APELUL IERARHILOR ARDELENI CĂTRE CLASA POLITICĂ

Noi, ierarhii Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, întruniţi în şedinţă de lucru la 27 martie 2007, considerăm că este de datoria noastră să ne adresăm tuturor oamenilor politici din actuala legislatură, nu atât în numele Bisericii cât mai ales în acela al electoratului transilvan, din care şi noi facem parte împreună cu cei peste patru milioane de cetăţeni ortodocşi pe care-i păstorim.
Adânc întristaţi, în ultima vreme, de spectacolul pe care ni-l oferă arena noastră politică şi fiindu-ne evident că ultimul lucru la care se gândesc aleşii noştri, fie de la putere, fie din opoziţie, este tocmai poporul care i-a învestit cu mandatul de a conduce ţara, le adresăm tuturor un călduros apel de a depune toate eforturile întru depăşirea orgoliilor personale, intereselor partinice sau vendetelor acoperite şi de a găsi grabnic soluţii pentru pace şi cooperare în slujba exclusivă a binelui public.
Reamintim obligaţia morală şi legală de a nu fi folosite prezenţele, insemnele şi simbolurile religioase în scopuri politice şi de a nu invoca numele lui Dumnezeu sau al Bisericii cu uşurinţă şi iresponsabilitate. Experienţa din ultimii 17 ani a dovedit că asemenea abuzuri se întorc împotriva autorilor lor şi că electoratul ştie să sancţioneze derapajele de la morala creştină şi principiile democratice. Pe cei ce nu cunosc îi informăm că un locaş de cult nu poate fi ridicat fără binecuvântarea episcopului, aşa încât pe teritoriul Mitropoliei noastre nu se vor construi „biserici electorale”.
Ne rugăm la Dumnezeu pentru binele tuturor, reînnoim apelul la înţelepciune şi nădăjduim că poporul român nu va fi umilit în aşteptările lui.

Mitropolitul BARTOLOMEU al Clujului, Arhiepiscopul ANDREI al Alba Iuliei, Episcopul SOFRONIU al Oradiei, Bihorului şi Sălajului, Episcopul JUSTINIAN al Maramureşului şi Sătmarului, Episcopii vicari IRINEU şi VASILE, Arhiereii vicari PETRONIU şi IUSTIN

Mostre de josnicie antisemită arabă

Femeie spânzurată pentru adulter în Iran

caricaturi antiamericane şi antisemite arabe

Posibile exemplificări ale islamo-nazismului

Premierul Tăriceanu plusează prin preluarea temporară şi a funcţiei de ministru de externe. În inventarul loviturilor încasate de Băsescu s-a înscris încă una. Liderul liberal joacă ferm, în maniera pe care-o avea preşedintele în săptămânile trecute. Şi îngreţoşaţi, situaţia este de urmărit. O spusă pentru cititorii inteligenţi: ce repere istorice au devenit fundurile curvelor!
Alexandru PETRIA

Întâlnitea securiştilor

Ziarul Gândul de azi a publicat stenograma discuţiei dintre şeful PC Dan Voiculescu şi Traian Băsescu de la consultările avute la Cotroceni în 20 martie a. c.

Traian Basescu: Domnule presedinte, doamnelor si domnilor (rade), ca e o doamna! Temele de interes au fost comunicate prin adresa prin care s-a facut invitatia. M-ar interesa o viziune a dvs. asupra situatiei politice, eventuale solutii, daca este sau nu criza, pentru ca sunt abordari diferite in spectrul politic.

Dan Voiculescu: Da.

T.B.: Niste prioritati in raport cu discutiile de acum doua saptamani, daca sunt evolutii in problema modificarii legii electorale. Va rog, domn' profesor.

D.V.: Domnule presedinte, noi consideram ca Romania parcurge o criza politica si daca ne referim numai la faptul ca nu avem ministru de Externe, ca nu avem ambasadori numiti in capitale importante.

T.B.: Ambasadorii sunt la Parlament, domnule Voiculescu!

D.V.: Nu, vorbeam de criza politica, nu acuzam pe nimeni.

T.B.: Nu, va spuneam unde sunt ambasadorii (rade). Sunt trimisi la Parlament, zece ambasadori, asteapta sa fie...

D.V.: Da... Deci, noi consideram ca in Romania exista la ora actuala o criza politica si am discutat in Biroul Politic, am analizat care sunt toate aspectele, variantele posibile pentru a iesi din criza politica, pentru ca pornim de la ideea ca aceasta criza politica nu poate face bine nimanui. Chiar daca, temporar sau pe termen scurt, unii castiga, altii pierd, pe termen mediu si per total Romania pierde. Analiza noi am luat-o un pic din urma, din momentul in care solutia imorala a permis formarea Guvernului in ianuarie 2005, moment cand noi am anuntat ca intram in aceasta guvernare pentru ca suntem hotarati ca Romania sa intre in Uniunea Europeana in 2007. Si tot atunci am spus ca dupa 1 ianuarie 2007 ne vom retrage din guvern, si atunci ne-am retras din guvern. Sigur ca am tinut cont si de recomandarea dvs. facuta public, cand ati spus ca daca Partidul Conservator vrea sa creasca, trebuie sa treaca in opozitie.

T.B.: Orice partid care vrea sa creasca trebuie sa treaca in opozitie.

D.V.: Asa este, numai ca unii inteleg, unii nu. Noi am inteles si am trecut in opozitie.

T.B.: (rade) Ar mai fi unu' care stiu eu ca ar trebui sa treaca in opozitie (rade).

D.V.: Din pacate, acolo noi nu avem nimic de spus. Eventual, dvs.

T.B.: Nici eu nu am de spus nimic acolo, domnu'...

D.V.: Ca atare, facand o analiza complexa, sigur ca am sa spun un lucru care, probabil, nu va fi primit cu mult entuziasm. Dar noi credem...

T.B.: (rade in hohote) Credeti ca a reusit cineva sa-mi produca entuziasm astazi?

