Procedura alegerii patriarhului în 12 septembrie

Miercuri, 12 septembrie, la ora 10.00, dupa oficierea Sfintei Liturghii si a slujbei de Te Deum, va avea loc sedinta extraordinara a Sfantului Sinod pentru desemnarea candidatilor la postul vacant de Patriarh al BOR.
In aceeasi zi, la ora 17.00 va avea aloc sedinta Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh.
Pentru slujirea de Patriarh este eligibil oricare dintre mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii in functiune, cetateni romani.

Sedinta extraordinara a Sfantului Sinod

Secretarul Sfantului Sinod citeste lista ierarhilor pentru nomi­naliza­rea celui mai vechi in hirotonie, incepand cu mitropolitii si continuand cu arhiepiscopii si episcopii, in vederea prezidarii Sedintei Sfantului Sinod.
Loctiitorul de Patriarh anunta numele ierarhului care va prelua conducerea sedintei, invitandu-l sa o prezideze. In caz de impediment sau refuz, presedintia revine urmatorului cu cea mai mare vechime in hirotonie in treapta arhiereasca, daca cel nominalizat nu se numara printre candidati.
Prin preluarea presedintiei, lista candidatilor eligibili devine definitiva, putandu-se deschide procedura desemnarii candidatilor la scaunul patriarhal.
Pe durata sedintei, Presedintele este asistat de primii doi episcopi-vicari sau arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie in treapta arhiereasca. Secretar de sedinta este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai noua hirotonie.

Sedinta Colegiului Electoral Bisericesc

Sedinta Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este deschisa de Loctiitorul de Patriarh.
Ea este prezidata de mitropolitul, arhiepiscopul sau episcopul cu cea mai veche hirotonie in treapta arhiereasca, daca nu se numara printre candidati. In caz de impediment sau refuz, presedintia ii revine urmatorului, dupa aceleasi criterii.
Membrii Colegiului Electoral Bisericesc primesc la inceputul sedintei un curriculum vitae al celor doi sau trei candidati desemnati.
Pe durata sedintei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate parasi sala decat motivat, cu incuviintarea Presedintelui.
Presedintele este asistat de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propusi de catre fiecare din cei doi sau trei candidati la scaunul patriarhal si aprobati de Colegiu.
Secretar de sedinta este un membru cleric al Colegiului, desemnat de Presedinte prin consultarea plenului.

Procedura votarii patriarhului

Buletinele de vot poarta pe unul din colturi stampila Sfantului Sinod. Pe buletin sunt inscrisi toti ierarhii eligibili.
La apelul Secretarului de sedinta, fiecare votant primeste un buletin de vot si bifeaza pe el, intr-un loc special amenajat, numele celui pe care il crede vrednic sa fie ales. Dupa ce a votat saruta Sfanta Evanghelie si depune buletinul in prima urna.
Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adaugiri sau fara bifare, se anuleaza.
Presedintele face numaratoarea buletinelor, trecandu-le din prima urna in cea de a doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti.
Presedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urna, il arata celor doi asistenti, citeste cu voce tare numele bifat si il depune in prima urna. In acest timp, Secretarul inscrie intr-o lista voturile sub numele respective, rostite de Presedinte.
Secretarul, dupa ce a verificat daca suma voturilor este egala cu numarul buletinelor, semneaza lista si o preda Presedintelui. Acesta o citeste cu voce tare, dupa care o semneaza impreuna cu cei doi asistenti.
Presedintele anunta rezultatul votarii, dupa care ii preda presedintia Loctiitorului de Patriarh.

Cine devine patriarh?

Noul patriarh al Bisericii Ordodoxe Romane va deveni candidatul propus de Sfantul Sinod care va obtine, la votul din Colegiul Electoral Bisericesc, majoritatea absoluta, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate, potrivit Statutului pentru organizarea si functionarea BOR. Daca niciunul dintre candidati nu intruneste majoritatea absoluta, in aceeasi sedinta se procedeaza la o noua votare. Daca nici de data aceasta nu s-a obtinut majoritatea absoluta, in aceeasi sedinta se repeta scrutinul pana ce unul din candidati o obtine. In caz de paritate, decid sortii.
Rezultatul alegerii este consemnat intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care conducerea sedintei ii este predata celui ce a deschis-o pentru inchiderea ei.
Actele alegerii sunt examinate si validate de Sfantului Sinod.

Mohammed Atta, unul dintre atentatorii de la WTC, a utilizat un număr de telefon din România

VIA LIBERATION. 11 Septembre : des listes, des pistes mais pas de suites
En 2001, le FBI a détaillé l’ensemble des contacts pris par les 19 terroristes avant les attentats. Depuis, rien.

Par Fabrice Rousselot

Un rapport classifié du FBI sur le 11 sep­tembre, jamais été rendu public, livre de nou­velles informations sur le niveau d’organisation des pirates de l’air et sur les complicités dont ils ont bénéficié. Ce document de 198 pages, dont Libération a obtenu copie, porte le titre Twinbom-Pentbom, une appellation officielle qu’on peut lire sur d’autres synthèses du FBI au sujet des attentats ­contre le World Trade Center et le Pentagone. Mais là, elle est précédée d’une référence administrative plus précise : 265D-NY-280350.
Dans l’abondante littérature consacrée à ces attentats, ce numéro n’apparaît qu’une seule fois, dans le rapport final de la Commission américaine sur le 11 septembre, rendu en juillet 2004, à l’intérieur des notes annexées au texte principal, celles qui répertorient l’ensemble des sources consultées pour la circonstance. Sans autre précision. Et sans que la commission ne détaille, ni n’exploite le contenu.
Sous-titré Biographical report, le rapport énumère ­toutes les activités significa­tives des 19 pirates de l’air dans les dix-huit mois précédant les attentats : numéros de téléphone, déplacements, opérations bancaires, rencontres avec des complices ou des amis, adresses utilisées, tout y est. En 19 chapitres, un par terroriste. Et aucune contrainte géographique ou technique ne paraît avoir fait obstacle à ce travail de renseignement. Que ce soit les virements bancaires ordonnés par les terroristes entre des banques du Golfe Persique et d’autres en Afrique, ou les lignes téléphoniques enregistrées aux Emirats Arabes Unis qu’ils utilisaient. Tout cela, dans des délais records, puisque cette compilation a été achevée le 26 novembre 2001. Deux mois et demi après les attentats.
Réseau dormant. Près de six années après sa rédaction, une lecture scrupuleuse laisse donc perplexe au regard des pistes de recherche que ce rapport ouvre et dont nous ignorons si elles ont été suivies par des enquêteurs. Par exemple, entre les pages 25 et 32 du rapport, consacrées au parcours de Saeed al-Ghamdi. On découvre que ce terroriste, né le 21 novembre 1979 en Arabie Saoudite, transférait des fonds au profit d’un résident sud-africain, Martin Ofo. Entre le 18 et le 22 avril 2001, il lui a viré un total de 12 375 dollars, depuis une agence de change saoudienne basée à Djedda, vers un bureau du quartier Carlton Centre, à Johannesburg. A ce jour, aucune information n’a été rendue publique sur le rôle de ce Martin Ofo dans la vie et les activités d’Al-Ghamdi. La Commission sur le 11 septembre n’en dit rien non plus.
Les cas de Nawaf al-Hazmi et de Khalid al-Mihdhar étonnent également. Ce sont des membres du groupe qui a détourné le vol 77 d’American Airlines pour le précipiter contre le Pentagone. Ils s’étaient installés en janvier 2000 en Californie, en provenance d’Asie du Sud. Sans aucune expérience de la vie américaine, et sans même maîtriser la langue. La commission, dans son rapport de juillet 2004, s’était montrée réticente à accepter une théorie de la CIA, fondée sur des ­interrogatoires menés à Guantánamo, selon laquelle les deux hommes s’étaient établis sur la côte Ouest des Etats-Unis sans l’aide d’un complice, ou d’un réseau dormant. Page 215 de leur texte, les auteurs de la commission jugent cette éventualité peu crédible. Or, le rapport clas­sifié du FBI de novembre 2001 cite des noms de personnes ayant été en contact avec eux - par exemple Ali al-Edreesi, né le 20 septembre 1970, sans que l’importance de leur relation n’ait été par la suite déterminée.
Guerre. Le cheminement du chef opérationnel des pirates, Mohammed Atta, connaît lui aussi ses parts de mystère. Dans la liste des téléphones qu’il a utilisés figure un nu­méro en Roumanie, sans que l’on connaisse les résultats d’éventuelles re­cherches à ce propos. Tout comme un autre numéro international, un mobile - le + 17 943 755 60 -, dont on ne sait à quelle fin Atta l’employait, ni pour contacter quel type de complice ou de soutien.
Après le 11 septembre, ce rapport a été rédigé dans la perspective de procédures judiciaires. Il porte d’ailleurs la marque réservée à la protection des pièces susceptibles de servir à une instruction criminelle ( Law enforcment sensi­tive grand jury material). Cependant, peu après, la Maison Blanche a décrété qu’une campagne militaire serait plus appropriée pour répondre à l’attentat contre les tours jumelles et le Pentagone, lui-même interprété comme une déclaration de guerre à part entière. Plus question dès lors de procé­dure pénale spécifique. Par ailleurs, dans les mois qui ont suivi, le Congrès a validé la loi du Patriot Act instaurant notamment la coopération entre les services de police judiciaire et les services de renseignement. Aussi, les multiples axes de recherche identifiés dans les 198 pages du FBI ont-ils vraisemblablement provoqué des compléments d’enquête, mais dans la perspective d’alimenter des démarches politiques et militaires (propre à mener la «guerre contre le terrorisme»), et non dans l’optique d’un procès public.
Posture. Pareille évolution explique que Khaled Sheikh Mohammed, interpellé au Pakistan et considéré comme le cerveau du 11 septembre, soit détenu par les autorités américaines à Guantánamo et pas une prison civile. Et que ses interrogatoires soient menés par la CIA et non par un procureur. Cette situation nous em­pêche notamment de découvrir quelles relations entretenait Khaled Sheikh Mohammed avec Mustafa al-Hawsawi, chargé de gérer plusieurs opérations ban­caires aux Emirats Arabes Unis sur des comptes ouverts à la Standard Charter Bank de Sharjah et de Dubaï.
Une telle posture juridique - amplement assumée par l’exécutif américain - explique les zones d’ombre et l’absence d’informations publiques venues les éclairer depuis six ans mais ne dit pas que le FBI a cessé de s’in­téresser à ces dossiers. Au contraire : depuis la directive présidentielle du 12 septembre 2005 réformant le FBI, celui-ci contient une structure dédiée aux atteintes à la sécurité nationale (la National Security Branch). Elle est chargée de piloter l’ensemble des missions sur le terrorisme et ses résultats remontent en particulier vers la direction du renseignement du FBI, en relation étroite avec l’ensemble de la communauté américaine du renseignement.
Selon Robin Gazawi, représentant le FBI auprès de l’ambassade des Etats-Unis à Paris, l’agence fédérale «continue de rechercher tous les membres d’Al-Qaeda et leurs alliés qui ont rendu possible la planification et l’organisation d’attaques terroristes aux Etats-Unis». Mais les résultats de ces investigations ne sont pas destinés à compléter la connaissance du citoyen américain sur le 11 septembre. Pas pour le moment.

