-o prezinta un presedinte ales, responsabil de ceea ce spune.
Romania are institutii democratice, care sa ne permita sa asiguram sanse egale tututor romanilor, fie ca vorbim de tineri, fie ca vorbim de oameni care vor sa faca proiecte, fie ca vorbim de oameni in varsta.
Prob pe care Romania o are acume e ca institutiile democratice ale statului sunt controloate de un grup restrans de oameni care de cele mai multe ori indreapta decizia politica spre interesul lor, nu spre interesul general.
Ma auziti vorbind de ceva vreme de oligarhii tranzitiei, care vor sa continue sa controleze viata de zi cu zi a romanilor. Foarte multi spun ‘cine sunt acestia?’, ca si cum nu i-ar stii, ma refer mai ales la ziaristi.
Pentru a nu avea dubii, ii enumar chiar acum:
- Dinu Patriciu, alaturi de Calin Popescu Tariceanu, Dinu Patriciu ca adevarat conducator al PNL si a guvernului.
- Dan Voiculescu, un alt om care de 17 ani influenteaza decizii politice in favoarea lui.
- Dan Ioan Popescu - omul care a pus bazele sistemului ticalosit din vanzarea de energie.
- Attila Verestoly - omul care are pretentia ca da de mancare romanilor. A reusit sa faca si sa controleze bonurile care se dau salariatilor din diferitele institutii. Le-o fi luat oare prin licitatie? Nu, le-a luat prin sustinere politica.
- Viorel Hrebenciuc - sforarul si artizanul acestui act de suspendare a presedintelui Romanie, alaturi de, din pacate, un fost presedinte, Ion Iliescu.
- Ion Iliescu - inspaimantat ca refuz sa fac interventii pentru ca dosarul Revolutiei si dosarul Mineriadei din ‘90 sa fie stopate.
Va asigur ca dincolo de acesti oligarhi e o retea intreaga la nivel central, cu ramificatii la baronii din teritoriu. Acesti oameni controleaza deciziile la nivel judetean si la nivel central. Asa a fost posibil sa se dea legi si ordonante de guvern in favoare unor persoane.
Aceasta oligarhie nu suprima dreptatea, functionarea corecta a institutiilor statului, functionarea justitie. Ei stiu foarte bine ca in momentul in care justitia nu mai e controlata politic, ei raspund in fata legii. Impreuna cu Monica Macovei am reusit sa dam independenta justitiei, sa dam oamenilor din justitie sentimentul ca sunt singurii responsabili de aplicarea legii.
Faptul ca obiectivul schimbarii ministrului Justitiei si a presedintelui Romaniei e accesul la controlul politic al justitiei e probat de ceea ce ministrul actual al justitiei a facut zilele trecute, atacand procurorul care instrumenteaza dosare ale oligarhilor pe care i-am mentionat inainte.
Cer public demisia imediata a actualului ministru al Justitiei. Nu o fac politic, nu o fac pentru ca vreau sa fac un joc politic. O fac pentru ca am obligatia sa o fac in calitate de presedinte ales al romanilor.
Orice incercare de a subordona justitia va primi din partea mea, din partea poporului roman, din partea societatii civile, o reactie extrem de dura impotriva celor care vor mai incerca sa controleze procurorii si judecatorii.
Acest ministru al Justitiei care doreste sa duca la indeplinire obiectivul acestei mascarade, readucerea sub control a justitiei, trebuie sa plece imediat. Asta pentru ca asa e normal intr-o democratie.
Sigur, daca ne luam dupa primul ministru Calin Popescu Tariceanu acest lucru nu trebuie sa se intample. Dansul are antrenamentul interventiilor in justitie pentru prietenul Patriciu. A chemat-o pe Monica Macovei in biroul lui s-o atentioneze, a sunat la procurorul general, mi-a trimis mie mesaje.
La fel cum si Marko Bela crede ca daca anchetezi un membru de frunte al UDMR este atac la minoritati.