D.V.: Nu stiu, dar noi ne-am gandit ca, avand in vedere situatia pe care o avem acum, structura Parlamentului, care asa a iesit ea din electorat, cunoscandu-va, atat cat putem sa va cunoastem noi pe dvs...

T.B.: Inca nu ati aflat tot.

D.V.: Tocmai. Stiind ca sub nici o forma nu va fi posibil ca respectarea vointei electoratului din alegerile trecute, respectiv Uniunea PSD+PUR, care trebuia sa formeze guvernul si dvs. ati adus atunci o alta solutie...

T.B.: Daca o vedeti ca pe o solutie...

D.V.: Poftim?

T.B.: O vedeti ca o solutie acum? PSD+PUR la guvernare?

D.V.: Domnule presedinte, noua ne e greu sa vorbim, pentru ca noi fiind solutia imorala, avem o dificultate.

T.B.: Asta nu inseamna ca sunteti solutia care nu poate vorbi, domnule profesor.

D.V.: Ne e greu sa ne pronuntam.

T.B.: Si solutiile imorale sunt solutii.

D.V.: Da, da... Noi voiam, repet, cu scuzele de rigoare...

T.B.: Nu va scuzati, ca stiu ce vreti sa spuneti. Deci, astept.

D.V.: Stiti. Si sa nu mai spun?

T.B.: Nu, spuneti, pentru ca trebuie sa ramana pentru posteritate.

D.V.: Voiam sa va propunem ca o dovada ca va iubiti tara si pentru ca Institutia Prezidentiala sa nu treaca prin acest proces cu suspendarea, cu demisia, cu referendum, cu costuri, cu toata Europa...

T.B.: ... Vreti sa candidati la Presedintie acum?

D.V.: Eu, nu, in nici un caz. Ma lasati sa termin?

T.B.: Va rog.

D.V.: Noi voiam sa va propunem sa va dati demisia.

T.B.: D'asta v-am intrebat. Vreti sa intram intr-un tur de alegeri impreuna?

D.V.: Nu, deci repet. Eu nu vorbesc acum pentru mine, eu vorbesc pentru tara, pentru Romania. Romania are nevoie de liniste. Dupa parerea dvs., s-a creat in Romania un climat de neliniste. Exista o batalie intre toate institutiile statului si solutia cea mai rapida, cea mai eficienta si cu un rezultat inclusiv in relatiile externe cu ecou foarte bun ar fi ca...

T.B.: Sa spunem asa: securistul Voiculescu a reusit sa-l convinga pe Traian Basescu sa demisioneze din functia de presedinte.

D.V.: Nu, securistul Voiculescu a reusit sa-l convinga pe securistul Basescu, pentru ca daca vreti sa intram la afirmatii fara acoperire... Dvs. stiti ca eu am fost securist?

T.B.: Nu, da stiu ca aveti un dosar.

D.V.: Da, dar dosarul e la justitie, domnule presedinte, si justitia urmeaza sa se pronunte. Vreti sa o influentati intr-un fel.

T.B.: Nu, domnu'... spun si eu!

D.V.: Dar de ce ma faceti securist?

T.B.: Pai, da... cam asa scriu si ziarele. Ce sa fac? Vorbesc si eu! Asa� Dar hai sa trecem la solutiile constructive pe care le propuneti.

D.V.: Deci, solutia constructiva pe care...

T.B.: Lamuriti-ma de ce mai faceti comisia de ancheta!

D.V.: Repet, comisia de ancheta si-a incheiat misiunea, astazi, diseara terminam raportul si maine il predam Birourilor Permanente.

T.B.: Si va e frica de Curtea Constitutionala?

D.V.: Curtea Constitutionala nu are nici un drept sa spuna Parlamentului, are rol consultativ.

T.B.: Consultativ.

D.V.: Ca atare, vreau sa evit sau va propun sa evitam intreaga procedura care Romaniei, pe ansamblu, nu i-ar face bine. E prima oara in istoria Romaniei cand avem de-a face cu o procedura de suspendare, cu un referendum pentru demitere, definitiv toata Europa si toata lumea se uita la noi, si nu cu ochi buni. Avem semnale, am avut intalniri cu multi ambasadori si cu reprezentanti ai firmelor internationale care activeaza in Romania, care si-au manifestat ingrijorarea fata de climatul politic. Sunt obligat sa vi le spun, tocmai in argumentarea nevoii de a calma rapid lucrurile. Sigur ca e un act de vointa al dvs. Nimeni nu va poate impinge la un astfel de act, dar m-ati intrebat ce solutie vedem noi.

T.B.: Am inteles asta. Credeti ca o sa reusiti dvs. sa ma bateti pe mine, pentru ca eu as candida din nou. Eu nu am nici o problema sa ma supun testului populatiei. Nu stiu daca dvs. aveti vreo problema.

D.V.: Vorbiti cu mine, personal?

T.B.:D...

D.V.: Inca o data, eu nu v-am confirmat ca vreau sa candidez la Presedintie.

T.B.:Da.

D.V.: Dvs. aveti informatii de genul asta?

T.B.: Nu, dar la cat de lipsit de ratiune actionati uneori, pot gandi si asta.

D.V.: Eu v-as ruga sa nu ma jigniti. Daca actionez lipsit de ratiune sau nu, nu este atributul dvs. sa ma catalogati pe mine...

T.B.: Dom' profesor, sunteti...

D.V.: Daca…

T.B.: Sunteti intr-o contradictie aici, pentru ca mai inainte nu ati vrut alegeri europarlamentare si, dintr-o data, vreti alegeri prezidentiale. Dar, nu va ganditi cumva ca sistemul democratic... cand se pierde o majoritate, ca un presedinte poate sa spuna ce vrea el, nu are nevoie de majoritate in Parlament, are nevoie de majoritate doar la populatie. Nu v-ati gandit cumva ca solutia, pe care vreti sa o ascundeti, este cea politic corecta, adica demisia primului ministru?

D.V.: Domnule presedinte, vreti sa ganditi in locul meu?

T.B.: Nu, va intreb.

