Petrila. O amintire

Unchiul meu a fost accidentat, pe vremea lui Ceauşescu, într-un accident similar, tot la Petrila. A fost un artificier care a puşcat dinamita într-o galerie. Gazul a explodat. I-au luat piele de pe fese ca să i-o pună pe faţă. Se ştia că e gaz, dar se credea că e mai puţin, şi un inginerul i-a comandat să detoneze; trebuiau să-şi facă planul. Inginerul a murit ars. Unchiul meu nu. A devenit alcoolic în schimb, cu somnul bântuit de coşmarul vinovăţiei.