I-as duce aminte domnului Marko Bela ca orice roman si orice etnic maghiar, daca greseste, plateste in fata legii, la fel cum platesc si etnicii rromi, si etnicii albanezi, si etnicii turci. Dar domnia sa crede ca daca e in varful UDMR nu trebuie sa plateasca. Sau ministrul Nagy nu trebuie sa plateasca.
Sa ne punem singuri o intrebare: oare ce i-a suparat pe toti acesti oameni? Adevarul ii supara, dreptatea ii supara. Si ii uneste formidabil coruptia. Numai asa se explica cum este posibil ca marele patriot Vadim Tudor sa se pupe cu marele patriot Marko Bela, sa-si dea mana peste urna de vot. Cum o fi posibil ca urmasii Bratienilor, Patriciu si Tariceanu, sa se pupe cu Vadim deasupra urnei.
Toate acestea ne arata ca PSD, PNL, UDMR, PRM, PC au o singura religie si un singur crez: furtul. Acestia sunt oligarhii care nu vad alta solutie decat sa fie uniti in fata pericolului, care pentru este este ca justitia sa-si faca treaba.
Eu nu vorbesc de electoratul acestor partide. Ei i-au sustinut pe conducatorii acestor partide pentru ca au crezut ca au solutii politice. Ceea ce fac din ianuarie pana acum arata ca isi fura propriul electorat. Acesti oameni nu mai au nici atata bun-simt fata de propriul lor electoral. Isi mint si isi insala propriul electorat.
Vreau sa fiu sustinut de toti cei care traditional au sustinut candidatura mea, sa fiu sustinut de toti romanii cinstiti, de toti romanii care cred intr-o Romanie moderna, in care sa putem trai cum traiesc europenii civilizati.
Dragii mei, va iubesc, va iubesc enorm!
Cred atat de mult in poporul roman, cum nu va imaginati!
Vreau sa stiti ce voi face dupa ce ma intorc la Cotroceni. Primul si cel mai important lucru e sa reformam clasa politica. Asta inseamna un inceput care poate fi facut prin introducerea votului uninominal.
Daca pana la sfarsitul lunii iunie, asa cum s-au angajat, partidele nu fac legea electorala, astfel incat votul uninominal sa fie aplicat de la alegerile din 2008, ne vom intalni la un nou referendum in toamna, pentru ca poporul sa oblige parlamentul sa introduca votul uninominal.
Un alt lucru, pe care partidele politice mi l-au promis in 2005, este nevoia de revizui Constitutia, astfel incat institutiile statului sa aiba reglementari clare, sa nu mai ajungem in situatia de blocaj cum suntem acum.
sa reformam Parlamentul, sa propunem un Parlament unicameral. Sau daca vom ajunge la concluzia ca Parlamentul Romaniei trebuie sa aiba doua camere, va trebui ca numarul parlamentarilor sa fie redus cu cel putin 30-40%.
Trebuie sa dam sanse tinerilor sa aiba acces la fondurile de la ue, sa ne dezvoltam sistemul de autostrazi, sistemul de protectie impotriva inundatiilor.
Iar votul dumneavoastra nu va face nimic altceva decat va obliga parlamentul sa respecte optiunea pe care o veti face pe 19 mai. Va asigur ca in perioada urmatoare revenirii la Cotroceni nu voi negocia cu oligarhii viitorul poporului roman.
Va ramane pentru mine un lucru esential: acela de a reprezenta in fiecare zi, prin toate actiunile mele, prin toate actele mele, interesele romanilor.
marți, 8 mai 2007
Anonimii versus referendumul
De câteva săptămâni, pe buzele tuturor românilor este subiectul fierbinte al demiterii preşedintelui de către cei 322 parlamentari. Se dau pronosticuri, se fac pariuri, se comentează, se iscă certuri între fraţi vizavi de legitimitatea demersului membrilor celor două camere ale parlamentului...