WTC 9/11 attack. Remember

Tăriceanu &Constantinescu &Miluţ şi MANIFESTUL POLULUI DE CENTRU- DREAPTA

PREMISE
La 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă a istoriei sale. Aderarea oficială la UE este încheierea unui proces secular, care a transformat în realitate proiectul elitei intelectuale şi politice din ţările române de la jumătatea sec. XIX. Acest proiect a revendicat pentru prima oară în istorie dreptul şi îndatorirea naţiunii române de a fi parte din civilizaţia Europei Occidentale. De la 1 ianuarie 2007, acest deziderat s-a împlinit; România este acum în Europa unită, ca membru legitim al comunităţii europene, un partener egal care respectă fără echivoc valorile, principiile şi practicile democratice ale acestor organizaţii.
Odată cu integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, România a încheiat în linii generale şi perioada de tranziţie de la sistemul totalitar comunist la democraţia liberală, de la economia centralizată şi ineficientă la economia de piaţă, singura care poate genera bunăstare pentru toţi cetăţenii.
Încheierea acestui proces istoric este un moment de o excepţională importanţă pentru toţi românii şi pentru destinul României, dar este în acelaşi timp şi începutul unui drum care să ne ducă de la aderare la integrarea deplină în spaţiul de progres accelerat, de democraţie şi de libertate al Europei noului mileniu.
România este chemată acum să consolideze reformele care i-au permis aderarea şi să se asigure că acestea sunt ireversibile, să depăşească decalajele care încă o mai despart, uneori dramatic, de societăţile avansate. Dar România are nevoie de un nou proiect naţional, care să mobilizeze energiile adesea irosite în confruntări minore, pentru a asigura înscrierea societăţii româneşti în noul val de modernizare.
Noi, reprezentanţii forţelor de centru-dreapta, am fost primii care am asumat imediat după prăbuşirea comunismului spiritul şi proiectul european al generaţiilor trecute. În zorii democraţiei postdecembriste, noi am deschis lupta cu elementele reziduale ale comunismului, care blocau drumul României către democraţie şi prosperitate. Unitatea partidelor de centru-dreapta, activ susţinută de societatea civilă, a reprezentat forţa politică determinantă în aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană.
Deşi privite cu reticenţă şi respinse de forţele conservatoare, neocomuniste, populiste şi antireformiste, valorile şi principiile democraţiei şi libertăţii, au devenit astăzi reperele fundamentale ale societăţii româneşti. Continuarea demersului nostru politic pornind de la aceste valori şi principii nu este doar o asumare ideologică, ci un imperativ pragmatic pentru a răspunde provocărilor viitorului.
România viitorului, România europeană va fi rezultatul unui efort comun.
Proiectul nostru, proiectul României Europene, va trebui să dea un răspuns argumentat multor probleme în acele domenii unde decalajele faţă de statele UE sunt vizibile (agricultură, administraţie publică, sănătate), cât şi unor întrebări esenţiale cu privire la căile de progres ale viitorului (direcţii ale dezvoltării industriale a României, gestionarea problemelor energetice, optimizarea relaţiei între piaţa naţională şi piaţa internă comună, infrastructură şi comunicaţii). Acest proiect va trebui să răspundă şi altui tip de întrebări: cum definim identitatea noastră în cadrul Europei, cum construim şi cum promovăm această identitate în spaţiul cultural european.
Avem această datorie de a gândi şi de a defini interesul naţional al României ca parte a Uniunii Europene.
Pentru a ne putea consacra energia acestui mare proiect avem nevoie de clarificări. Din păcate viaţa politică actuală din România pare să fi rămas cu mult în urma progresului economic. Persistă o confuzie bine întreţinută de adversarii modernizării: partide politice neocomuniste care se transformă peste noapte în partide de dreapta, partide care se declară de stânga, dar care nu au nimic în comun cu principiile social-democraţiei, politicieni tot mai rupţi de realitate, cetăţeni tot mai puţin interesaţi de politică – iată peisajul vieţii noastre politice. Deşi aflate în impas, partidele neocomuniste continuă să propună soluţii şi programe care ascund de fapt interesele unei clase prădalnice, alunecând inevitabil către demagogie şi populism. Din acest impas s-au născut travestiţi politic, aşa-zişi social-democraţi care peste noapte, s-au declarat a fi de dreapta.
În spatele acestor confuzii, constatăm cu îngrijorare crearea unei „pieţe comune” a populismului antidemocratic, bazată pe confuzia de mesaj, pe migraţia parlamentară între partidele neocomuniste şi prin cooperarea acestor partide într-o recoagulare a fostului Front al Salvării Naţionale.
Adversarii noştri – partidele neocomuniste, dar şi forţele politice populiste – au dovedit incapacitatea lor constitutivă de a defini obiectivele României. Fără program, fără identitate şi fără soluţii, ei nu au înţeles că politica adevărată nu se face pentru satisfacerea intereselor personale sau de grup.
De aceea propunem un proiect politic coerent şi de perspectivă, prin care societatea românească să se regăsească într-un efort comun. Alianţa politică pe care o construim este compatibilă cu construcţia politică europeană, clarifică opţiunile şi evită asocierile conjucturale şi impostura. Afirmăm, tocmai din aceste motive, că acum este momentul reîntregirii dreptei româneşti autentice.
De aceea,
noi,
reprezentanţii
Partidului Naţional Liberal,
Partidului Naţional Ţărănesc – Creştin Democrat
Acţiunii Populare,
punem astăzi bazele unei coaliţii a forţelor democratice de dreapta, orientată către problemele cetăţeanului şi către crearea unui program economic şi social dedicat oamenilor viitorului, oamenilor care vor duce pe umerii lor noua Românie europeană.
La baza construcţiei noastre stau
10 principii fondatoare
ale Alianţei forţelor de centru-dreapta:

1. Valorile fundamentale în numele cărora ne-am unit sunt valorile general umane ale democraţiei liberale, afirmarea individului şi respectarea egalităţii de şanse şi libertăţii şi se bazează pe respectul reciproc şi solidaritatea umană. Sunt valori creştine, valori universale, cu profunde rădăcini în tradiţia poporului român pe care Revoluţia din decembrie 1989 le-a reconsacrat ca aspiraţii fundamentale ale cetăţenilor României.
2. Participarea activă a cetăţeanului la decizia politică este singura cale pentru ca energia sa să fie utilă celorlalţi. Altfel, refuzul de a participa la exprimarea opţiunii politice deschide calea unor aventuri politice riscante şi al unui viitor incert. Ne propunem înainte de toate să ascultăm cu respect şi atenţie opiniile şi aspiraţiile fiecărui cetăţean, să oferim soluţii politice realiste, nu iluzii. Propunem societăţii româneşti un nou pact politic, în care cetăţeanul, cu nevoile, dorinţele şi aspiraţiile sale să fie în centrul acţiunii politice şi judecătorul permanent al eficienţei şi corectitudinii acesteia.
3. Economia de piaţă liberă este singura noastră opţiune. Afirmăm că piaţa şi concurenţa sunt elementele centrale ale ordinii economice; ele permit afirmarea libertăţii şi identităţii umane. Propunem societăţii româneşti proiectul unui capitalism democratic, guvernat de ordinea economică a proprietăţii şi a economiei de piaţă.
4. Parte a acestui proiect este, în mod necesar, asigurarea unei prezenţe semnificative a tinerilor în societatea românească, şi înainte de toate în viaţa politică, acolo unde se iau deciziile care vor determina modul în care această generaţie şi cele care îi vor urma vor trăi în lumea de azi. Noi le deschidem porţile căci viaţa politică are nevoie de participarea tinerilor, nu de prezenţa lor ca simpli martori. Tinerii pot reabilita politica şi politicienii în ochii cetăţeanului; ei pot avea un dialog constant, deschis, eficient şi constructiv cu societatea.
5. Afirmăm identitatea şi demnitatea românilor, tradiţia culturală a poporului român şi naţiunea ca subiect istoric esenţial. Considerăm că dreptul la diferenţă, exprimarea liberă în dialogul dintre culturi, credinţe şi etnii, este o bogăţie a trecutului, dar şi a viitorului României. Considerăm de datoria noastră să întreprindem toate măsurile necesare pentru prezervarea patrimoniului cultural naţional şi pentru promovarea acestui patrimoniu şi a creatorilor lui la nivel european şi mondial.
6. Educaţia reprezintă motorul esenţial în reconstrucţia armonioasă a societăţii şi în modernizarea ţării. România trebuie să beneficieze de şansa de a construi o economie modernă bazată pe cunoaştere. Societatea trebuie să asigure tuturor cetăţenilor ei şanse egale printr-o educaţie de calitate, deschisă tuturor, oferind fiecăruia posibilitatea afirmării şi participării la viaţa activă a societăţii.
7. Susţinem respectarea şi protejarea intereselor legitime ale tuturor categoriilor de cetăţeni, dar ne propunem să reprezentăm şi să apărăm în primul rând interesele clasei de mijloc în curs de constituire, care trebuie să fie încurajată, susţinută şi răsplătită pentru contribuţia ei esenţială la bunăstarea României. România pe care o proiectăm va fi o ţară a echilibrelor, cu o clasă de mijloc consolidată, responsabilă pentru propria bunăstare şi pentru binele general.
8. Susţinem un stat puternic nu prin extinderea atribuţiilor sale, ci prin forţa autorităţii şi eficienţei sale. Democraţia se bazează pe lege şi ordine, iar acestea nu se pot impune fără instituţii puternice, eficiente şi coerente, în deplină independenţă faţă de influenţa politică, în deplină fidelitate faţă de autoritatea statului şi faţă de cetăţean, şi slujind cetăţenilor ale căror drepturi le apără.
9. Alianţa politică pe care o construim este cea a valorilor şi construcţiei politice europene; ea clarifică opţiunile cetăţenilor şi recuză asocierile conjucturale şi impostura.
10. Partidele noastre vor colabora la nivel parlamentar, guvernamental şi în administraţie pentru respectarea acestor principii fondatoare.
Pentru a elabora un proiect politic bazat pe aceste principii, este imperativă construirea unei majorităţi puternice, capabilă să asigure:
· reprezentarea substanţială a forţelor autentice de centru-dreapta în Parlamentul european,
· victoria în alegeri a polului de centru–dreapta
· o guvernare stabilă de centru-dreapta, care să împlinească vocaţia europeană a României şi să proiecteze - cu luciditate, cu imaginaţie şi cu inteligenţă politica României viitorului.
Proiectul nostru politic presupune
10 obiective imediate ale Dreptei unite


1. Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor României. Susţinerea politică a cotei unice, măsură ce a fost de natură să aducă României o reală creştere economică şi să contribuie decisiv la prosperitatea cetăţenilor şi la dezvoltarea sectorului de afaceri românesc. De asemenea a fost posibilă creşterea substanţială a pensiilor, sporirea veniturilor fiecărei familii, fiecărui cetăţean. Acest obiectiv este destinat atât salariaţilor cât şi pensionarilor. Deşi în aceşti ani impozitele au fost reduse permanent, creşterea economică şi reducerea evaziunii fiscale au permis încasări mai mari la bugetul de stat. Acesta este premisa pentru continuarea politicii de relaxare fiscală, prin reducerea impozitelor pe muncă şi a CAS-ului. Pentru prima dată după 1989 problema pensionarilor este privită pe termen lung adoptându-se, alături de măsuri de mărire substanţială a pensiilor existente, şi soluţia pensiilor private, ceea ce va da un plus de siguranţă actualilor angajaţi şi viitorilor pensionari.
2. Continuarea reformării democratice a instituţiilor statului, urmărind principiile subsidiarităţii şi responsabilităţii faţă de comunităţi şi cetăţeni şi structurarea unor instituţii eficiente, flexibile şi aplecate către cetăţean, care să răspundă solicitărilor şi nevoilor acestora cu maximă rapiditate şi eficienţă.
3. Aplicarea eficientă a unor politici moderne de sănătate şi educaţie în vederea corectării deficienţelor existente, protejării şi dezvoltării resurselor umane ale României.
4. Consolidarea unei bune guvernări la nivel central – o guvernare ce pune în centrul acţiunilor sale cetăţeanul, prosperitatea şi bunăstarea acestuia şi reprezentarea cu demnitate a României alături de partenerii noştri europeni şi internaţionali – precum şi gestionarea corectă a administraţiei locale. În spiritul unei construcţii instituţionale eficiente şi al subsidiarităţii, susţinem ferm debirocratizarea şi descentralizarea instituţională. Prin cooperarea aleşilor locali ai tuturor partidelor politice ale dreptei democratice se va accelera ritmul de modernizare a administraţiei, de atragere a investiţiilor şi de creare a noi locuri de muncă.
5. Pregătirea economiei şi societăţii româneşti pentru a face faţă competiţiei europene şi pregătirea pentru adoptarea monedei unice europene.
6. Încheierea în cel mai scurt timp a procesului de retrocedare a proprietăţilor abuziv confiscate şi repararea unor nedreptăţi făcute în timpul regimului comunist. Cei care au suferit atunci văd acum că ceea ce au promis partidele dreptei democratice devine realitate. Mai mult, procesul restituirilor rezolvă probleme economice, clarificând regimul proprietăţilor şi aducând un plus de siguranţă pentru investiţiile viitoare.
7. Susţinerea şi promovarea Legii Lustraţiei, proiect de natură profund morală, iniţiat şi asumat de reprezentanţii autentici ai dreptei româneşti încă de la începutul anilor 1990, proiect capabil să ducă la asanarea mediului politic şi social românesc. Prin aplicarea acestei legi construcţia viitoarei Românii va putea fi fundamentată pe baze solide şi neviciate de trecutul comunist.
8. Introducerea votului uninominal pentru crearea unei relaţii corecte între alegător şi ales. Actualul sistem electoral, folosit începând cu alegerile din 20 mai 1990, nu mai corespunde aşteptărilor actuale ale cetăţenilor României şi este de natură să ofere paravane pentru cei care tratează cu dispreţ România şi pe cetăţenii săi.
9. Izolarea politică a partidelor neocomuniste, populiste şi antidemocratice, a tuturor formaţiunilor politice care, sub masca unor ideologii politice de faţadă, promovează conflictele interne, ura, xenofobia şi discriminarea în toate formele sale. Totodată, denunţarea soluţiilor colectiviste şi anti-economie de piaţă propuse de partidele politice de stânga, aflate în criză în toată Europa şi care sunt incapabile să propună un program credibil pentru oamenii secolului al XXI-lea.
10. Intensificarea dialogului şi colaborării cu reprezentanţii tuturor componentelor societăţii civile, în vederea constituirii unui parteneriat pe termen lung, unei reţele deschise de colaborare constante.
Partidele noastre vor dezvolta împreună dezbateri la nivel local şi naţional în jurul marilor probleme ale României europene. Vor consolida colaborarea politică şi schimbul de idei dintre ele, vor realiza un parteneriat de durată cu instituţiile academice şi universitare, grupuri de reflexie şi alte organizaţii ale societăţii civile pentru elaborarea proiectului strategic al celei de-a doua modernizări a României.
Enunţăm încă de pe acum
10 obiective de perspectivă pentru România europeană

1. Definirea identităţii româneşti actuale şi de viitor, a patrimoniului cultural şi a trăsăturilor specifice pe care România, ca parte a civilizaţiei europene, doreşte să le prezerve şi să le dezvolte. Conştiinţa naţională nu poate şi nu trebuie să rămână marele absent al integrării europene. Ea nu trebuie să fie o conştiinţă a împotrivirii, a excluderii şi a vrajbei, ci o conştiinţă luminoasă a afirmării de sine, a slujirii patriei, a solidarităţii naţionale, inclusiv a acţiunii concrete în numele naţiunii civice.
2. Elaborarea unui set de politici cuprinzătoare pentru protejarea şi dezvoltarea resurselor umane de care dispune România: politici de creştere demografică, acţiuni preventive în folosul comunităţilor, de ocrotire a familiei şi copiilor, de susţinere a persoanelor cu dizabilităţi şi de eliminare totală a oricăror discriminări.
3. Modernizarea educaţiei ca premisă a dezvoltării economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere.
4. Dezvoltarea sistematică a instituţiilor şi iniţiativelor publice şi private care să asigure formarea şi promovarea elitelor, cu deosebire a celor tinere, în viaţa ştiinţifică, culturală şi politică a României.
5. Formularea unor răspunsuri adecvate la provocările unei societăţi post-industriale şi post-consumiste, prin identificarea şi susţinerea direcţiilor dezvoltării durabile a economiei româneşti, pentru a răspunde nevoilor prezentului fără a compromite şansele de dezvoltare ale generaţiilor următoare.
6. Un proiect constituţional care să asigure dezvoltarea democratică armonioasă şi stabilă a României în următoarele decenii.
7. Reconstrucţia instituţională în toate sectoarele vieţii publice.
8. Elaborarea şi promovarea unor strategii de securitate şi siguranţă naţională, pe termen mediu, având în centrul lor asigurarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean.
9. Clarificarea intereselor şi priorităţilor subregionale, regionale şi internaţionale ale României şi elaborarea direcţiilor strategiei de politică internaţională a României pe termen mediu şi lung.
10. România reprezintă a şaptea potenţială forţă în Uniunea Europeană. Ea trebuie să participe pe măsura acestei forţe şi cu toate capacităţile ei la construcţia europeană, să fie o voce ascultată şi respectată în concertul politic şi cultural european. Avem datoria ca, în acest proces, tradiţia, îngemănată cu capacitatea de inovaţie ştiinţifică şi culturală a societăţii noastre în toate componentele, culturale şi de civilizaţie, să se dezvolte şi să transmită Europei experienţa creaţiei proprii, ca şi pe cea a dialogului cu alte culturi şi popoare, astfel încât acest potenţial să devină o forţă efectivă a Europei contemporane.

Călin Popescu Tăriceanu
Preşedinte PNL
Marian Miluţ
Preşedinte PNŢCD
Emil Constantinescu
Preşedinte AP

Mircea Mihăieş îl execută magistral pe Bălăceanu- Stolnici

Aici http://www.expres.ro/article.php?artid=321972 .

Mesajul Adunării Ecumenice Europene de la Sibiu (recomandări finale)

"1.Recomandam reinnoirea misiunii noastre ca si crestini si ca biserici, de a il proclama pe Hristos ca Lumina si Salvatorul Lumii
2. Recomandam sa se continue discutiile privind recunoasterea botezului, fiind constienti de importantele realizari pe aceasta tema in mai multe tari si fiind constienti de faptul ca aceasta chestiune este strans legat de intelegerea euharistiei
3. Recomandam sa se gaseasca modalitati de a identifica experiente care sa ne uneasca: sa ne rugam unul pentru celalalt, pelegrinaje ecumenice, studierea teologiei in comun, initiative sociale si diaconice comune, proiecte culturale si sprijinirea vietii societatii pe baza valorilor crestine
4. Recomandam intreaga participare a integului popor al lui D-zeu si la aceasta adunare, in particular sa tinem cont de apelul tinerilor, al bisericilor, al minoritatilor entice si al persoanelor cu dizabilitati.
5. Recomandam ca bisericile noastre sa recunoasca ca migrantii straini nu sunt doar beneficiarii ai grijii crestine, ci si ei pot sa joace un rol activ in viata bisericii si in a societatii. Sa oferim o mai buna ingrijire pastorala migrantilor, celor care cer azil si refugiatilor si sa promovam drepturile minoritatilor etnice in Europa, in mod special al romilor
6. Recomandam sa implementam in continuare Cartea Ecumenica ca un ghid stimulator pentru calatoria noastra ecumenica in Europa
7 Recomandam crestinilor din Europa sa sprijine obiectivele de dezvoltare ale Natiunilor Unite ca un pas urgent inspre stoparea saraciei
8. Recomandam sa aiba loc un proces consultativ care sa puna accent pe justitia ecologica in contextul schimbarilor climaterice. Recomandam responsabilitate europeana pentru o evolutie justa a globalizarii
9. Recomandam sustinerea initiativelor de anulare a datoriilor Africii si un comert cinstit
10. Recomandam ca perioada intre 1 septembrie si 4 octombrie sa fie dedicata rugaciunii pentru pentru protectia Creatiei si a promovarii unui stil de viata sustenabil care sa combata modificarile climaterice"

Umbrella - Rihanna ft Jay-Z (JYFA) [Official]

Cum să nu placă?

Eu Andaa sunt o curva, dar nu vand iluzii niciodata

Manuela Vulpe sau Tatal nostru care ii esti in ceruri

In viata exista tot felul de curvarasii. De la penisuri supte pe centura la pizde suculente catalizate in epopeea normelor interzise. Diferenta dintre ,, ajuta-ma Doamne ‘’ si ,, Fereasca sfantul’’ . Dumnezeu sta si rade. Rade al dracului. Dumnezeu mi-a spus: Si eu am turnat la securitate!!!
Privesc erotismul mirean al inaltilor prelati. Uite ca sunt o curva cu pretentii bigote. Genul acela de smintita care il judeca pe Dumnezeu dupa ce Inalt premergatorul s-a savarsit in plin orgasm ecumenic. Teoctist a murit. Traiasca Securitatea.
Basescu presedintele fusarit de Elena Hrebenciucului lasa wisichii si da iama in cristelnita cu aghiasma plina de gradele de pe epoleti, doar doar Dumnezeu bunutul ii va sufla in pupa Vantul Elenei Udrea.
Pe scurt ca sa nu va plictisesc. Bartolomeu Anania si-a anuntat disponibilitatea de a candida la sefia BOR jertfindu-se pe altarul scatofiliei nationale. Toti am mancat sau mancam cacat. Numai ca unii il mananca in numele DOMNULUI. La 86 de ani fostul agent DIE, este cuprins de sindromul oii cea pierdute in prostata justitiei divine.
De ce Baconski inca trage sforile cand Manuela Vulpe de Daniel isi joaca perfect cacialmaua? Curva aia care s-ar fute cu Sf Petru pentru ca traditia autocefala sa se globalizeze in orgie.
Daca CNSAS ar da cu tamaie chiar si tatal lui JESUS ar spune ,, templul meu este o pizda sfintita….Intrati ..futeti si plecati. Si iadul se deschide brusc. Nu-I asa?
De la Adaam si Noe pana la Teodosie Spagoveanu am invatat ca tamaia este un afrodisiac. Erectia legionara a bailor de multime. Speranta nefericitilor ca ultima incredintare. Dumnezeu face blat.
Eu Andaa sunt o curva, dar nu vand iluzii niciodata.
(VIA ANDAA.RO)

Cu p..., cu p...., cu graţie

Artă, nu pornografie http://scenarista.wordpress.com/2007/09/09/andaa-adaam-sau-cum-sunt-marcate-spectacolele-amorale/ ...

Ţigănie made in Romania la Fontana di Trevi

romani de etnie roma au fost la „pescuit" monede, in Fontana di Trevi, relateaza Hotnews. Inarmati cu antene telescopice avand magneti la extremitati, cei doi tineri de 21 si 28 de ani, au fost surprinsi de carabinieri in timp ce adunau "monedele dorintelor", in plina zi, sub privirile uimite ale turistilor.