D.V.: V-as ruga sa ma lasati sa gandesc pentru mine si, va rog eu, inca o data, nu ma mai jigniti, domnule presedinte.

T.B.: Nu, nu va jignesc.

D.V.: Pai, nu. Daca spuneti ca vorbesc fara ratiune, inseamna ca...

T.B.: Politic, pe ratiune politica asta nu rezolva majoritatea parlamentara, domnule...

D.V.:Dar nu inteleg, daca veniti din nou la alegeri si sunteti sigur ca veti castiga, care e problema?

T.B.: Pai, unde e atunci... ce va faceti cu efortul comisiei dvs.? Dar hai sa depasim, de acord cu propunerea, am preluat-o, o notam si scriem pe ea propunerea Voiculescu, singura constructiva in perioada asta.

D.V.: Noi asa vedem o rezolvare rapida a problemelor, pentru ca altfel, asa cum este acum aritmetica Parlamentului, va fi foarte greu de gasit un consens care sa fie peren, macar valabil pentru urmatorii doi ani.

T.B.: Pai, da... presedintele cate voturi are in Parlament?

D.V.: Pai, nu, dvs. chiar ma fortati dvs. acum, ca nu e vorba de voturi, e vorba de modul in care presedintele indeplineste rolul de mediator in Romania, modul in care presedintele intelege sa colaboreze cu Parlamentul, cu Guvernul. Factorul de echilibru care, nefiind factor de echilibru, ar fi mai bine sa nu fie.

T.B.: Daca ies tot eu, ce va faceti?

D.V.: Nu stiu, o sa vedem.

T.B.: Va aflati intr-o situatie dificila...

D.V.: De ce? Poate iesim iar in Parlament sau poate iesim cu voturi mai multe in Parlament, sa vedem...

T.B.: Nu, nu, daca sunt alegeri prezidentiale si eu castig din nou, Parlamentul ramane acelasi.

D.V.: Care e problema?

T.B.: Cum faceti majoritatea sau ce va faceti cu solutia facuta?

D.V.: Poate intre timp va schimbati dvs. stilul..

T.B.:Ah, nu....

D.V.: Nu vi-l schimbati?

T.B.: Nu, trebuie sa va schimbati dvs naravul.

D.V.: La ce narav va referiti, domnule presedinte?

T.B.: Nu intru in detalii.

D.V.: Cand faceti afirmatii ca eu am naravuri, spuneti care!

T.B.: Domnu' Voiculescu, v-am invitat la consultari, nu sa va dau consultatii.

D.V.: Nu, dar nu puteti sa ma jigniti.

T.B.: Dar nu v-am jignit, vorbesc de naravuri.

D.V.: Vorbesc fara ratiune, am naravuri - astea sunt jigniri, domnu' presedinte!

T.B.: Oare?

D.V.:Da, sigur! Eu asa le consider.

T.B.: Bun, eu nu le consider asa. Daca stiam ca le considerati jigniri, nu le mai spuneam.

D.V.: Bine, accept. Mai avem, daca ne permiteti...

T.B.: Toate punctele! Si chiar am timp mai mult pentru dvs!

D.V.: Mai avem doua chestiuni si aici depinde de bunavointa dvs. si de raporturile pe care dvs. le mai aveti cu parlamentarii de la anumite partide, daca mai aveti dvs. putere de a influenta, sunt doua lucruri in care dorim sa va solicitam sprijinul. Nu e in favoarea partidului, sunt doua proiecte de-ale noastre pentru care ne luptam. Imi aduc aminte cu placere ca ne-ati si sprijinit o data la unul din ele, in Senat. Unul dintre proiecte este acum la Camera. De fapt, sunt trei. E vorba de neimpozitarea profitului care se reinvesteste, care ar fi un motor de dezvoltare economica extraordinar de mare. Si am trecut prin Senat, suntem in Camera, dar nu avem voturile suficiente. Am facut un amendament. Reinvestirea inseamna in productie, in retehnologizare, nu masini, case si alte lucruri. Al doilea ar fi, intr-un fel, compensatie cu primul, un fond de 1% de solidaritate sociala, luat de la firmele care fac profit, ca !% din profitul lor sa mearga in fondul de solidaritate sociala pentru urmatorii 3 ani, pentru ca noi ii consideram ca fiind cei mai grei.

T.B.: Aveti tot sprijinul meu, pentru tot!

D.V.: Bun, colegii mei, poate, mai au ceva de zis. Domnul Andon?

Sergiu Andon: Dupa cum s-a desfasurat dialogul, sincer, sunt chiar surprins ca am stat pana la sfarsit.

T.B.: A fost chiar interesant!

Băsescu s-a adresat grupului de liberali care au mers la Cotroceni cu prilejul consultărilor cu partidele politice: “Ce, mă, acum o faceţi cu PSD-ul?”.
Făcutul cu licuricii…cu PSD-ul…; zgâlţâituri de bodegă ale discursului prezidenţial.

Doi scriitori români în ipostaze licenţioase- Creangă şi Topârceanu

Povestea Pulei
de Ion Creangă

Amu cicã era într-un sat un tãran. Si tãranul acela a iesit odatã în tarinã sã samene niste pãpusoi. Si cum semãna el, tocmai atunci s-a nimerit sã treacã pe-acolo Hristos si cu Sfântul Petrea. Hristos sã nu tace molcum si sã-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun? întrebã el.
- Ia, niste pule semãn, rãspunse tãranul cu obrãznicie.
- Pule ai zis cã semeni, pule sã dea Dumnezeu sã se facã, zise Hristos, blagoslovind semãnãtura din treacãt cu amândouã mâinile, si apoi se tot duse în drumul sãu cu Sf. Petrea, care nu-si putea stãpâni mierarea de cuvintele ce auzise cã au esit din gura lui Hristos, pentru cã niciodatã nu mai vorbise Mântuitorul asa de buruenos.