Din punctul de vedere al majorităţii alegătorilor lucrurile stau simplu: preşedintele a fost ales prin vot direct, în timp ce parlamentarii şi-au obţinut mandatele datorită prezenţei pe lista unuia dintre partidele ce au câştigat puterea politică. Prin urmare, cu excepţia candidaţilor independenţi, parlamentarii nu au fost mandataţi de către alegători să se exprime în numele lor. Acesta este motivul pentru care decizia lor trebuie întărită de votul electoratului.
Însă tocmai aici este problema: Traian Băsescu a fost învestit în cea mai înaltă demnitate din stat de către majoritatea electoratului. Chiar dacă pentru mulţi români „Să trăiţi bine!“ pare acum o urare plină de cinism, nu mulţi ar opta pentru schimbarea preşedintelui din funcţie, întrucât – în cazul declanşării alegerilor anticipare – bătălia pentru Cotroceni s-ar da între suspendatul Băsescu şi Gigi Becali ori C.V. Tudor (cotaţi pe locurile al doilea, respectiv al treilea în ce priveşte încrederea de care se bucură în popor, conform sondajelor de opinie de dinainte de izbucnirea scandalului), aşadar Traian Băsescu ar redeveni primul om în stat. Se încearcă, în disperare de cauză, schimbarea Constituţiei, din dorinţa de a i se bloca suspendatului toate căile de revenire în fruntea statului.
Ce să înţeleagă din aceste jocuri politice electoratul de care clasa politică îşi aminteşte doar în preajma alegerilor? Că Traian Băsescu este indezirabil pentru clasa politică românească? Că, într-adevăr, acţiunile sale au stârnit temerile „oligarhilor“ şi ale „baronilor“? Ori că trăim într-o ţară în care, dacă preşedintele îndrăzneşte a se pune de-a curmezişul voinţei majorităţii parlamentarilor, îşi semnează actul de sinucidere politică?
Indiferent de răspunsul la aceste întrebări, devine evident că se doreşte ca votul nostru, al alegătorilor anonimi şi umili, să valoreze şi mai puţin decât acum. Dacă ni se interzice să ne pedepsim preşedintele la sfârşitul mandatului pentru care l-am votat înseamnă că ne-am prezentat la urne degeaba şi că am putea foarte bine ca, în loc să ne exersăm un drept democratic, să ne jucăm de-a alegerile – ca până în 1989, când noi îi votam pe Bulă ori pe Lulu şi ne alegeam tot cu Ceauşescu.
Fie în urma referendumului, fie în urma alegerilor anticipate, Traian Băsescu îşi va confirma fotoliul de preşedinte, iar acest scandal pe banii noştri se va ostoi, pentru a face loc altuia (răzbunării prezidenţiale, căci „obrăznicia“ celor 322 ce au ignorat recomandările Curţii Constituţionale nu poate rămâne nepedepsită!).
Deranjant este însă altceva: circul de pe scena politică românească îi îndepărtează pe senatorii şi deputaţii din parlament de realitatea istorică a intrării României în Uniunea Europeană.
Ocupaţi să scuipe cu invective la adresa preşedintelui ori a premierului, în funcţie de apartenenţa la o tabără sau alta, uită că problemele omului simplu sunt altele. Cei care au aruncat o privire peste gard, la vecinii integraţi în valul anterior, la unguri de pildă, ştiu în ce culori se vede viitorul pentru contribuabilul trăitor din salariul mediu pe economie de 300 euro.