Agentia ANSA a transmis:

Pescano 800 euro in Fontana Trevi
Due rom bloccati e denunciati dai carabinieri
Con antenne telescopiche dotate di calamite alle estremita', stavano pescando le monete dei desideri nella fontana di Trevi, in pieno giorno. I carabinieri di piazza Venezia li hanno fermati e denunciati per appropriazione indebita, sequestrando la refurtiva di circa 800 euro e gli strumenti della pesca. Si tratta di due rom romeni, di 28 e 21 anni. I due hanno provato ad approfittare di una temporanea assenza dei vigili urbani per agire. Sono stati bloccati dopo un breve tentativo di fuga.

În viitorul cartier rezidenţial al Becleanului au început lucrările de construcţie la primele case

Proiectul administratiei locale din Beclean de a infiinta un nou cartier al orasului in zona Podirei avanseaza cu rapiditate.Dupa concesionarea celor 312 loturi de teren destinate construirii de case proprietate personala, au fost semnate contractele de concesiune cu beneficiarii ternurilor iar acestia au avut de ales modelul de casa dorit dintr-un dosar cu 18 proiecte, pus la dispozitie de catre Primaria orasului.Majoritatea concesionarilor si-au ales casa dorita, in urma acestor optiuni fiind selectate sapte modele de case care vor fi construite in viitorul cartier al Becleanului.De asemenea, in luna iulie, reprezentanţii biroului de urbanism din cadrul Primăriei Beclean s-au ocupat de finalizarea actiunii de marcare si delimitare a celor 312 loturi de teren puse la dispozitie de catre primarie celor care vor sa isi construiasca o casa in viitoarea zona rezidentiala a orasului Beclean.Dupa cum se stie, deja in zona au fost amenajate, prin pietruire, primele alei,astfel incat oamenii sa aiba un acces cat mai usor spre loturile de teren pe care le-au concesionat. Tot in luna iulie, la sediul Primariei, s-au desfasurat, esalonat , in functie de modelul de casa ales, intalniri ale grupurilor de concesionari cu realizatorii proiectelor.Urmatorul pas, inceperea lucrului la primele fundatii, a fost facut, de asemenea , foarte repede, imediat dupa eliberarea primelor autorizatii de constructie. Chiar la sfirsitul lunii iulie,cei mai nerabdatori dintre concesionari au inceput primele lucrari de amenajare si de turnare la fundatii.Acum, la inceput de septembrie, in viitorul cartier rezidential al Becleanului se lucreaza din plin, au fost sapate primele 20 de fundatii si s-a turnat betonul la cateva dintre acestea. .Situatia evolueaza cu rapiditate ,astfel incat, autoritatile locale se asteapta ca , in curand, intreaga zona sa fie un adevarat santier de construire a unui nou cartier beclenar. Concomitent cu lucrarile ce vor fi efectuate de catre cei care au obtinut loturi de teren in zona, administratia locala va asigura balastarea si amenajarea drumurilor şi a aleilor din zonă, va asigura furnizarea de energie electrica, va pune la dispozitie, în permanenţă, o cisternă cu apă, pentru a-i ajuta pe cei care vor începe turnarea fundaţiilor si va oferi tot sprijinul posibil in vederea derularii lucrarilor la noul cartier in conditii cat mai bune. Zona a fost gândită bine de specialişti, aşa încât este de aşteptat ca în final aspectul acesteia să fie pe măsura eforturilor întreprinse: casele vor fi aliniate de-a lungul unor alei amenajate printre loturi şi spaţii verzi. De asemenea, în viitorul cartier al Becleanului nu vor avea ce căuta anexele gospodăreşti, coteţele şi alte adăposturi pentru creşterea animalelor. Nu va fi impus un termen limită pentru construirea noilor case, iar estimările funcţionarilor din Primărie apreciază că în final vor fi ridicate toate cele 312 case de locuit prevazute in proiectul initial.
Primaria orasului Beclean,
Purtator de cuvant,
Caius Diugan

Continuă asfaltarea drumului Beclean– Figa

După cum am mai scris deja, la sfârşitul lunii iulie au demarat lucrările de asfaltare la drumul ce leagă oraşul Beclean de cartierul aparţinător Figa. De atunci, într-o lună de zile, muncitorii si utilajele L.D.P.-punctul de lucru Beclean au reuşit,deşi vremea a fost caniculară în majoritatea timpului, să asfalteze aproape un kilometru de drum. Lucrările au fost complexe,deoarece prima porţiune asfaltată este partea cu serpentine a drumului.A fost înlăturată vegetaţia de pe margine, a fost nivelat drumul cu autogrederul, a fost necesară pregatirea fundaţiei din balast tasat, iar abia apoi au fost turnate cele două straturi de îmbrăcăminte asfaltică. În aceste zile lucrările continuă în zonă, pe un nou tronson de un kilometru, care va duce drumul asfaltat până la intrarea în zona viitorului complex balnear.Pe noul tronson, drumarii beclenari au amenajat şi un podeţ de beton, iar acum execută lucrările pregătitoare în vederea turnării asfaltului. Modernizarea drumului Beclean – Figa este un proiect amplu, ce are ca scop imbunatatirea infrastructurii rutiere locale, fapt ce va crea conditii suplimentare de dezvoltare economica in aceasta parte a judetului, cu atit mai mult, cu cit in apropiere va fi construit complexul balnear Figa Bai, ce va exploata resursele de ape sarate si namol sapropelic din zona. Tot aici, in zona Podirei, urmeaza sa fie ridicat si noul cartier rezidential al orasului Beclean, astfel ca sunt intrunite toate conditiile ca drumul sa aiba o mare eficienta economica in viitorul apropiat.
Potrivit primarului Nicolae Moldovan, drumul va fi modernizat in conformitate cu cele mai ridicate standarde, astfel incat sa asigure cele mai bune conditii de circulatie rutiera intre Beclean, noul cartier rezidential, complexul balnear si cartierul Figa
Asfaltarea drumului Beclean – Figa a fost una dintre prioritatile aflate pe agenda de lucru a conducerii primariei din Beclean, care a depus toate eforturile pentru ca acest proiect sa poata fi materializat intr-o perioada cat mai scurta de timp, iar executivul beclenar a reusit si de aceasta data sa invinga toate dificultatile, obtinind finantarea necesara pentru a indeplini acest obiectiv asteptat de multa vreme, mai ales de catre comunitatea locala din cartierul Figa.
Primaria orasului Beclean,
Purtator de cuvant,
Caius Diugan

Lucrări de modernizare pe strada Obor din Beclean

Primăria oraşului Beclean îşi continuă paşii în direcţia materializării programului de asfaltare al străzilor din localitate. Pe listă se află 23 de străzi, pe care administraţia publică locală intenţionează să le modernizeze în perioada imediat următoare.
Lucrările pregătitoare au început, de altfel, încă din primăvara acestui an, când pe străzile unde a fost necesar, au fost realizate traversări subterane de conducte, în vederea viitoarei extinderi a reţelei de canalizare, au fost amenajate şanţuri de colectare şi de scurgere ale apelor pluviale şi reziduale.
În continuare, a fost finalizat proiectul tehnic de asfaltare al tuturor celor 23 de străzi, în prezent Primăria din Beclean fiind pregătită pentru următoarea etapă din acest program de anvergură.
Potrivit primarului Nicolae Moldovan, majoritatea străzilor ce urmează să fie asfaltate vor intra în lucru în toamna acestui an, iar restul în primăvara anului viitor. Pe fiecare stradă proiectul prevede realizarea unei căi de rulare asfaltate, cu lăţime de cel puţin cinci metri, în funcţie de lăţimea totală a străzii. Asfaltarea va fi realizată în condiţii tehnice moderne, cu un strat de fundaţie din piatră spartă, cu grosimea de 12 cm., peste care vor fi turnate două straturi de îmbrăcăminte asfaltică, cu o grosime totală de 8 cm. Proiectul tehnic prevede şi o anumită înclinaţie a căii de rulare, pentru a asigura scurgerea apelor pluviale înspre şanţurile de colectare. După finalizarea lucrărilor de asfaltare, pe fiecare stradă vor fi realizate marcaje rutiere specifice şi vor fi instalate semne de circulaţie rutieră (şase semne de circulaţie pe fiecare stradă). Prin realizarea acestui vast şi ambiţios program de asfaltare, administraţia locală beclenară urmăreşte modernizarea infrastructurii rutiere urbane şi aducerea circulaţiei din oraş la standarde modene, finalizarea acestui program urmând să aducă o îmbunătăţire majoră a vieţii comunităţii locale beclenare.
Prima stradă intrată în lucru este strada Obor, deoarece aici sunt necesare lucrări mai ample, strada fiind chiar în zona centrală a oraşului. Acţiunea de modernizare a acestei străzi a demarat la începutul lunii august, cu partea de proiect care prevede realizarea unui trotuar şi a unui scuar pavat, care vor da un aspect modern acestei străzi centrale din Beclean. La această oră, trotuarul este realizat pe aproape toată lungimea prevazută, şi se execută lucrările pregătitoare în vederea amenajării scuarului. După finalizarea părţii de pavaj, strada Obor va intra în programul de asfaltare derulat de către administraţia locală beclenară, urmând să capete un aspect complet nou şi modern, corespunzător pentru un oraş european.
Primăria oraşului Beclean,
Purtător de cuvânt,
Caius Diugan

A început construirea noului bloc A.N.L la Beclean

Agenţia Naţională pentru Locuinţe finanţează construirea la Beclean a unui nou bloc ANL. Amplasamentul pe care va fi ridicat noul bloc se află în spatele sediului S.C. Edilitara S.A., în imediata vecinătate a primelor două blocuri construite de agenţie în oraş.La începutul lunii august, conducerea administraţiei locale a predat terenul respectiv către firma constructoare, care a câştigat licitaţia desfăşurată la Bucureşti. După acest prim pas, continuarea nu s-a lăsat mult aşteptată, iar societatea constructoare a şi început, imediat după preluarea terenului, pregătirea şantierului în vederea înălţării noului bloc de la Beclean.Apoi, la doar o săptămână de la instalarea pe amplasament, s-au demarat lucrările de excavaţie la fundaţie, încă o dovadă a seriozităţii constructorului.La această oră, pe şantier se desfăşoară lucrările de turnare a fundaţiei blocului, conform graficului stabilit. Blocul va fi finalizat până în toamna anului viitor, urmând să asigure alte câteva zeci de locuinţe pentru fondul locativ al oraşului Beclean. Noul ansamblu de locuinţe ANL din Beclean va avea 50 de apartamente, care vor fi repartizate, pe baza unui punctaj bine stabilit, tinerilor sub 35 de ani, care nu au o locuinţă proprie. Potrivit contractului semnat între Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi administraţia locală beclenară, asigurarea racordării tuturor utilităţilor (electricitate, apă, canal, gaze) revine autorităţilor din Beclean. Realizarea acestui nou obiectiv de investiţii va contribui la soluţionarea, într-o mare măsură, a problemelor locative de la Beclean, situaţia în acest domeniu fiind deja mult ameliorată în ultimii ani, prin construirea celor cinci blocuri A.N.L., date în folosinţă la Beclean.

