O bilă neagră pentru Poşta Română

În data de 21 martie 2007, am expediat un plic la Cluj-Napoca cu adresa clară- Piaţa Mihai Viteazul nr. 35-36, pentru Editura “Napoca- Star”.
Plicul a fost depus la poşta năsăudeană, timbrat conform preţurilor actuale, după cum a indicat cântarul, şi a fost preluat de salariata Frăguţa Sângeorzan. Dar de atunci nu a ajuns la destinaţie.
Ce să credem despre Poşta Română? Cu ce mijloace de transport se duce corespondenţa la Cluj?
Dacă transportul se face cu căruţa, plicul ar fi putut să cadă pe traseu, din pricina unor hopuri pe un drum în lucru, sau poate calul s-a speriat şi a luat-o pe arătură. Dacă transportul se face cu camionul, plicul ar fi putut să fie luat de vânt. Dacă se transportă cu trenul, poate s-a strecurat plicul printre roţi şi zace acum undeva între şine. Sau poate poştaşul ce deserveşte piaţa Mihai Viteazul din Cluj a fost în concediu, sau a avut zi liberă, iar înlocuitorul său a dus plicul în altă piaţă în necunoştinţă de cauză, sau tolba poştaşului a depăşit cu câteva grame norma prevazută şi a echilibrat-o înlăturând chiar plicul meu. Plicul, format mare, de mărimea unui dosar, poate nu a încăput în cutia poştală şi a fost lăsat pe undeva pe trotuar, lângă poarta destinatarului.
De fapt, nu e de mirare, că lângă poartă, în stradă a fost lăsat şi un om bolnav chiar de către ambulanţa ce trebui să-i acorde primul ajutor. Aşa că plicul nu e om, deci avem o oarecare toleranţă, chiar dacă conţinea munca unui om pe timp de o săptămână, materialele pentru tipografie privitoare la etică, comportamente morale şi un nou stil de muncă.
Ioan MITITEAN
(publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)