Tãranul, dupã ce mântui de semãnat se întoarse acasã. Apoi, la vremea prãsitului a venit de a prãsit pãpusoii dupã rânduialã si iar s-a întors acasã. Dar când vine la cules, ce sã vadã? În loc de pãpusoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drãgãlete de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze si mai rãsbelite!
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toatã vara, zice tãranul, scãrpinându-se în cap si trântind cusma de pãmânt cât ce putu. Asta n-am pãtit-o de când m-a fãcut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de fãcut? - 'Tu-i-as descântecul celui cu blagoslovenia, cã pocit a mai fost la gurã.
Si cum sedea tãranul uimit, numai iacã ce trecea pe-acolo un potâng de babã.
- Bunã-vremea, om bun, zise ea.
- Sã-mi bag genunchiul in vâjoiul cui stiu eu, mãtusã, zise tãranul îndrãcit de nãcaz...
- Dar ce, Doamne iartã-mã esti asa mãshcãrãgios, mãi omule, zise baba posomorâtã. Nu ti-i oarecum sã vorbesti asa, de fatã cu o bãtrânã ca mine?
- D-apoi cum sã mai vorbesc si eu, mãtusã, când vezi cum s-a fãcut Dumnezeu râs de muncusoara mea. Da’, la sãrãciea în care mã gãsesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata dacã ai ce...
Când se uitã baba pe ogor, îsi pune mâinile în cap de ce vede... pule si iar pule, belite si rãsbelite , în toate pãrtile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta încã-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, mãtusã! Dar asa sunt sute si mii de mii, în cur sã le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo cã nu stiu ce sã mai fac. Îmi vine sã mã spânzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista sã nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, mãtusã, dar unde s-a mai auzit o chiznovãtie ca asta - sã mãnânci pule în loc de pãpusoi! Ia învatã-mã si dumneata ce sa fac? cãci pe mine nu mã mai ajunge capul.

Stã ea baba oleacã pe gânduri si apoi zice:
- Nepoate, eu te-as învãta ce sã faci ca sã te desfaci de dânsele rãpede - rãpede si sã scoti bani înzãcit si însutit decât pe pãpusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, mãtusã? Învatã-mã, cã t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra...
Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima... cãci îi curgea ochii dupã dânsele, când le vedea asa de zdravene si bârzoete...
- Apoi eaca ce sã faci, nepoate: încarcã-le în car si le du la târg cã ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul sã te mãnânce, acum trebue sa las rusinea laoparte si sã te învãt cum ai sã înveti pe cumpãrãtori a le întrebuinta.
- Cã bine zici, mãtusã, ia spune-mi, rogu-te!
- Când a fi sã le vie dor de pulã, s-o shuere cum shueri oile la strunga… si atunci, numai sã-ti poatã curul... Iarã când s-ar sãtura de ea, sã zicãs ho! ho! haram nesãtios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dânsa.
Si drept dovadã, baba îsi înfãshcã o mãtrãganã, care era mai mare, de pe un strujan, si începe s-o pue în lucrare cum se cade… Tãranul a încremenit, când a mai vãzut si asta...
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? mãtusã, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am tãiat lemne… Nu mã mai întreba cum, si zi bogdaproshti cã t-am deschis ochii ce sã faci...

Tãranului atâta i-a trebuit. Da babei ce-i fãgãduise, apoi se duce acasã, îsi pune scoartele la car si-l înfundã bine, înjugã boii, se întoarce la ogor încarcã un car zdravãn de pule - si la târg, bãete, cu dânsele la vânzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupânese mari...
O cucoanã vãduvã, auzind asa vorbe din gura tãranului, trimite o slujnicã sã-l cheme la dânsa ca sã-i dea un colb...
Slujnica se duce si cheamã pe tãran. Si cum vine tãranul, cucoana îl si ia la trei parale, zicând:
- Dar bine, mãi tãrane, ce porcãrii spui pe lângã cerdacul meu, cã te mãnâncã mama dracului! Acus te pun la scarã si-ti trag o bãtae, de te-or duce cu cerga acasã... Înteles-ai?
- Apoi, da’, milostivã cucoanã, zise tãranul scãrpinându-se în cap. Sã ierte cinstita fata dumneavoastrã, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la târg, sã vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dânsele, cã ne mãnâncã si pe noi o multime de angãrii si de nevoi de tot felul...
- Mãi, tãrane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fatã cu mine?
- Ba fereascã Dumnezeu, cinstitã cucoanã, vorbesc vorbe sãnãtoase, sãracul de mine! Iacã sã vã aduc una ca s-o vedeti, dacã nu mã credeti..."Tu-i-as praznicul cui le-a plãmãdit, cã m-a fãcut sã intru în dihonii cu lumea din pricina lor. Încaltea dacã-ar fi de partea femeeascã, le-as tine pentru mine, dar asa..."
Si odatã se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dânsa deadreptul în casã la cucoanã.
- Iacã, cucoanã, sagã-ti pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata mã mai înghii si cu bãtae, cã pesemne nu-s eu destul de bãtut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu sã-i fut, cã au început a mã lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum cã tãranul are dreptate, si se face a se uita într-o parte, dar tot trãgea cu coada ochiului si la cinstita pulã din când în când.
- Batã-te focul sã te bata, mãi tãrane, cã ticãlos mai esti!… S-apoi cum s-ar face ca s-o poatã cineva întrebuinta, când ar vre? Nu-i vorbã, cã mie una nu-mi face trebuintã. Dar tare mã mier si eu de asa comedie!
- Cum sã se face, cucoanã! Sã ierte cinstita fatã a dumneavoastrã ia, când vine cuiva pofta de dânsa, o shueri de câteva ori, cum shueram noi oile la shtrungã, s-apoi atunci, tine-te la frecus - cât ce-i pute, cã las' dacã m-a da de rusine. Iarã când te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus, sã strigi la dânsas ho! ho! Haram nesãtios!
Si atunci îndatã numai ce-o vezi cã se trage înapoi frumos, ca serpele la lapte dulce… Si pe urmã, de câte ori ti se scoalã... tot asa sã faci. Si dacã nu te-i multãmi, atunci sã mã blastemi pe mine.
- Batã-te pustiea sa te batã, mojic mãscãrãgios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masa... Ia iesi oleacã afarã din odae, s-apoi te-oiu chema eu acus, cã avem oleacã treabã.