Beclean, Primăria oraşului Beclean,
Purtător de cuvânt,
Caius Diugan

Şedinţa Consiliului Local Beclean – august 2007

Marţi, 7 august, sala mare a Primăriei din Beclean a găzduit şedinţa lunară a Consiliului Local Beclean. Pe ordinea de zi a întrunirii aleşilor beclenari au figurat patru puncte, din care trei au fost proiecte de hotarâre supuse dezbaterii consilierilor locali, iar cel de-al patrulea punct a fost obişnuitul capitol Diverse, la care sunt discutate solicitari şi petiţii venite din partea unor cetăţeni ai oraşului.
Primul proiect de hotărâre analizat de către aleşii locali a fost un proiect referitor la rectificarea bugetului local pe anul 2007, proiect adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi. În continuare, consilierii beclenari au dezbătut un proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 20 de ani, a imobilului Centrală Termică nr.1, dezafectată, situată în Beclean, strada Zorilor, în suprafaţă de 561 mp, aflată în patrimoniul public al oraşului Beclean, către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Centrul de Formare Profesională Bistriţa, în vederea amenajării unor săli de cursuri şi a unor ateliere şcoală. Şi acest proiect de hotărâre a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Cel de-al treilea proiect de hotărâre supus discuţiilor Consiliului Local a fost un proiect privind aprobarea cumpărării de către oraşul Beclean, prin negociere, a unei clădiri şi a terenului aferent acesteia, situate în Beclean, strada Someşului, nr.4, de la o societate comercială locală. Pe acest amplasament, administraţia locală intenţionează să amenajeze un muzeu al oraşului Beclean. Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu unanimitatea voturilor consilierilor prezenţi la şedinţă.
La finalul întîlnirii de la începutul lunii august aleşii locali beclenari au mai discutat, ca de obicei, la capitolul Diverse, o serie de cereri, solicitări şi sesizări venite din partea unor localnici. Acestea au fost repartizate spre soluţionare serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei, urmând să primească soluţionarea în condiţiile şi în termenele prevăzute de către legislaţia în vigoare.
Tot în luna trecută, miercuri 22 august, Consiliul Local al oraşului Beclean a mai avut şi o şedinţă extraordinară, dedicată unei noi rectificări a bugetului local pe anul 2007.



Beclean, Primăria oraşului Beclean,
29 august 2007,

Purtător de cuvânt,
Caius Diugan

N24 i-a schimbat sexul lui Andrea Bocelli

La transmisia în direct a funerariilor lui Luciano Pavarotti, redactoarea care asigura comentariul m-a făcut să mă gândesc la Cristoiu, cu “fătucile” lui, ziaristele pline de tupeu şi cu creiere de bibilică. Cu o voce solemnă spunea că o să cânte şi Andrea Bocelli. Şi relata cu suficienţă Lavinia Ştefan ca şi cum acesta ar fi femeie. Nu degeaba îl cheamă Andrea.
Alexandru PETRIA

Secretomania din jurul bolii lui Băsescu

Nu sunt un fan al lui CTP, dar aici http://www.gandul.info/editoriale/boala-conspirativa.html?4237;906529 are dreptate.

Death Watch: Luciano Pavarotti - Nessun Dorma

Zi de doliu la Modena şi în sufletele noastre.

Năstase are un pumnal pentru Geoană

Într-o postare despre moţiunea PSD, pe blogul său, Adrian Năstase afirmă: “Dacă moţiunea va aduce clarificarea de care partidul are nevoie, totul va fi bine. Dacă însă comportamentul nostru, pe acest subiect, va fi unul incoerent, după ce episodul moţiunii se va fi încheiat, sunt convins că dezbaterile interne nu vor mai putea fi evitate.”
Deşi fostul prim-ministru are pumnalul pregătit pentru Geoană, dacă nu sunt sinucigaşi, nu cred că are vreo şansă să revină în vârful partidului.
Alexandru PETRIA

Băsescu o să fie operat de cancer tiroidian?

Mi-a ajuns la urechi zvonul că preşedintele Băsescu ar avea un cancer la glanda tiroidă. Ştie cineva ceva în plus? Să fie o balivernă? Sper să nu fie adevărat.

Uitaţi şi comunicatul oficial al Cotroceniului:

“Preşedintele Traian Băsescu are programată o intervenţie chirurgicală de rutină la nivelul glandei tiroide, în zilele următoare. Şeful statului îşi va respecta agenda programată pentru săptămâna în curs. Preşedintele va fi operat de o echipă de medici români la Spitalul Militar Central din Bucureşti. Este o operaţie obişnuită, iar Preşedintele, în locul unui tratament îndelungat cu medicamente, a preferat să se recurgă la o intervenţie chirurgicală.
Administraţia Prezidenţială va informa regulat presa şi opinia publică pe măsură ce vor exista informaţii noi.
Purtător de cuvânt,
Valeriu Turcan
Departamentul de Comunicare Publica
06 Septembrie 2007"

Alexandru PETRIA

UPDATE

"COMUNICAT DE PRESĂ (7 septembrie 2007)

În timpul controlului anual obligatoriu efectuat de către Preşedintele României, Traian Băsescu, în cursul lunii iunie la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, a fost identificat un nodul autonom la nivelul lobului tiroidian drept.
A fost constituită comisia medicală de specialitate, alcătuită din medici din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Institutului Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon şi Spitalului Clinic Sf. Ioan.Au fost efectuate investigaţii suplimentare (analize de laborator, ecografie la nivelul glandei tiroide, scintigrafie tiroidiană, computer tomografic), fiind stabilit diagnosticul de “guşă polinodulară fără manifestări clinice de tireotoxicoză”.Investigaţiile au confirmat că nu este vorba de o situaţie gravă, care să necesite o intervenţie chirurgicală de urgenţă.În aceste condiţii, intervenţia a fost planificată pentru o dată ulterioară, timp în care Preşedintele României a urmat o pregătire pre-operatorie cu medicamente. Intervenţia va fi efectuată de către o echipă anestezico-chirurgicală constituită din medici de la instituţiile menţionate mai sus. Preşedintele Traian Băsescu se va interna în cursul acestei seri la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, pentru efectuarea unor analize medicale premergătoare intervenţiei chirurgicale. Aceasta va avea loc în cursul zilei de sâmbătă, 8 septembrie a.c., iar echipa de medici specialişti estimează că intervenţia chirurgicală va dura circa o oră.
Valeriu Turcan,

Purtător de cuvânt al Preşedintelui României
Departamentul de Comunicare Publica

UPDATE 2 COMUNICAT DE PRESĂ
(08 septembrie 2007)

REF: Declaraţie de presă a purtătorului de cuvânt al preşedintelui României

Intervenţia chirugicală a preşedintelui României, Traian Băsescu, a decurs normal. Nu au fost nici un fel de complicaţii.

Intervenţia propriu zisă şi examenul histopatologic, care determină tipul de leziune, a durat în total 1 oră şi 45 de minute. Examenul histopatologic a confirmat că a fost vorba de o leziune tiroidiană benignă.

Preşedintele se simte bine şi primeşte în continuare îngrijirile medicale corespunzătoare.

Preşedintele Traian Băsescu transmite mulţumiririle sale tuturor românilor care, în aceste zile, i-au fost alături şi care au trimis mesaje de sprijin şi solidaritate.

Preşedintele mulţumeşte echipei de medici care au efectuat intervenţia, precum şi medicilor care au participat la pregătirea operaţiei.

Preşedintele se va externa cel târziu luni, 10 septembrie a.c..

Vă vom prezenta raportul echipei de medici, care precizează diagnosticul şi oferă amănunte despre intervenţia chirurgicală. Raportul este semnat de toată echipa de medici.

Dacă apar date relevante în cursul acestei zile, le vom comunica imediat ce apar. Dacă astăzi nu vom mai anunţa nimic, înseamnă că situaţia este neschimbată şi că evoluţia este bună.

Mâine, 09 septembrie a.c., la ora 14.00 vom da publicităţii un nou comunicat privind evoluţia post operatorie din timpul nopţii şi a dimineţii de duminică.
Departamentul de Comunicare Publica
08 Septembrie 2007"

Ponta se joacă în nisip cu puţa?

Mircea Geoană ( zâmbind cu subînţeles): “Ponta se mai joacă în nisip…”- aseară la Sinteza zilei, pe Antena 3, cu referire la ce se petrece în partidul său.
Eu am înţeles că Ponta se joacă cu puţa în nisip ca şi copiii, după intonaţia persiflatoare a starostelui PSD.
Aţi văzut emisiunea? Mă înşel?
Alexandru PETRIA

Către participanţii la Reuniunea Ecumenică de la Sibiu

Autorităţile din România încalcă grav dreptul la libertatea de conştiinţă, gândire şi religie

Către
Înalţii Ierarhi şi Înalţii Reprezentanţi ai bisericilor participante
la Reuniunea Ecumenică Europeană,

Excelenţa Sa, Dl. Jose Manuel Durao Barosso, Preşedintele Comisiei Europene,

Excelenţa Sa, Dl. Traian Băsescu, Preşedintele României

Asociaţia “Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă” care militează pentru separarea statului de biserică şi pentru apărarea libertăţii de conştiinţă, gândire şi religie, salută organizarea, la Sibiu, a celei de-a treia Reuniuni Ecumenice Europene. Considerăm că dialogul interconfesional şi cel dintre biserici şi societatea laică reprezintă calea de urmat pentru realizarea unui climat de toleranţă şi implementarea unor măsuri şi reglementări nediscriminatorii care să facă posibilă convieţuirea comunităţilor şi indivizilor cu credinţe şi convingeri diferite.
În acest context, Asociaţia “Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă” atrage atenţia asupra încălcărilor grave, ample şi sistematice ale libertăţii de conştiinţă, gândire şi religie de către autorităţile de stat din România sau cu largul concurs al acestora.
Aceste grave încălcări ale drepturilor fundamentale afectează deopotrivă atât membrii unor comunităţi religioase cât şi persoane care nu împărtăşesc convingeri religioase ale căror drepturi sunt în egală măsură garantate de Constituţie şi de Convenţia europeană a drepturilor omului.
Instituţiile statului dovedesc adesea un tratament discriminatoriu faţă de alte culte decât cel ortodox, lucru sancţionat în câteva rânduri chiar de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Această instituţie autonomă a statului român a considerat drept o discriminare prezenţa icoanelor ortodoxe în şcolile publice din România. Un alt caz reprezentativ şi sancţionat de CNCD este alocarea de către municipalitatea Buzău a întregului fond anual de cca 300.000 USD destinat culturii, religiei, sportului şi tineretului exclusiv către Biserica Ortodoxă pentru construcţia de biserici.
Scurgerile masive şi ilegale de fonduri şi proprietăţi publice către Biserica Ortodoxă menite să asigure dominanţa acesteia faţă de alte culte sunt însă rareori aduse în atenţia opiniei publice şi sancţionate de autorităţile statului. Dimpotrivă, de cele mai multe ori acestea sunt cele care comit ilegalităţi pentru a satisface cererile BOR.
În absenţa unor reglementări clare şi a unor informări corecte a elevilor, în unităţile şcolare publice din România se înregistrează cazuri de elevi obligaţi să asiste la ore de religie, ortodoxă, predată în mod confesional. În peste 90% din şcolile publice elevii care aparţin altor confesiuni sau care nu împărtăşesc o credinţă religioasă sunt obligaţi să asiste la slujbe ortodoxe la festivităţile de deschidere a anului şcolar. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, deşi a fost înştiinţat asupra acestui lucru în ultimii ani, refuză să intervină.
Manualele, programa şi nu puţini profesori de religie ortodoxă promovează o viziune intolerantă faţă de alte culte şi credinţe. Sunt incriminate culte neoprotestante sau credinţe necreştine şi nu puţini profesori de religie ortodoxă le spun elevilor lucruri de genul “evreii sunt spurcaţi pentru că l-au omorât pe Isus”. Alteori Diavolul este desenat de profesori pe tablă speriind copiii claselor primare. În şcolile publice, elevilor de clasa I le sunt prezentate în unele manuale ortodoxe “povestiri moralizatoare” în care divinitatea este prezentată ca fiind agresivă şi pedepsind fizic copiii “neascultători”. Sunt prezentate în manuale inclusiv poze în care copiii “pedepsiţi de Dumnezeu” zac în stare de inconştienţă după intervenţia violentă a divinităţii.
Noua lege privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor a stârnit ample dezbateri şi emoţie întrucât prevederile ei sunt restrictive, contradictorii şi afectează libertatea de exprimare în aceeaşi măsură indispensabilă manifestărilor religioase. Cele două Camere ale Parlamentului nu au acordat atenţia cuvenită acestei legi importante, cu peste 50 de articole. Senatul a adoptat-o tacit, fără dezbateri în plen, iar Camera Deputaţilor a adoptat-o în unanimitate în mai puţin de o oră de dezbateri extrem de superficiale. Organizaţiile neguvernamentale româneşti şi internaţionale care luptă pentru apărarea drepturilor omului propuseseră cca 60 de amendamente la proiectul de lege şi ceruseră chiar retragerea lui în forma neamendată.
Bisericile şi bunurile Bisericii Greco-Catolice din România preluate cu concursul regimului comunist de către Biserica Ortodoxă Română nu au fost retrocedate nici până acum.
Este refuzată, în diferite localităţi, înmormântarea în cimitirul public a persoanelor care aparţin altor comunităţi religioase decât cea ortodoxă.
Asistenţa religioasă în penitenciare, pentru toţi deţinuţii, se desfăşoară sub stricta supraveghere a unui preot ortodox.
Numeroase alte exemple de acest fel arată gravele încălcări ale libertăţii de conştiinţă, gândire şi religie şi fac necesar, o dată în plus, dialogul şi asumarea de către toţi actorii implicaţi a valorilor de toleranţă şi de respectare a drepturilor fundamentale ale fiinţei umane. Aşteptăm ca dezbaterile acestei reuniuni să aducă aportul substanţial la realizarea acestui deziderat.
Contact:
Emil Moise – emfilia@yahoo.com 0747.034.431
Remus Cernea – tualegi.eu@gmail.com 0727.583.594