Şi parcă ne-am dori să iasă cineva în faţă să ne spună nu numai că avem obligaţia de a ne anestezia mielul de Paşti înainte de a-l sacrifica igienic în abator (deoarece aşa vrea UE). Ci şi că preţul apei, al curentului, al benzinei şi gazului metan îl vom plăti în curând ca neamţul sau francezul căruia îi virează patronul în cont 1500 de euro la sfârşit de lună pentru cele 25 de zile lucrate; ori că în curând impozitele noastre pe clădiri şi maşini vor fi mai mari decât ale aceluiaşi neamţ sau francez... Sau să îşi asume careva dintre aceiaşi parlamentari responsabilitatea de a-i face pe ţărani să înţeleagă câte vaci cu viţei vor trebui să vândă la anul în târg ca să-şi plătească impozitul pe hectarul lui de teren agricol. Ori măcar să-i dea de înţeles vecinului meu care trăieşte cu toată familia de pe urma magazinului din uscătoria de la parterul blocului că azi-mâine va fi nevoit să intre în şomaj, căci regulile europene nu-i mai dau voie să vândă dero, macaroane şi pâine într-un spaţiu de doar 6 metri pătraţi...
Acum mai bine de două mii de ani, latinii susţineau că Vox populi, vox dei, adică vocea poporului este vocea zeilor. Glasul poporului s-a auzit în 2004 când l-a ales pe Traian Băsescu preşedinte. Azi însă dictonul străbunilor romani ar trebui să sune Non populi, sed... leii, căci omul simplu nu a mai rămas decât o cifră în statistici, atâta vreme cât o mână de post-decembrişti milionari în dolari îi ignoră complet voinţa şi dictează evoluţia politică şi economică a ţării fără a-şi întoarce, măcar de formă, faţa către el.
Voichiţa Pălăcean-Vereş
Din punctul de vedere al majorităţii alegătorilor lucrurile stau simplu: preşedintele a fost ales prin vot direct, în timp ce parlamentarii şi-au obţinut mandatele datorită prezenţei pe lista unuia dintre partidele ce au câştigat puterea politică. Prin urmare, cu excepţia candidaţilor independenţi, parlamentarii nu au fost mandataţi de către alegători să se exprime în numele lor. Acesta este motivul pentru care decizia lor trebuie întărită de votul electoratului.
Însă tocmai aici este problema: Traian Băsescu a fost învestit în cea mai înaltă demnitate din stat de către majoritatea electoratului. Chiar dacă pentru mulţi români „Să trăiţi bine!“ pare acum o urare plină de cinism, nu mulţi ar opta pentru schimbarea preşedintelui din funcţie, întrucât – în cazul declanşării alegerilor anticipare – bătălia pentru Cotroceni s-ar da între suspendatul Băsescu şi Gigi Becali ori C.V. Tudor (cotaţi pe locurile al doilea, respectiv al treilea în ce priveşte încrederea de care se bucură în popor, conform sondajelor de opinie de dinainte de izbucnirea scandalului), aşadar Traian Băsescu ar redeveni primul om în stat. Se încearcă, în disperare de cauză, schimbarea Constituţiei, din dorinţa de a i se bloca suspendatului toate căile de revenire în fruntea statului.
Ce să înţeleagă din aceste jocuri politice electoratul de care clasa politică îşi aminteşte doar în preajma alegerilor? Că Traian Băsescu este indezirabil pentru clasa politică românească? Că, într-adevăr, acţiunile sale au stârnit temerile „oligarhilor“ şi ale „baronilor“? Ori că trăim într-o ţară în care, dacă preşedintele îndrăzneşte a se pune de-a curmezişul voinţei majorităţii parlamentarilor, îşi semnează actul de sinucidere politică?
Indiferent de răspunsul la aceste întrebări, devine evident că se doreşte ca votul nostru, al alegătorilor anonimi şi umili, să valoreze şi mai puţin decât acum. Dacă ni se interzice să ne pedepsim preşedintele la sfârşitul mandatului pentru care l-am votat înseamnă că ne-am prezentat la urne degeaba şi că am putea foarte bine ca, în loc să ne exersăm un drept democratic, să ne jucăm de-a alegerile – ca până în 1989, când noi îi votam pe Bulă ori pe Lulu şi ne alegeam tot cu Ceauşescu.