Tãranul tace molcum si ese. Iarã cucoana, drept cercare, începe a suera nãtãrânga, si atunci cinstita pulã face zbârc! în pizda cucoanei! Vorba ceea: gãina bãtrânã nu se spãrie de pula groasã.
Sedea, sãrmana, cum sede mielul la tâta oaei, pânã ce se saturã de supt. Cucoana era de cele mai tartose!

Strâmtã-n pizdã, tare-n sele,
Crascã pula din mãsele,
Cã-i cam iute la otele!

În sfârsit dupã ce s-a sãturat cucoana bine, apoi zice încetisor: ho! ho! haram nesãtios! pula atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos... Cucoana îndatã o rãdicã cu mare sfintenie si o pupã drept în bot... Apoi strigã pe tãran în casã si luându-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a întâmplat de ai tu blãstãmãtii de-aiste, mãi tãrane?
- Cum sã se-ntâmple, cucoanã? Ia mai astã primãvarã, sãmãnând pãpusoi în tarinã, a adus dracul - cã mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a întrebat ce semãn? Eu nu-mi stãpânesc gura? M-a împins pãcatul sã rãspund în ciudã cã pule semãn, sã iertati dumneavoastrã! Si atunci el pocit la gurã sau naiba îl mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amândouã mânile spre ogorul meu din treacãt, zicânds "Pule sã dea Dumnezeu sã se facã". Si cum vedeti dumneavoastrã, pule s-au fãcut, fãrã stirea lui Dumnezeu. Si pula mea si trei bani, s-o cãrutã de jidani, sã ierte cinstita fata dumneavoastrã.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheamã, cum hastã pulã sa le mai zicem?
- Mãi omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfântul Petru? Cã numai ei sunt asa fãcãtori de minuni...
- D-apoi, da, cucoanã, mai stiu eu cine sã fi fost? Dumnezeu ori dracul, sã-i bag in pchizda mâne-sa, cã mai bine nu le-oiu zice, sã ierte cinstita fata dumneavoastrã, cã stiu ca mi-a fãcut-o bunã...
- Dacã-i asa cum spui tu, mãi tãrane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. Si de-aceea, hai sã-ti cumpãr si eu una, spre aducere aminte de anul când s-au fãcut pe ogoarã de cele care spui tu... cã dupã mine aista-i semn de belsug.
- Pule, vrei sã zici, cucoanã.
- De-acelea, mânca-le-ai sã le mãnânci, cã mult le mai porti prin gurã.
- Apoi da, dac-asa ni-i deprinsã gura, ce sã facem? Iertati si dumneavoastrã! Dar si dac-a fi dupã vorba dumitale, cucoanã, apoi mult stau eu si mã mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el altã treaba decât numai se-apuce de fãcut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iartã-mã, dar pulos trebuie sã mai fie si Dumnezeu acela, de-i plac asa de mult pulele! Însã mai stii pãcatul? Oiu face si eu ca dumneata, cucoanã. Poate a vrut Dumnezeu sã se cace cu bani în punga mea, cã de mult sade pustie - frantã de para n-am la sufletul meu.
- Ei, ce zici, cucoanã, iei-ti una ori ba? - cã mã prea întârziu cu iarmarocul.
- Apoi ce mi-i cere tu pe scârnãvia asta, zise cucoana, facându-se cã i-i greatã oarecum... Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebueste.
- Apoi ce sã-ti cer, cinstitã cucoanã! Ca sã nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei în capãt si pace bunã.
- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar stii cã esti de duh, mãi tãrane!
- Apoi, da, cucoanã, mult mi-au asudat si mie coaele, pân-am prãsit atât amar de pule, si le-am adus în halul ista, cum le vezi… si dacã de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la tãrance de-a noastre ti-ai gãsit sa mã pricopsesc? Cã ele ar voi sã le dai cate-o teshtea de pule de-o para si câte-un vraf pe deasupra... Asa-i la noi la tãrani, bãga-mi-as, Doamne iartã-mã, sã-mi bag! Sã iertati de vorba ceea proastã!
- Mãi, tãrane, dar trei sute de lei nu ti-i deajuns?
- Nici o letcae mai putin, cucoanã.
- Patru sute, mãi.
- Nu se poate, cucoanã.
- Nici 450?
- Ba nici 499 de lei si 39 parale. Nu te mai pune si dumneata, cucoanã, pentru 50 de lei. Fã-mi încaltea o saftea sã nu mai stea c-ai sã ai bunãtate de pulã, de mi-I pomeni, si mi-i îndrepta si la alte cucoane de-a dumneavoastrã.
- Hai, na-ti 500 de lei, zice cucoana. Dar nu cumva sã te obrãznicesti sã spui cuiva cã mi-ai vândut mascarale de-aiestea, c-apoi al tãu e dracul. Înteles-ai?
- A... da! cucoanã, d-apoi eu grija asta o am, pãcatele mele?

În sfârsit, cucoana dã 500 de lei, îsi ie pula - si tãranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui sã vândã cum a puté si pe celelalte pule. Dar pule de-ar avé, despre asta nu se mai plânge el acum. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se întreabã.

Dar ce mai atâta vorbã. Cum s-a dus tãranul, cucoana cea pashnitã si spãshitã face o cutie de argint poleitã cu aur, împodoleshte sfânta pulã în bumbac, stropit cu arome, o asazã sh-o încue în cutie ca pe un odor nepretuit, ia cheea la sine, si când îi venea haghitele se aseza gospodãreste pe treabã, îsi astâmpãra pofta, si ca mai ba sã-i duca dorul, sau sã umble pe apucate, ca pânã atunci. Se închipuluise biata cucoanã câte se poate de bine pentru bãtrânete.

Amu, într-una din zile, iaca ce vine popa de pe mosia cucoanei s-o roagã de toti Dumnezeii sã-i boteze un copil. Cucoana, ca sã nu strice hatârul popei, pune caii la cãrutã si se duce cu dânsul în sat sã-i boteze. Si dupã ce-i boteazã copilul, rãmâne la popa la masã în acea zi. Si la masã luã si cucoana mai mult un pãhãrut douã de vin, cum îi treaba oamenilor: ba ia poftim luati-l mãcar pânã la brâul preotesei, ba, atâta rãu sa fie! Pe cucoanã o ia vinul de cap, si pe loc îi si vine pofta de pulã… Ei! Ei! ce-i de fãcut? Da cucoana sã se ducã acasã, popa si cu preoteasa n-o lasã.
- Ai sã mâi la noi în astã noapte, cumãtritã, ziserã ei, cã doar nu-ti plâng copiii acasã.
În sfârsit, cucoana scãpãrã de dor de pulã...
- Cumãtre pãrinte, zise ea de la o vreme, dacã nu mã lãsati sã mã duc, tine cheea asta, si fã bine sfintia ta de te du acasã la mine, deschide lãdoiul de lângã patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de argint si mi-o adã-ncoace, cã-mi trebuie ceva dintr-însa: chitibusuri de-a noastre, stii, cum îi treaba femeilor...
Popa, chitind cã-s niste daruri pentru preuteasa, pe datã si porneste cãlare.
Si ajungând pe la ameazã, în mijlocul verii, si da inima din popa de caldurã. Când pe la mijlocul drumului, trecând prin marginea unei pãduri, sta la umbra unui copac pletos sã se rãcoreascã oleacã. Si cum sta de se rãcorea, îi dã dracul în gând sã umble în cutie si sã vadã ce-i acolo? Suceste el cutiea, o învârteste si nu stiu cum face c-o deschide. Si când se uitã înãuntru, ce sã vadã? Vede coscogemite mascara, învelitã în bumbac stropit cu aromate... Atunci popa cuprins de mierare, începe a suera. Si cum se mira el suerând, pula face zmârc! în curul popei... Popa atunci începe a rãcni si zice: Doamne, izbãveste-mã de vrãjmas! Nu lãsa pre robul tãu de batjocora diavolului! Cã tie unuia am slujit si afarã de tine pre altul nu stiu. Dar toate erau în zadar. În sfârsit, dacã vede popa si vede ca nu mai este scãpare, scoate bârnetul de la izmene si cu un capãt îl leagã de copac, iar cu celalalt capãt de bârnet, leagã pula cum poate, si unde nu începe popa a se smuci si a cotigi în toate pãrtile, cum se smucesc boii la tânjalã, când trag ceva din greu, dar nu era chip… Se roagã el popa, rãcneste el popa, cârneste el, popa, dar nu-i nãdejde de scãpare, c-o dat peste pulã mare.

În sfârsit oleacã de nu era sã iasã sufletul din popa; când noroc de la Dumnezeu, eaca o vacã, pe care o pãlise strechia, cât pe ce erea sa dee peste dânsul sã-l zdrobeascã. Atunci popa, de spaimã, începe a striga desnãdãjduits ho! ho! haram, mânca-te-ar lupchii sã te mãnânce! Vaca dã în lãturi si atunci numai eaca si pula ese din curul popei!... Si când se vede popa scãpat, o si croieste la fugã prin pãdure ca un nebun, lasând si cal si cutie si bârnet si preuteasã si cucoanã si tot, si se va mai duce în toatã lumea. Si dus a rãmas si pânã în ziulica de astãzi.


Balada pizdei
De George Topârceanu


Motto:
Pizda-i blana de samur
Asezata linga cur,
Ce serveste drept caciula
Pentru prea cinstita pula.

Prolog:
Unii spun de nu ma-nsel
Ca pizdele sunt la fel.
Asta însa-i o prostie
Neadmisa-n futarie,
Fiindca pe acest pamînt,
Fel de fel de pizde sunt..
Si nu-ncape amagire,
Ca-i mare deosebire.
Poti confuzia s-o faci,
Doar ca toate-s între craci,
Dar ca floci si adâncime,
Lindic, miros si grasime,
Buze, totu-i diferit,
Si le-mpart pân' la sfârsit
Ultimele teorii,
În trei mari categorii :

Categoria I:
Pizda cea de fata mare,
Dulce roza ca o floare.
Pizda de sublima soarta,
Care-nvie pula moarta.
Bulbucata, dragalasa,
Rumena ca o cireasa,
Cu lindicul ca o fraga,
Sa-l tot lingi o noapte-ntreaga.
Asta-i pizda cea aleasa,
Este-a pulelor mireasa.
Rumenele buzisoare,
Parca-s niste aripioare
Ce se strâng si se desfac,
Când dezmiarda al pulii cap,
Buna pururea de-mpins,
De sarutat si de lins.

Categoria II:
Pizda de dama-ngrijita,
E ca un muzeu gatita.
Cu lindicul mare, ros,
Parca-i creasta de cocos,
Cu tinuta martiala
Cerând pulii socoteala.
Pizda cu semete buze
Care nu admite scuze.
Te suge ca pe un cornet,
Strânge pula ca-n corset,
Iar cumva de-i mai solida,
Ti-o transforma în omida.
Asta pizda futi cu drag,
Are coturi, are prag,
Are tot ce-i trebuieste
Celui care o cordeste.
Futaiul e delicios,
Si prin fata si prin dos
Te slobozi de-ti iesi din fire,
Si te-ai fute în nestire.

Categoria III:
Mai exista între craci,
Pizda-n care sa te caci.
Mare, larga si latoasa,
Muratura puturoasa,
Cu-n lindic mot de curcan.
Sta de straja barosan
Între buzele-i rânjite
Ce se freaca flescaite.
Nu simti nici o gâdileala,
Futi, dar fara socoteala
Nu mai stii cum sa te-asezi,
Nu mai poti sa încetezi,
În zadar cauti strîmtoare,
Ca-ti mai vine si putoare
Si de buze si de cur,
De se-nvîrte casa-n jur
Si te-apuca ameteala,
De se curma slobozeala
Si scârbit de asa futai,
Pula-ti vine sa ti-o tai.

