luni, 2 aprilie 2007

Pastorala de Pasti a PS Alexandru Mesian

ALEXANDRU,

Din mila lui Dumnezeu şi graţie Sfântului Scaun Apostolic al Romei,
Episcop român unit, greco-catolic,
al Eparhiei de Lugoj

Onoratului cler
şi iubitului popor credincios
har, binecuvântare şi mântuire de la Dumnezeu-Tatăl
şi de la Domnul nostru Isus Cristos


CRISTOS A ÎNVIAT!

"Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul,
să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa"
(Din stihurile Învierii)

Iubiţi fraţi întru preoţie,
Iubiţi credincioşi,

Învierea lui Cristos este un triumf al vieţii asupra morţii. Triumful Învierii Domnului este ca o revanşă personală. Învierea apare ca un eveniment care se produce pentru gloria lui Cristos, pentru afirmarea măririi şi suveranităţii Sale dumnezeieşti. Învierea lui Cristos este şi sărbătoarea luminii, a bucuriei şi a speranţei noastre, este sărbătoarea credinţei noastre în Înviere.

Prin victoria Sa asupra morţii, Cristos demonstrează adversarilor Săi că El posedă o viaţă nouă şi că tentativele lor de a-L readuce la neputinţă au eşuat !

Departe însă de a se arăta celor care L-au condamnat la moarte prin crucificare, Isus nu se arată decât la cei care cred în El sau la cei care sunt dispuşi să creadă. El se face văzut cu multă discreţie, iar triumful Său rămâne modest şi silenţios, căutând a îndemna pe oameni să adere la credinţă.

Acest triumf al Învierii este o dovadă a iubirii lui Dumnezeu !

Cristos nu a înviat pentru El însuşi, ci pentru noi. În apariţiile Sale după Înviere, El nu caută nici un avantaj personal, căci El este desăvârşit, El este divinitate. El nu putea să câştige nici un profit pentru noua viaţă ieşită din mormânt.

Când a vorbit despre moartea Sa, înainte de desfăşurarea dramei, El a prezentat-o ca o jertfă în favoarea noastră.

Când a prezis învierea Sa, a descris-o ca un eveniment care va aduce bucurie apostolilor Săi şi le va dărui o viaţă nouă: "Voi veni la voi. Încă puţin şi lumea nu mă va mai vedea. Dar voi mă veţi vedea; căci eu sunt viu şi voi veţi fi vii" (In 14, 18-19).

Iubiţi credincioşi,

A privi la Înviere ca la o simplă manifestare a puterii dumnezeieşti ar însemna să fim superficiali, să nu pătrundem îndeajuns, în profunzime, adevărul.

Învierea este în mod esenţial iubirea divină !

Intenţia fundamentală a Domnului nostru Isus Cristos este a unei iubiri prin care doreşte să reverse în omenire o viaţă nouă care se va încheia prin învierea trupurilor la sfârşitul lumii. Această viaţă nouă se transmite prin Spiritul Sfânt: "Iar dacă locuieşte în voi Spiritul Celui ce a sculat pe Isus din morţi, Cel ce L-a sculat pe Cristos din morţi va învia şi trupurile voastre cele muritoare prin Spiritul Lui, Care locuieşte în voi" (Rm 8,11).

Existenţa Sa pământească a fost caracterizată prin raportul unic cu Tatăl Său; la fel şi învierea tinde să asocieze pe toţi oamenii la acest raport cu Tatăl ceresc.

În primul mesaj încredinţat de Cristos înviat Mariei Magdalena, anunţă acest ataşament filial pentru toată creştinătatea: "Mă voi sui la Tatăl Meu şi la Tatăl vostru" (In 20, 17). Odată cu Învierea, Tatăl lui Isus a devenit Tatăl nostru al tuturor. Toţi suntem invitaţi să trăim intens această viaţă de fii ai lui Dumnezeu. Această trăire influenţează atât viaţa Bisericii cât şi viaţa fiecărui credincios.

Iubiţii mei fii sufleteşti,

Învierea lui Cristos nu trebuie să fie pentru noi o simplă admiraţie. Ea ne cheamă la recunoştinţă. Trebuie să mulţumim Celui care a înviat pentru noi, Celui care ne-a dăruit o viaţă nouă, o viaţă frăţească şi filială, care a ridicat destinul nostru omenesc la gradul cel mai înalt, la demnitatea de fii ai Tatălui Ceresc.

Să se bucure în această zi cei nefericiţi, căci Acela care a înviat din morţi în ziua cea mare a Învierii va întoarce nefericirea lor întru fericire.

Să se bucure cei ce trăiesc o viaţă de lacrimi, pentru că Acela care a înviat din morţi va şterge toată lacrima de la toată faţa.

Să se bucure astăzi toată lumea, toţi oamenii de orice confesiune sau religie, credincioşi sau necredincioşi, pentru că sunt "Paştile cele sfinte, mari şi minunate, Paştile Domnului, Paştile".

Să iertăm şi să cerem iertare. În locul urei să-şi facă lăcaş iubirea; în locul duşmăniei să-şi facă loc pacea.

"Pace vouă!", ne spune şi nouă Cristos înviat.

"Pace vouă!" Iubiţi-vă unul pe altul şi veniţi în ajutorul celor ce suferă.

"Pace vouă!" Fiţi răbdători unul faţă de altul şi cu toţii să cântăm:

"Cristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le".

Sărbători fericite!

Cristos a înviat!

Al vostru al tuturor,

Alexandru
Episcop de Lugoj

Dată la Reşedinţa Noastră Episcopală din Lugoj, la Praznicul Învierii Domnului, Anul Domnului 2007.

Însemnare: Această scrisoare pastorală se va citi în fiecare biserică parohială la Sfânta Liturghie din prima zi de Paşti 2007, iar în filii se va citi a doua zi.

Niciun comentariu: