Fostul sef al Uniunii Baptiste, colaborator al Securitatii

Catre,
Cultul Baptist - Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania

Cerem excluderea de urgenta din rindul ierarhilor Uniunii Baptiste din Romania a agentului Securitatii cu numele conspirativ "Mihu", alias Mihai Husan, fost Presedinte, in anii '80, a Uniunii Bisericilor Baptiste-Cultul Baptist din Romania, actualmente pastor senior executiv al Bisericii Baptiste Cluj-Manastur II - dupa ce in luna Ian. 1990 fusese alungat de la conducerea Bisericii Baptiste Cluj-Manastur I.
Documentele si marturiile oficiale, preluate din Arhivele CNSAS si publicate recent intr-o colectie-carte documentara de catre referenta CNSAS Carmen Chivu-Duta, sunt graitoare asupra acestui IUDA baptist, prea-supus obedient al DSS si o unealta murdara folosita de catre DSS, Dep. Cultelor si PCR pentru controlarea, supunerea si persecutarea, din interior, a Cultului Baptist din Romania.
Cartea mentionata a fost semnalata si la TVR Cultural de catre jurnalistul baptist Alin Cristea:
http://groups.yahoo.com/group/separareabisericiidestat/
Rev. Ioan S. Pop, Religious & Human Rights observer, Romania
Carmen Chivu-Duta (CNSAS),
Cultele din Romania intre prigonire si colaborare,
Editura Polirom, Iasi, 2007
"Instaurarea sistemului totalitar [comunist] a insemnat si marginalizarea cultelor, tolerate de conducerea atee. Masurile legislative, represiunea impotriva clerului, supravegherea permanenta exercitata prin intermediul asa-numitilor 'inspectori de culte' si descurajarea sentimentului religios au urmarit indepartarea individului de radacinile sale spirituale. Insa controlul cultelor nu ar fi fost posibil fara un aport insemnat venit chiar din interiorul acestora.
Lucrarea dezvaluie aspecte surprinzatoare legate de relatia dintre oficiantii [clerul si slujitorii] diferitelor confesiuni [religioase] si autoritatile statale, dovedind, prin numeroase documente prezentate, ca aspectul colaborarii cu Securitatea nu poate fi ignorat. "
(Prezentare preluata de pe ultima coperta a cartii)

Carmen Chivu-Duta (CNSAS): " Aspectul colaborarii nu poate fi negat: el a existat in toate cultele. Cel mai simplu argument este acela ca nu poti controla cu adevarat un mediu daca nu infiltrezi in interiorul lui informatori care sa furnizeze informatii cit mai amanuntite.
Dosarele studiate au fost alese in mod aleatoriu, fara intentia de a viza dosarele unor personalitati in domeniu. In arhivele CNSAS exista un numar foarte mare de dosare ale oficiantilor diferitelor culte, iar pentru cartea de fata a fost studiata doar o mica parte a acestora. Insa pentru a dovedi ca Biserica a fost persecutata, cit si faptul ca a colaborat cu Securitatea, nu este nevoie sa fie studiate toate dosarele. Acest lucru transpare si dintr-un volum mic de cercetare. Este suficient sa citesti un dosar DSS de urmarire informativa al unui preot pentru a vedea cati informatori din acelasi mediu [religios] erau dirijati pe linga titular si ofereau informatii despre acesta. " (Din 'Cuvint inainte')
Din carte:
Raport [DSS] privind modul cum a decurs recrutarea ca informator al organelor de securitate numitul 'Mihu' din C.N.[Cluj-Napoca]
29.06.1984
In baza aprobarii conducerii DSS, Dir. I-a, la data de 28.06.1984 am trecut la efectuarea recrutarii numitului N.N. [initiale arbitar alese, literar] din C.N. [Cluj-Napoca], ca informator al organelor de securitate.
Recrutarea a avut loc la casa [conspirativa] "Victoria' din Bucuresti si a durat de la orele 18.00-19.30.
Intrucit candidatul a mai furnizat informatii in legatura cu problemele ce intereseaza organele noastre [de Securitate], in procesul recrutarii s-au discutat cu el aspecte legate de activitatea viitoare in cadrul cultului, in calitate de presedinte al acestuia, modul cum intelege colaborarea cu organele de stat si rezolvarea situatiei unor elemente anarhice, precum si despre deplasarea sa in luna iulie a.c. in R.F. Germania, pentru a participa la intrunirea Consiliului Federatiei Baptiste Europene, ce se va tine la Hamburg. […]
"Mihu" a precizat ca doreste sa colaboreze in bune conditiuni cu autoritatile de stat, atit la Departamentul Cultelor, cit si cu organele de securitate.
Declarindu-se de acord sa colaboreze in mod secret, sincer si organizat cu organele de securitate, s-a stabilit sa ne furnizeze informatii scrise pe care le va semna cu numele conspirativ ' Mihu', precum si verbale. De asemenea, s-a angajat sa ne consulte in toate masurile ce urmeaza sa fie intreprinse pe linia cultului [baptist].
In continuare, fara a i se lua un angajament scris, l-am instruit asupra necesitatii pastrarii conspirativitatii si conduita pe care trebuie sa o adopte in calitatea sa de presedinte al cultului, pentru a nu se desconspira ca colaboreaza cu organele de securitate.
Intilnirile cu N.N. 'Mihu' vor fi efectuate atit la Bucuresti, cu prilejul deplasarilor periodice pe care le va face, cit si la C.N. [Cluj-Napoca]"
Raport DSS cu propuneri de recrutare a numitului G.F. in calitate de colaborator
18.06.1979
In Protopopiatul Ortodox roman R. Functioneaza preoti care, datorita antecedentelor lor, rpecum si a atitudiniii prezente, se afla in atnetia organelor noastre. Pentru asigurarea unei supravegheri informative corespunzatoare pe linia cultului ortodox, precum si pentru cunoastereaunor stari de sairit negative in rindul populatiei romane si sasesti din J., a fost luat in studiu si verificare preotul G.F. […]
Recrutarea se va face pe baza de sentimente patriotice, va fi chemat la Inspectoratul Judetean al Cultelor, unde se vor purta discutii privitoare la pozitia unor persoane fata de politica partidului si statului nostru.
In functie de cum va aborda discutiile, de sinceritatea de care va da dovada, i se va pune problema colaborarii cu organele de securitate, iar daca va accepta, i se va lua un angajament scris in acest sens. Daca nu va accepta, i se va da de inteles ca ne-au preocupat doar problemele puse in discutie […]
Raport privind modul cum a decurs recrutarea numitului G.F.
[…] Discutiile care au avut loc au fost canalizate la inceput pe marginea pregatirii si activitatii profesionale, acesta dovedindu-se un bun interlocutor, relatind cu aminunte aspecte referitoare la problemele puse in discutie.
Intrucit la problemele puse in discutie a raspuns cu sinceritate si obiectivitate, i s-a pus problema colaborarii cu organele de securitate si, intrucit candidatul a fost de acord, i s-a luat si un angajament scris.
[…] De comun acord s-a stabilit modalitatea mentinerii legaturii, precum si numele conspirativ cu care va semna materialele ce le va furniza. "
Raport DSS privind modul in care a decurs recrutarea ca informator a numitului T.M.
17.06.1978
Conform aprobarii conducerii inspectoratului in privinta numitului T.M., in ziua de 14.06.1978 a fost efectuata o noua intilnire cu cel in cauza, care a vizat definitivarea recrutarii acestuia ca informator […].
In acest sens, din proprie initiativa, candidatul ne-a aratat ca a dorit sa ne reintilneasca, deoarece a aflat in mod sigur data la care a cunoscut pe cei doi diplomati libieni de la Consulatul din C. […] Cu acest prilej, a putut sa-si dea seama ca diplomatii respectivi au fost invitati de catre T.M., cei in cauza fiind cunostinte mai vechi cu cel in cauza. In legatura cu acest aspect, candidatul a mai precizat ca, vizitind in interes de serviciu muftiatul cultului musulman, a putut sa constate ca functionarii de la muftiat se afla in relatii apropiate cu diplomatii libieni din C. […]"
--------------------------------------------------
Marius Oprea,
Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente. 1948-1989,
Editura Polirom, Iasi, 2002
Ruxandra Cesereanu: "Istoricul Marius Oprea a reusit sa stringa si sa ofere publicului citeva din documentele cele mai importante legate de crearea, structura si functionarea Securitatii, in remarcabila sa lucrare Banalitatea raului. Istoria Securitatii in documente. 1948-1989. Este o carte etajata, cu straturi: la palierul de sus se afla documentele propriu-zise, iar in josul paginii – comentariile, care, insa, aproape ca alcatuiesc o a doua carte, prin finetea lor psihologica si nu in ultimul rind prin exactitatea si rigoarea lor de bisturiu chirurgical.
Lucrarea incearca si reuseste sa ofere o panoplie a Securitatii si a scopurilor sale ca politie politica, oferind documente din perioade diferite si foarte simptomatice pentru sistemul de represiune din Romania: de la documentul de infiintare a Securitatii, la Cuvintul lui Nicolae Ceausescu, din 1968, cind critica vehement regimul Dej, la documentele interne ale Securitatii legate de miscarea Meditatia Transcendentala ori Raportul legat de inginerul Gheorghe Ursu (asasinat in 1995); as mai aminti un Raport detaliat al Securitatii privind grupurile de luptatori din munti, directivele din diferite perioade privind recrutarea informatorilor, Planul de masuri privind contracararea activitatii postului de radio Europa Libera, Programul de masuri al Securitatii pe anul 1989 si nu in ultimul rind cele douazeci si sapte de fise-portret ale unor comandanti ai Securitatii si Ministerului de Interne, incluse in finalul cartii. "
(http://www.memoria. ro/?location= view_article&id=1455 )

Ovidiu Simonca: "Istoricul Marius Oprea are o tenacitate neobisnuita pentru vremurile pe care le traim. Indiferent de regim, indiferent de cine este la putere, Marius Oprea isi asuma proiectele fara sa ia in seama posibilele consecinte. El incearca sa zdruncine perenitatea Securitatii, face gesturi de asanare morala, gesturi atit de rare intr-o lume unde e preferabil sa fii conformist si opurtunist. Circula deja o butada, ca Marius Oprea a facut, singur, mai mult decit o intreaga institutie, CNSAS." ( Observator cultural, Nr. 279, 7-13 iulie 2005)
Sorin Alexandrescu: "Cind Marius Oprea a publicat sub acest titlu O istorie a Securitatii in documente. 1949-1989 (Editura Polirom, 2002) a voit sa prezinte numai fapte, adica interogatorii, rapoarte, regulamente si note biografice. Singurul comentariu se afla intr-un scurt Cuvint inainte, construit pe ideea ca, la sfirsitul celor patru decenii de 'terorism de stat', 'r[ul impregnase universul cotidian, se banalizase' si, ca atare, 'represiunea. .. nu mai iesea in evidenta'. Banalitate inseamna aici nu lipsa de gravitate in sine a teroarei, nici diminuarea ei la un moment dat, ci, dimpotriva, excesul ei: teroarea facea parte atit de evident din cotidian, incit nu-i mai dadeam atentie, in acelasi fel in care nu mai vedeam drumul pe care-l faceam zilnic la serviciu."
(Material primit prin e-mail)