Oamenii din spatele cortinei lui Tăriceanu

“Evenimentul zilei” a publicat un articol de netrecut cu vederea despre consilierii americani angajaţi de PNL. În el, poate, este de aflat cauza metamorfozei peste noapte a lui Tăriceanu, care şi-a lepădat pielea de încasator stoic de scatoalce de la Băsescu. http://www.evz.ro/article.php?artid=296911

Şeful SIE a demisionat după ce l-a luat gura pe dinainte

Ziarul “Adevărul” de azi a publicat stenograma audierii în Parlament a lui Claudiu Săftoiu, directorul Serviciului de Informaţii Externe. În textul , Săftoiu susţine că SIE desfăşoară acţivităţi pe raza României, inclusiv interceptări telefonice– îndatoriri ce ţin doar de SRI. O altă eroare a lui Claudiu Săftoiu, se spune în “Adevărul”, a fost de-a afirma că SIE face interceptări în baza unui mandat emis de procurorul general – iar legea stabileşte că judecătorul emite mandat pentru ascultarea telefonului unei persoane.
Redăm stenograma:

“Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să-l salut pe domnul director al SIE, totodată, să-l contrazic deschis. Îmi pare rău că şedinţa este secretă, deoarece, la nivelul comisiei noastre, noi nu adunăm probe pentru suspendarea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.

Motiv pentru care, dacă sunt convins că există extrem de multe documente cu caracter secret, din perioada răpirii ziariştilor, există date, atitudini şi informaţii publice din acea perioadă, mai ales în perioada în care Omar Hayssam a fost trimis în judecată, şi pe care domnul director ar trebui să le cunoască în detaliu. Pentru că ele au făcut deliciul presei în momentul în care serviciile de informaţii au fost puse la zid.

De aceea, dacă-mi permiteţi o întrebare.

În situaţia în care SIE – după ce a fost pus în libertate şi după ce a fost ajutat să plece din România - l-a monitorizat, există informaţii pe care le puteţi prezenta comisiei privind sprijinul primit la plecarea din ţară?

Domnul Claudiu Săftoiu:

După ştiinţa mea, SIE nu a fost implicat, în niciun fel, în ieşirea din ţară a lui Omar Hayssam.

Domnul Dan Voiculescu:

Domnul senator Şerban Nicolae. Vă rog, domnule senator.

Domnul Şerban Nicolae:

Vă mulţumesc. Şi eu am de făcut aceeaşi precizare. Nu mai reiau pe larg, dar nu suntem o comisie abilitată să strângă probe pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

Există o afirmaţie publică a şefului statului care a relatat că i-a prevenit pe unii membri ai guvernului că, din informaţiile primite de la servicii, aceştia au convorbiri telefonice cu persoanele ale căror convorbiri sunt interceptate ca urmare a unor anchete penale, o persoană fiind arestată.

Ştiţi cumva dacă şi SIE era între acele servicii menţionate de preşedinte?

Şi dacă cumva SIE efectuează asemenea interceptări de convorbiri telefonice pe teritoriul României ale unor cetăţeni români sau străini?

Domnul Claudiu Săftoiu:

După cum ştiţi, potrivit legii, SIE are atribuţii în ceea ce priveşte securitatea naţională a României şi monitorizarea operaţiunilor concertate din afara ţării. Pe teritoriul României, aceste atribuţiuni se fac într-o strictă cooperare şi colaborare cu SRI.

În ceea ce priveşte această declaraţie, pot să spun că, în toată perioada anului trecut, după ştiinţa mea, încă o dată, interceptările pe care SIE le-a solicitat au fost făcute cu acordul expres al procurorului general al României şi nu au avut tangenţă, ca rezultate, cu demnitari români.

De asemenea, pot spune - şi declar! – că SIE nu a iniţiat niciodată interceptări telefonice ale cetăţenilor români, demnitari în funcţie!

„Aveţi tehnică proprie de interceptare? Da!"

În legătură cu afacerea ALRO Slatina şi cu afacerea de energie.

Am înţeles că dumneavoastră nu monitorizaţi cetăţenii români, motiv pentru care nu voi formula o întrebare legată de demnitarii români.

Printre alte persoane care sunt vizate şi care se găsesc, în prezent, într-o anchetă penală, demnitarii români au căzut pe tehnica solicitată de dumneavoastră sau pe informările transmise preşedintelui României?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Mai precis, în ce cazuri anume, domnule senator?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În cazuri de încălcare a legii. Că bănuiesc că nu-i urmăriţi pe toţi, ci numai pe cei despre care aveţi informaţii că au pătruns în câmpul infracţional. Iar atunci când vorbim de trădare, de infracţiuni extrem de grave, bănuiesc că doar la acestea vă referiţi dumneavoastră.

Domnul Claudiu Săftoiu:

Nu. Nu există cazuri în care demnitari români au căzut "pe tehnică", cum vă exprimaţi dumneavoastră profesionist.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule director, o sinteză personală a ultimelor întrebări. Faceţi interpretări având ca subiecţi persoane cetăţeni străini care acţionează pe teritoriul României.

Aveţi tehnică proprie de interceptare?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu Săftoiu:

Aş dori să fiu foarte explicit, dacă se poate. Această tehnică de interceptare care are, întâi de toate, rolul de a crea o protecţie contrainformativă în propriul sistem şi, mai apoi, rolul de a pune sub urmărire şi monitorizare, cu acordul Parchetului General, persoanele bănuite şi suspectate de acţiuni infracţionale pe teritoriul României. Aceasta reprezintă un instrument cu care SIE nu se joacă!

Şi, în acest sens, nicio interceptare solicitată organelor în drept nu se face decât aşa.

Domnul Adrian George Scutaru:

În primul rând, bună ziua, domnule director.