Luciano Pavarotti a murit

Dumnezeu să-l odihnească...

Campania electorală clericală s-a încins la Iaşi

VIA EVENIMENTUL ZILEI.

Senatorii sunt darnici pe banii mei cu Catedrala Mântuirii Neamului

Băi coropişniţelor, care vă săpaţi canalele făţărniciei prin Senat, cum de vă permiteţi să-mi luaţi din banii daţi ca impozite ca să finanţaţi o construcţie privată, căci asta este Catedrala Mântuirii Neamului?
A devenit România stat ortodox fundamentalist şi eu nu ştiu? Statul este una cu biserica şi mie nu mi-a ajuns la urechi?
Pentru voi, Constituţia nu are valoare de întrebuinţare nici cât o toaletă?

Cum au votat deştepţii naţie cadorisirea de la buget a proiectului:

PSD: 22 de senatori prezenţi- 22 voturi pentru; PD: 14 senatori prezenţi- 14 voturi pentru; PC: 2 senatori prezenţi- 2 voturi pentru; PRM: 9 senatori prezenţi- 9 voturi pentru; UDMR: 4 senatori prezenţi- 3 abţineri, 1 nevotat; PNL: 11 senatori prezenţi- 9 voturi pentru, 1 contra (Viorel Senior Duca, ex-PRM), 1 abţinere (Şerban Strătilă); PLD: 4 senatori prezenţi- 4 voturi pentru; independentul Dan Claudiu Tănăsescu– abţinere.
Alexandru PETRIA

Căciulindu-se la Bartolomeu Anania. Mitropolitul turnător este rugat să candideze la funcţia de patriarh

Inalt Preasfintia Voastra,
Autorii acestei scrisori, care este si un apel , Va cer cu respect si afectiune sa „candidati" la demnitatea de Patriarh al Romaniei.

Am pus intre semnele citarii cuvantul „candidati" intrucat Inalt Preasfintia Voastra nu a candidat niciodata la vreun scaun arhieresc . Stim cu totii ca in iarna anului 1993 Ardealul ortodox, implicit Sfantul Sinod, V-au chemat sa primiti a fi Arhiepiscop al Clujului. Problema era sa nu refuzati alegerea. Va aflati pe atunci la Varatec, cand Adunarea Nationala Bisericeasca V-a ales Arhiereu al Clujului. Asa cum stim, pe atunci nu exista o candidatura publica la vrednicia de ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Doisprezece ani mai tarziu, acelasi Ardeal ortodox Va chema in fruntea nou infiintatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Ati acceptat demnitatea de Mitropolit dupa ce ati fost Mitropolit de facto al Transilvaniei, vreme de aproape un deceniu, data fiind boala care se abatuse asupra Mitropolitului Antonie.
Noi, cei care semnam acest apel, Va rugam sa primiti a „candida" si de data aceasta la demnitatea de Patriarh al Romaniei. Asa cum in anul 1993, respectiv in anul 2005, Va vroia Ardealul ortodox - clerul si poporul Lui Dumnezeu din Transilvania -, de data aceasta afirmam cu toata raspunderea ca Tara Va vrea Patriarh. Pentru a Va folosi propriile cuvinte, putem spune ca Tara Il vrea din nou „sub drapel pe batranul ostas".

Marturisim ca exista un curent national pro-Anania in vederea Patriarhatului.

Vrem sa avem in fruntea Sinodului Sfintei noastre Biserici pe calugarul intrat In manastire la varsta de 19 ani, pe conducatorul grevei studentesti din 1946 de la Cluj, pe luptatorul anticomunist care a purtat la glezne lanturile Aiudului si ale altor inchisori, pe ucenicul in t eleptului Patriarh Iustinian, pe episcopul care a petrecut 10 ani intre credinciosii Episcopiei Ortodoxe Romane din America - cei care pusesera Sfantului Sinod conditia imperioasa sa li se trimita un fost detinut politic - si, nu in ultimul rand, pe teologul care a dat o noua editie diortosita si adnotata a Sfintei Scripturi, respectiv pe scriitorul cu o vasta si valoroasa opera literara.
Inalt Preasfintia Voastra, Va rugam, sa luati apelul nostru ca pe o chemare imperioasa, de dimensiuni nationale, si s-o acceptati asa cum ati primit odinioara chemarea Ardealului.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Marcel Petrisor – fost detinut politic, scriitor; Bucuresti
Dumitru Steanta – fost detinut politic, scriitor; Craiova
Gabriel Constantinescu – fost detinut politic, scriitor; Sibiu
Demostene Andronescu – fost detinut politic, istoric, poet; Bucuresti
Raul Volcinschi – fost detinut politic, prof. univ.; Cluj
Grigore Nastase – prof. dr., fost detinut politic; Seatle - SUA
Ileana Samoila – fost detinut politic; Bucuresti
Gheorghe Jijie – fost detinut politic; Bucuresti
Ovidiu Vasilescu – fost detinut politic, poet; New York - SUA
Iulian Constantin – fost detinut politic; Bucuresti
Dinu Iorgulescu – fost detinut politic; Medias-Sibiu
Nicolae Zarna – fost detinut politic; Bucuresti
Gheorghe Bobia – fost detinut politic; Bucuresti
Mircea Bulgarea – fost detinut politic; Bucuresti
Niculae Bardac – fost detinut politic; Bucuresti
Vasile Boroneant – fost detinut politic, prof. dr. ; Bucuresti
Mihai Nour – fost detinut politic; Bucuresti
Ion Negoita – fost detinut politic; Bucuresti
Niculai Avram – fost detinut politic; Bucuresti
Vasile Afilie – fost detinut politic; Bucuresti
Mihai Teodorescu – fost detinut politic; Bucuresti
Pr. Alexandru Capota – fost detinut politic; Galati
Mihai Dionisie – fost detinut politic; Bucuresti
Constantin Vlase – fost detinut politic; Bucuresti
Alexandru Chebag – fost detinut politic; Bucuresti
Emil Secarescu – fost detinut politic; Bucuresti
Livia Neacsu – fost detinut politic; Bucuresti
Jaques Vasile Iamandi – fost detinut politic; Bucuresti
Petru C. Baciu – fost detinut politic, scriitor; Bacau
Petru Velescu – fost detinut politic; Bacau
Dan Lucinescu – fost detinut politic, scriitor; Bucuresti
Dan Puric – artist; Bucuresti
Ovidiu Iuliu Moldovan – actor; Bucuresti
Paul Barbaneagra – regizor; Paris - Franta
Razvan Codrescu – scriitor; Bucuresti
Ovidiu Hurduzeu – scriitor; California – SUA
Dan Ciachir – scriitor; Bucuresti
Mircea Platon – scriitor, Ohio – SUA
Luca Pitu – scriitor; Iasi
Andrei Vartic – scriitor; Chisinau – Republica Moldova
Victor Nitelea – scriitor; Bucuresti
Claudiu Tarziu – jurnalist; Bucuresti
Cristian Curte – jurnalist; Bucuresti
Viorel Patrichi – jurnalist; Bucuresti
Lucian Popescu – publicist; Bucuresti
Marcel Radut Seliste – teolog si publicist; Craiova
Octavian Sergentu – publicist; Chisinau – R. Moldova
Adrian Cherhat – profesor si publicist; Bistrita-Nasaud
Marian Nita – profesor cercetator, publicist; Craiova
Antonio Aroneasa – profesor, publicist; Brasov
Emilia Corbu – istoric, publicist; Slobozia
Pompiliu Demetrescu – realizator de emisiuni la Radio Sud; Craiova
George Roncea – jurnalist, Civic Net – Piata Universitatii; Bucuresti
Victor Roncea – jurnalist, Asociatia Civic Media; Bucuresti
Virgil Constantin Coltoiu – medic; Oradea
Magda Stancuti – prof. univ.; Bucuresti
Adrian Pascu – prof. dr., Bucuresti
Alexandru Constantinescu – matematician; Bucuresti
Vasilica Croitoru – prof. univ.; Bucuresti
Dorin Ilie – cineast; Paris - Franta
Marius Baditescu – prof. dr.; Tirgoviste
Mihai Stanescu – prof. univ., Strasbourg
Catalin Maghiar – profesor; Galati
Antonie Popescu – avocat; Bucuresti
Ion Anton – jurist; Bucuresti
Cristina Sorban – analist; Bucuresti
Mihai Boicu – cercetator; Fairfax, Virgina, SUA.
Iulian Lita – teolog; Constanta
Mihai Sin – scriitor; Bistrita-Nasaud
George Strunga – economist; Galati
Leonard Vancu – inginer; Constanta
Alexandru Blaga – inginer; Constanta
Florinel Andrei – inginer; Bucuresti
Mihaela Frigioi – medic, Constanta
Veronica Diaconu – profesor Tg. Neamt - Neamt
Mihai Diaconu – inginer; Tg. Neamt - Neamt
Octavian Carp – profesor; Tg. Neamt - Neamt
Bogdan Blaga – ofiter mecanic maritim; Constanta
Liliana Blaga – profesor; Constanta
Ionel Rusei – inginer; Bacau
Cristian Crudu – medic; Iasi
Ana-Maria Neamtu – medic; Botosani
Daniel Mazilu – profesor; Tecuci-Galati
Mihai Ghyka – inginer; Bucuresti
Adrian Botez – scriitor; Adjud - Vrancea
Marius Atanasiu – inginer; Iaşi
Richard Constantinescu – medic, asistent universitar; Iaşi
Biatrice Enoiu – jurist; Iaşi
Dionisie Duma – scriitor; Tecuci - Galaţi
Costică Oancă – profesor; Corod - Galaţi
Doru Parascan – profesor; Tecuci - Galaţi
Valentina Parascan – profesor; Tecuci – Galaţi
Horatiu Buzatu – arhitect; Craiova
Emilia Ivan – contabil; Barlad - Vaslui
Andreea Diana Ivan – psiholog; Paris - Franta
Daniel Focsa – istoric; Bucuresti
Dragos Doran – inginer; Chicago - SUA
Mihail Albisteanu – profesor; Iasi
Virgil Constantin Coltoiu – medic; Oradea
Marcel Bouros – negustor; Constanta
Zoea Radulescu – presedintele Fundatiei Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista; Bucuresti
George Alexe – Director de Studii al Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Romaneasca din New York
Nicu Butnaru – inginer, secretar general Asociatia ROST; Bucuresti
Eugen Popescu – Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni; Bucuresti
Dana Soros – Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni; Bucuresti
Florin Palas – vice-presedinte, Centrul Rezistentei Anticomuniste;
Florin Postolochi – presedinte, Asociatia 15 Noiembrie 1987; Brasov
Elena Andronache – Grupul Independent pentru Democratie; Bucuresti
Andreea Bandoiu – director, Centrul de Ingrijiri Paleative "Sf. Irina"; Bucuresti
Vladimir Alexe - publicist.