Fie în urma referendumului, fie în urma alegerilor anticipate, Traian Băsescu îşi va confirma fotoliul de preşedinte, iar acest scandal pe banii noştri se va ostoi, pentru a face loc altuia (răzbunării prezidenţiale, căci „obrăznicia“ celor 322 ce au ignorat recomandările Curţii Constituţionale nu poate rămâne nepedepsită!).
Deranjant este însă altceva: circul de pe scena politică românească îi îndepărtează pe senatorii şi deputaţii din parlament de realitatea istorică a intrării României în Uniunea Europeană.
Ocupaţi să scuipe cu invective la adresa preşedintelui ori a premierului, în funcţie de apartenenţa la o tabără sau alta, uită că problemele omului simplu sunt altele. Cei care au aruncat o privire peste gard, la vecinii integraţi în valul anterior, la unguri de pildă, ştiu în ce culori se vede viitorul pentru contribuabilul trăitor din salariul mediu pe economie de 300 euro.
Şi parcă ne-am dori să iasă cineva în faţă să ne spună nu numai că avem obligaţia de a ne anestezia mielul de Paşti înainte de a-l sacrifica igienic în abator (deoarece aşa vrea UE). Ci şi că preţul apei, al curentului, al benzinei şi gazului metan îl vom plăti în curând ca neamţul sau francezul căruia îi virează patronul în cont 1500 de euro la sfârşit de lună pentru cele 25 de zile lucrate; ori că în curând impozitele noastre pe clădiri şi maşini vor fi mai mari decât ale aceluiaşi neamţ sau francez... Sau să îşi asume careva dintre aceiaşi parlamentari responsabilitatea de a-i face pe ţărani să înţeleagă câte vaci cu viţei vor trebui să vândă la anul în târg ca să-şi plătească impozitul pe hectarul lui de teren agricol. Ori măcar să-i dea de înţeles vecinului meu care trăieşte cu toată familia de pe urma magazinului din uscătoria de la parterul blocului că azi-mâine va fi nevoit să intre în şomaj, căci regulile europene nu-i mai dau voie să vândă dero, macaroane şi pâine într-un spaţiu de doar 6 metri pătraţi...
Acum mai bine de două mii de ani, latinii susţineau că Vox populi, vox dei, adică vocea poporului este vocea zeilor. Glasul poporului s-a auzit în 2004 când l-a ales pe Traian Băsescu preşedinte. Azi însă dictonul străbunilor romani ar trebui să sune Non populi, sed... leii, căci omul simplu nu a mai rămas decât o cifră în statistici, atâta vreme cât o mână de post-decembrişti milionari în dolari îi ignoră complet voinţa şi dictează evoluţia politică şi economică a ţării fără a-şi întoarce, măcar de formă, faţa către el.
Voichiţa Pălăcean-Vereş
Etichete:
C.V. Tudor,
Gigi Becali,
Traian Băsescu,
Voichiţa Pălăcean-Vereş
luni, 7 mai 2007
duminică, 6 mai 2007
Cele mai frumoase vedete în costum de baie
Denise Van Outen a fost votată ca având cel mai atrăgător trup în costum de baie, relatează news.com.au. Clasamentul s-a întocmit după voturile a 1000 de cititori ai revistei Grazia. S-ar zice, în ultimul timp nu se mai poartă siluetele filiforme, oameniii preferând femeile mai plinuţe. Pe lista vedetelor care arată super în costum de baie sunt prezente Kate Hudson, Penelope Cruz şi Charlotte Church. Actriţele mai slabe, ca Keira Knightly şi Misha Barton, nu au ocupat poziţii în top. Poziţiile I-VIII, în ordinea locurilor: Denise Van Outen, Penelope Cruz, Coleen McLorghlin, Kate Hudson, Evangeline Lilly, Charlotte Church, Tyra Banks şi Cameron Diaz.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)























![Validate my RSS feed [Valid RSS]](valid-rss.png)