Apel pentru transparenţă la Consiliul Superior al Magistraturii

Către,
Consiliul Superior al Magistraturii
Bucureşti, Calea Plevnei nr. 141B, sector 6, cod poştal: 06001, fax: 311 69 01
Domnului Preşedinte, judecător Anton Pandrea

Stimate Domnule Preşedinte,

Subscrisele asociaţii profesionale, sindicate ale personalului auxiliar, organizaţii neguvernamentale şi organizaţii media, semnatare ale prezentului apel public, supunem atenţiei dumneavoastră precum şi dezbaterii plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) următoarele propuneri cu privire la realizarea publicităţii şi a transparenţei decizionale în activitatea CSM .
I. Starea de fapt
Din analiza activităţii plenului şi secţiilor CSM se poate constata cu uşurinţă că de cele mai multe ori punctele de pe ordinea de zi sunt concretizate succint prin trimiterea la anumite documentaţii, adrese, sesizări al căror conţinut nu este afişat, nefiind făcut public în nici una din modalităţile prevăzute de lege.
Ulterior dezbaterilor ce au loc în cadrul şedinţelor plenului sau secţiilor, majoritatea hotărârilor şi deciziilor adoptate de CSM – fie în plen, fie în secţii - apar ca fiind rezultatul însuşirii unor puncte de vedere, a unor note sau a admiterii unor sesizări, sub forma exteriorizată prin formularea „s-a luat act”. Se utilizează, de asemenea, formulări precum: ”Plenul CSM şi-a însuşit nota sau punctul de vedere cu observaţiile Grupului de lucru nr…”.
În nici unul dintre aceste cazuri notele, punctele de vedere, plângerile, sesizările ce formează obiectul dezbaterii plenului sau secţiilor nu sunt făcute publice şi nici nu se regăsesc, spre a putea fi consultate, pe site-ul CSM.
În lipsa asigurării accesului la documentele, materialele şi notele care intră în dezbaterea plenului sau a secţiilor CSM, apreciem că activitatea CSM nu respectă standardele fireşti de transparenţă, predictibilitate şi publicitate.
Principiile transparenţei decizionale presupun obligaţia autorităţilor publice şi a instituţiilor publice care utilizează fonduri bugetare de a implica în mod real în procesul de luare a deciziilor pe beneficiarii acestora şi pe cetăţeni latto sensu – direct sau prin asociaţiile legal constituite ale acestora. De asemenea, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public să constituie regula, iar limitarea accesului la informaţie să constituie excepţia.
În absenţa cunoaşterii oricăror elemente de fundamentare care stau la baza hotărârilor emise de CSM, a actelor normative sau a deciziilor administrative, orice participare activă din partea societăţii civile este pur ipotetică, echivalând cu exprimarea unei propuneri fără ca emitentul să fie în cunoştinţa deplină a aspectelor puse în discuţie, a problematicilor ridicate în cauză. Posibilitatea exprimării unui punct de vedere, formulării unei sugestii sau emiterii unei propuneri este indiscutabil condiţionată de cunoaşterea şi publicitatea ce ar trebui să caracterizeze întregul proces deliberativ, inclusiv prin asigurarea accesului la conţinutul documentelor care fac obiectul deliberării: note, puncte de vedere, sesizări, plângeri ce se regăsesc pe ordinea de zi a plenului sau a sectiilor CSM.
În concluzie, materializarea publicităţii documentaţiei ce concretizează obiectul deliberărilor CSM, ar contribui la asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public şi la exercitarea în mod real şi efectiv a dreptului la informaţie consfinţit de art.31 din Constituţie.


II. Cadrul legal existent
II.1. Prevederi constituţionale
Art. 31 (dreptul la informaţie) prevede dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, precum şi obligatia autorităţilor publice să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
II.2. Legea nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată
Art. 1 (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.
Art . 29 (1) Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.
Art. 29 (2) Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Art 29 (10) Ordinea de zi se publică cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
II.3. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea C.S.M. Nr. 326 din 27 septembrie 2005
Art 13 (3) Proiectul ordinii de zi se publică, cu 3 zile înainte, pe pagina de Internet a Consiliului. Proiectul ordinii de zi poate fi modificat de către Plen sau, după caz, de către secţii, până la începerea şedinţei.
Art 14 (2) Lucrările Plenului şi ale secţiilor se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) şi semnat de preşedinte, vicepreşedinte sau, după caz, de judecătorul ori procurorul care a prezidat şedinţa.
Art. 69. - Serviciul de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:
f) asigură redactarea stenogramelor şi a proceselor-verbale de şedinţă;
III. Model de bune practici în ce priveşte transparenţa decizională în domeniul activităţii normative a CSM.
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
Art. 6. (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.
(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
(3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
(5) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
(6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).
(7) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
(8) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.
(9) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.
Art. 11. (1) Autorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să elaboreze şi să arhiveze minutele şedinţelor publice. Atunci când se consideră necesar, şedinţele publice pot fi înregistrate.
IV. Propuneri pentru transparenţa activităţii CSM
În vederea asigurării transparenţei lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv a activităţii desfăşurate în grupurile de lucru constituite în cadrul acestuia, a liberului acces la informaţiile de interes public deţinute în calitate de autoritate publică, precum şi în vederea asigurării în practică a transparenţei decizionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu standardele comune de transparenţă pe care trebuie să le respecte orice instituţie publică propunem urmatoarele:
1. Respectarea termenului de 3 zile pentru publicarea pe site a proiectului ordinii de zi a Plenului şi a sectiilor CSM;
2. Publicarea pe site-ul CSM, odată cu ordinea de zi soluţionată, a proceselor verbale de şedinţă împreună cu semnăturile prevazute de Regulamentul CSM;
3. Comunicarea din oficiu a stenogramelor şedinţelor Plenului şi Secţiilor CSM, cuprinzând întreaga desfăşurare a şedintei şi consemnarea dezbaterilor ce au avut loc, către asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, organizaţiile societăţii civile şi instituţiile media care solicită acest lucru;
4. Garantarea accesului pentru asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru organizaţiile neguvernamentale şi pentru presă, la documentele publice din mapa electronică a CSM (emap), anterior cu 3 zile desfăşurării şedinţelor ;
5. Publicarea pe site-ul CSM, odată cu ordinea de zi soluţionată, a notelor, propunerilor, documentelor la care hotărârile CSM fac referire;
6. Desemnarea de către fiecare grup de lucru a unei persoane care să asigure permanent legătura dintre grupul de lucru, membrii acestuia şi persoanele interesate de mersul lucrărilor; comunicarea agendei grupului de lucru, inclusiv a documentelor ce vor intra în dezbaterea acestuia, către asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi către organizaţiile societătii civile interesate;
7. Respectarea integrală a prevederilor Legii nr. 52/2003 în ce priveşte activitatea normativă proprie a CSM, în domeniul elaborării regulamentelor şi a hotărârilor cu caracter normativ prevazute de lege.
8. Aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 52/2003, ca model autoasumat de bune practici, în ce priveşte activitatea CSM de elaborare a unor propuneri de acte normative, în exercitarea atribuţiei de sesizare a ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei, cuprinzand inclusiv urmatoarele măsuri:
- anunţ public referitor la elaborarea propunerilor;
- transmiterea proiectului către asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi organizaţiilor neguvernametale interesate;
- întocmirea unei note de fundamentare sau a unei expuneri de motive privind necesitatea adoptării actului normativ sau a modificărilor propuse
- organizarea unor întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ sau propunerile de modificare, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită.
9. Comunicarea publică a condiţiilor în care pot fi obţinute înregistrările video integrale ale şedinţelor CSM, corespunzător art. 14 alin 2 din Regulamentul CSM şi facilitarea accesului la copii ale acestora.
10. Înfiinţarea unui organism consultativ informal (cu activitate permanentă), care să asigure din punct de vedere tehnic consultarea şi informarea continuă a asociaţiilor profesionale şi a reprezentanţilor societătii civile prin mecanismele arătate mai sus.
Lista asociaţiilor şi organizaţiilor care susţin acest acest apel:
Asociaţia “Societatea pentru Justiţie” (SoJust)
Uniunea Natională a Judecătorilor din România (UNJR)
Forumul Judecătorilor din Oltenia (FJO)
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor şi Independenţei Judecătorilor din Bihor (AADIJ)
Asociaţia Magistraţilor Timişeni (AMT)
Asociaţia Judecătorilor din România (AJR)
Asociaţia Magistraţilor din România, filiala Cluj (AMR Cluj)
Federaţia Natională Sindicală Projust a personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor
juridice.ro
avocatnet.ro
Fundaţia Soros România (FSD)
Asociaţia Pro Democraţia (APD)
Grupul pentru Dialog Social (GDS)
Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP)
Societatea Academică Română (SAR)
Centrul de Resurse Juridice (CRJ)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR –CH)
Freedom House România
Transparency International Romania (TI-RO)
Institutul pentru Politici Publice (IPP)
4 septembrie 2007, Bucureşti

Terorista care o să pună o bombă- carte sub fotoliul directorului TVR

Extraordinara blogheriţă care semnează Terorista organizează azi o acţiune de protest inedită în faţa TVR.Motivul l-am amintit în zilele trecute- scoaterea unor emisiuni culturale din grila de toamnă a TVR, printre care “Lumea citeşte” şi “Nocturne”. Cine are chef, poate să vadă ce am scris. Fiind lovit de-o oblomoviană stare o să recurg la copy- paste de pe terorista.ro. Luaţi aminte şi fuguţa la ora 19 la TVR:

"La 7 seara, la poarta din Pangratti a TVR. 10 minute (sau cit o fi) de lectura de protest (nu mai stiu cine a numit asta lectura de protest, dar mi se pare ca suna foarte bine). Nu miting, nu flashmob - citit pur si simplu. Venim fiecare cu o carte si citim acolo, pe strada. De ce? Fiindca nu sintem de acord cu scoaterea din grila a emisiunilor culturale, mai ales a emisiunii "Lumea citeste". Pe mine ma priveste personal, in calitatea mea de cititoare. Sper ca si pe voi. Sper ca vedeti si voi in TVR o institutie platita din banii nostri, ai tuturor, care are obligatia, pur si simplu obligatia, sa fie decenta. Sa reflecte pur si simplu realitatea. Or, in realitate, Lumea citeste! Asta se vede si pe bloguri.
Cine citeste
Eduard, un roman la Microsoft (care numeste lectura noastra de protest "Cititoriada" ), Monica, optzecea, Razvan Tupa, cinabru, flu, apollinaire, Horia Nicola Ursu (care cere sa ne fie respectate si noua, cititorilor, drepturile, daca tot sintem o "minoritate"), white noise, Michael Haulica, De Maio, Mircea Pricajan, Cezar Paul, vidal, mayuma, isuciu, ondinna, puck, criz, Alexandru Petria, hoinar pe web, Radu Pavel Gheo, cristian, arakelian, piticu, uv, catalin, raluca, ioana, irene, bola de nieve , dragos c. , Elena Vladareanu , arhi , cei de la metropotam si-or mai fi.
Intr-un articol din "Evenimentul zilei" Dragos Bucurenci anunta ca o sa fie si el marti la 7 seara in fata la TVR cu o carte in mina. "nu pot sa nu fiu mahnit vazand ca din caftul noii conduceri a TVR cu inamicii politici si de opinie iese invinetita vesnica Cenusareasa a TVR 1: emisiunile de cultura." Sint suta la suta de acord cu Bucurenci aici, sint si eu la fel de mihnita si ma bucur ca o sa vina!
De pe metropotam: "N-o sa mai vedem emisiuni de cultura, mai exact productiile independente contractate de Giurgiu pe vremea cand inca era director TVR. De ce? Pentru ca la conducerea TVR a venit Alexandru Sassu, membru de marca al PSD, care pune in prim plan toamna asta talk-show-urile politice in detrimentul celor culturale. Inlocuim cartile cu circul, discutiile amuzante si intelegente cu cele amuzante doar involuntar si penibile prin lipsa lor de sens si directie."
Aseara, la "Radio Guerilla", criz a spus foarte frumos despre ce e vorba, de ce o sa fie si ea acolo. Realizatorii emisiunii au avut o idee super: lumea nu doar citeste, mai si scrie, mai si cinta, mai si picteaza. Trebuie sa se vada si lucrurile astea la televiziunea pe care o platim, nu doar ca lumea fura, lumea violeaza, lumea injura, lumea ia spaga, lumea face politica si coruptie si mizerie! Dar macar atit deocamdata: Lumea citeste. Apropo, citeste inclusiv Cristi Chivu, eu l-am vazut la aceasta emisiune si m-am bucurat enorm ca un fotbalist vedeta e perfect in stare sa spuna doua vorbe cu bun-simt despre o carte! Mi-a trecut atunci prin cap ca s-ar putea sa se ia fanii dupa el si la asta.
Un angajat din TVR spunea aici: "Cat priveste calitatea emisiunilor amintite aici - mi-e greu sa simt vreo tristete." Inteleg. Inteleg foarte bine. Pe unii ii deranjeaza o emisiune la care se vede atit de bine ca cititul nu e o treaba plicticoasa, rezervata eruditilor. Risca sa ne strice creierul, sa ne faca sa credem ca si noi putem sa citim, daca pina si fotbalistii si cintaretele pot, pe linga critici, scriitori si eruditi. Sa nu promovati niciodata o asemenea emisiune ca te pomenesti ca stirniti gustul pentru citit! Doamne fereste, draga TVR, sa se intimple una ca asta, nu? Pe mine ma intristeaza disparitia unei asemenea emisiuni, care era pe intelesul meu, pe gustul meu si pe care o consideram chiar cea mai buna. (Bine, nu ca aveam de ales dintre zeci de emisiuni despre carti! Faceti una mai buna! Pina atunci comentariul respectiv e nesimtire curata!)
Merlin, pe situl hotnews: "M-am saturat pana peste cap de emisiuni cu prosti, de discutii politice si de spagile prea transparente. Un protest pentru o emisiune cu carti ar fi un lucru frumos. Si mi-ar placea sa particip la o intrunire de oameni cu sandviciuri si carti la poarta Pangratti, marti."
Cineva mi-a spus ca are de gind sa vina cu tricou alb, de 10 lei, pe care sa scrie cu markerul: "Lumea citeste". E o idee, ce ziceti?
N-o sa fim mii si mii de oameni, dar o sa fim destui, cred eu. Nu ezitati, veniti si voi. La 7 fix.
Cei cu alte gusturi!? Alte gusturi!?
A, sa nu uit. In "Cotidianul", Dana Deac spune de ce s-a luat decizia de a distruge "Lumea citeste": "Am decis ca in aceasta toamna, in care avem multe evenimente importante de acoperit, deopotriva pe zona culturala si pe cea politica, sa insistam pe emisiunile de dezbatere si talk-show-uri, dat fiind ca raspundem si celorlalte gusturi prin acoperirea Festivalului «Enescu» sau a evenimentelor din Sibiu". M-au apucat toate spumele! Auzi, frate, avem treburi mai serioase, n-o sa ne tinem acuma de prostii! Info de la mine catre toti cei interesati: literatura nu e doar un hobby simpatic si induiosator, iar cartile nu sint doar un produs oarecare. Sint lucruri cu adevarat importante.
Mai trintiti de-astea, ca aveti evenimente importante de acoperit si nu va pierdeti timpul cu niste amarite de carti, ca sa fie spalarea pe creier cit mai profunda. Remember "noi muncim, nu gindim"? Iata varianta noua, emisa de TVR: "Noi dezbatem, nu citim". Nu ca ar fi vreo noutate, de altfel. Apropo, parca si vad teribilele "dezbateri" importante pentru tara apropo de festivalul Enescu si de evenimentele de la Sibiu! De ce nu suna credibil? De ce cred eu oare ca talk-show-urile extrem de necesare se vor referi la altceva? Cum e posibil sa spui ca scoti o emisiune despre carti ca sa raspunzi si celorlalte gusturi? Cei care citesc nu asculta muzica, nu merg la teatru sau cum? Au "alte gusturi"? A ajuns cititul sa fie un moft? Ne intereseaza cartile fiindca sint ele asa, din intimplare, pe gustul nostru? E literatura in concurenta cu muzica? Nu incap una de cealalta?
Am incercat acum citeva luni sa fac o pagina cu emisiuni tv despre literatura. V-am cerut si voua ajutorul. N-a iesit nimic, nu se poate face un fel de ghid tv pentru cititori. Se pot numara pe degete emisiunile despre asta. "Lumea citeste" era una dintre putinele. N-o sa mai fie pentru ca tvr-ul considera ca ne-a rasfatat pina acum si trebuie sa mai raspunda si celorlalte gusturi! Pe bune ca abia acum m-am enervat!
In Franta cei care au "gustul" asta ciudat pentru lectura s-au adresat candidatilor in alegerile prezidentiale, cerind sa fie realizate emisiuni decente despre literatura. Eu as fi multumita, pe moment, nu sa fie realizate emisiuni noi, dar macar sa fie pastrate alea care sint!"
Succes! Citiţi în faţa politrucilor. Şi cărţile sunt bombe.
Alexandru PETRIA

Pentru Patriarhie legea este hârtie igienică

COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa de lucru din luna februarie 2007, desfăşurată sub preşedinţia vrednicului de pomenire Părintele nostru Patriarh Teoctist, Sfântul Sinod a hotărât înfiinţarea unei Comisii de istorici cu scopul realizării unui studiu obiectiv asupra contextului istoric în care a supravieţuit şi păstorit Biserica Ortodoxă Română în timpul regimului comunist. Cunoaşterea corectă a contextului istoric este absolut necesară înainte de a cerceta şi evalua diferite atitudini ale unor clerici ortodocşi pentru aflarea adevărului istoric şi judecata dreaptă a celor petrecute în România în anii comunismului.
Asistăm în ultimele săptămâni la o campanie, susţinută inclusiv de unii membri ai colegiului CNSAS prin acuzaţii grave în nici un fel probate la adresa unor ierarhi ortodocşi trecuţi la Domnul prin publicarea unor delaţiuni discutabile din arhiva fostei securităţi, cercetate de istorici care au ajuns la concluzia că „nu sunt credibile”. În acest sens, preşedintele Clubului Român de Presă, d-l Cristian Tudor Popescu, într-o declaraţie inserată de ziarul Cotidianul din data de 23 august a.c., considera că “dacă Securitatea spunea nişte lucruri acolo… . Ce facem, în felul ăsta, luăm Securitatea ca referinţă? Mi se pare cel puţin hilar, dacă nu grotesc, să iei Securitatea ca referinţă. Astfel de dosare nu prezintă nici un fel de garanţie că ce e acolo este şi real. Indiferent de intenţia voastră (a jurnaliştilor – n.n.), asta reiese. Înainte de publicare, informaţiile de genul ăsta ar fi trebuit supuse unor istorici, unor specialişti, care să le confrunte, eventual cu alte date, ca să vadă ce anume s-ar putea verifica de acolo şi ce nu”.
Este evident faptul că această campanie împotriva clericilor ortodocşi are ca scop umilirea Bisericii, ceea ce duce la scăderea încrederii în CNSAS. Acesta, sub pretextul cercetării unor clerici ortodocşi la solicitarea unor asociaţii, prin modalitatea de lucru anunţată şi etica procedurală, lasă impresia că totul se face doar pentru a tulbura alegerea noului Patriarh.
În consecinţă, o astfel de atitudine a CNSAS, care poate fi considerată o formă de presiune la adresa Bisericii, explică de ce clericii ortodocşi nu răspund solicitării CNSAS atâta vreme cât există suficiente motive de îndoială faţă de capacitatea acestei instituţii de a se pronunţa în mod obiectiv asupra trecutului Bisericii din timpul comunismului.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Nr: 3645/3 septembrie 2007

Mitropolitul turnător Bartolomeu Anania nu vrea la CNSAS. Penibil

Mitropolitul Bartolomeu despre convocarea la CNSAS
DECLARAŢIE DE PRESĂ

La 31 august 2007, pe când mă aflam într’o staţiune balneară pentru îngrijirea sănătăţii, am declarat postului de Radio România Actualităţi că nu primisem nici o invitaţie din partea CNSAS, fără să ştiu că un astfel de document era pe drum. În seara zilei de sâmbătă, 1 septembrie, când m’am întors acasă, am găsit adresa CNSAS cu nr. P 4876/07 din 29 august 2007 prin care eram informat că „la cererea Forumului Civic Românesc, vă invităm să vă prezentaţi la sediul nostru […] în data de 03 septembrie2007, ora 12.30, în vederea audierii de către Colegiul C.N.S.A.S. Vă rugăm să confirmaţi prezenţa dumneavoastră la numărul de telefon…”. Semnează preşedintele Ladislau-Antoniu CSENDES.
Doresc să-mi exprim trei nedumeriri:
1. În realitate, eu nu sunt invitatul CNSAS, ci al unui ONG, căruia o venerabilă instituţie de stat se grăbeşte să-i stea la dispoziţie.
2. O astfel de invitaţie, adresată şi altor colegi din Sfântul Sinod şi lansată în preajma zilei când Biserica Ortodoxă Română urmează să-şi aleagă un nou patriarh, poartă toate semnele unei inadmisibile imixtiuni în treburile interne ale unei instituţii autonome.
3. Ca fost deţinut politic, refuz să cred că „invitaţia” CNSAS, care, practic, îl somează pe un om cu numeroase răspunderi publice să se prezinte de urgenţă pentru „audiere” la dată precisă şi oră fixă, poartă în ea rezonanţa sinistrelor vremi când puteam fi scos din celulă oricând, ziua sau noaptea, şi purtat prin besna ochelarilor negri spre a fi audiat de către anchetatorii Securităţii.
† BARTOLOMEU AL CLUJULUI