Puteţi să-mi spuneţi, în cazul interceptărilor, care este procedura legală la care apelează SIE pentru realizarea acestor interceptări, prin tehnică proprie?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Se face o solicitare scrisă la procurorul general al României.

Domnul Adrian George Scutaru:

Şi în baza mandatului eliberat de procurorul general SIE realizează interceptările prin tehnică proprie, nu?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Da.

Domnul Adrian George Scutaru:

Atunci cum se explică, domnule director, că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, autoritatea unică de interceptare este SRI, care este un fel de "prestator de servicii" care realizează aceste interceptări, în baza solicitărilor pe care le primeşte de la toate serviciile, celelalte instituţii care au nevoie de informaţii pe baza interceptărilor cu mandatele asigurate?

Nu vi se pare că este totuşi o contradicţie cu cadrul legal în vigoare?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Nu mi se pare. Atâta vreme cât SIE cere unei autorităţi, unei instanţe, altele decât ea însăşi, autorizarea şi mandatul de interceptare, este în perfectă legalitate. Faptul că alte autorităţi informative dispun de aceste posibilităţi de interceptare, atâta vreme cât, pentru aceste tipuri de interceptări de care am vorbit până acum, se cere expres, obligatoriu şi întotdeauna mandatul procurorului general, eu, unul, nu văd nicio incongruenţă.

Despre cum foloseşte SIE „tehnica proprie"

Domnul Adrian George Scutaru:

Dacă sunteţi amabil, domnule director, aceste interceptări se realizează în baza planului stabilit în cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, în discuţiile din CSAT, pentru cazuri mai speciale?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Da. Acolo unde există categoria "Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale", pe cazurile specifice care apar.

Domnul Adrian George Scutaru:

Şi în alte situaţii… Deci, aşa cum SIE, pe baza mandatului, folosind tehnica proprie, aveţi cunoştinţă dacă şi alte instituţii din sistemul naţional de siguranţă naţională folosesc acelaşi procedeu ca şi dumneavoastră?

Deci, interceptează cu tehnica din dotare, în baza mandatului obţinut de procurori?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Probabil că da. Eu vorbesc de SIE.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Vă salut şi vă respect, domnule director. Întrebarea mea este destul de simplă şi sper să nu pară brutală. Oricum, ea prezumă un răspuns simplu.

De când sunteţi dumneavoastră în fruntea serviciului, acesta a demarat o operaţiune de monitorizare, să-i spunem – nu ştiu exact termenul tehnic – în condiţii legale, fireşte, dar la solicitarea sau sugestia – oficială sau neoficială – a preşedintelui României?

Domnul Claudiu Săftoiu:

Nu. Nu a făcut astfel de lucruri.

Vă mulţumesc. Eu mărturisesc că sunt într-o oarecare confuzie. Aţi spus, la începutul audierii, că SIE identifică pericole la adresa siguranţei naţionale a României, care ar putea proveni din exterior. Aşa cum arată şi numele, este un serviciu de informaţii externe.

După aceea, aţi făcut afirmaţia că serviciul efectuează interceptări de convorbiri telefonice sau de altă natură… de comunicaţii… pe teritoriul României ale unor cetăţeni.

Domnul Claudiu Săftoiu:

Ale unor cetăţeni străini care vin în România.

În situaţia în care SIE a efectuat interceptări ale unor cetăţeni străini, pe teritoriul României, în cadrul atribuţiilor legale de activitate de serviciu, datele legate de cetăţenii români cu care aceştia intrau în contact ajungeau la preşedintele României, domnul Traian Băsescu? De când sunteţi dumneavoastră director.

Domnul Claudiu Săftoiu:

Aceste date referitoare la astfel de persoane ajung acolo unde este nevoie, nu numai la preşedintele României. Ajung la ministerele cărora le livrăm – dacă vreţi – note şi informaţii. Nu obligatoriu la preşedintele României. La guvern, la premier…

Domnul Şerban Nicolae:

Domnule director, eu vă spuneam în felul următor. Dumneavoastră urmăriţi pe X şi, în cadrul convorbirilor pe care le are X, daţi şi de Y.

Domnul Şerban Nicolae:

Care nu e cetăţean străin şi care nu face obiectul operaţiunii desfăşurate de SIE.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

L-aş ruga pe domnul director să ne răspundă dacă în urma interceptării convorbirilor telefonice – am înţeles că faţă de preşedintele României, dar şi faţă de alţi demnitari, bănuiesc că primul-ministru, miniştri, exact ce aţi spus, nu transmiteau transcriptul convorbirilor telefonice – către Parchetul General sau către alte instituţii de anchetă era transmis, practic, transcriptul convorbirilor telefonice realizate de cetăţeni români şi, eventual, cetăţeni străini? Implicaţi în fapte infracţionale grave, eu nu mă refer la alţii.

Domnul Claudiu Săftoiu:

Vă spun, cu toată sinceritatea, că nu ştiu în detaliu acest tip de metodologie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supăraţi. Mai devreme aţi spus că nu le trimiteaţi preşedintelui şi aţi spus că în momentul în care obţineaţi de la Parchetul General o aprobare, bineînţeles că după aceea nu aveaţi cum să valorificaţi altfel. Pentru că dacă urmăriţi un infractor, bănuiesc că îl urmăriţi nu să-l şantajaţi, ci să-l băgaţi în puşcărie.

Să-l trageţi la răspundere penală.

Tragerea la răspundere penală nu o face altcineva în afara Parchetului General.

Domnul Claudiu Săftoiu:

La cererea procurorului de caz, aceste interceptări erau puse la dispoziţia procurorului.

Domnul Dan Voiculescu:

Domnule director, vă mulţumesc foarte mult. Vă dorim o zi bună!”

Sunt profund scârbit de clasa politică românească. După hapul amar al CDR, hapul deşănţat al alianţei a pus capac. În afară de alegerile locale, dacă lucrurile au o evoluţie similară cu ceea ce ne agresează prezentul, m-am decis să nu mai votez.
A.P.

"Apel catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul Uniunii Europene"

(scrisoare deschisa initiata de Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice)

Adresam aceasta scrisoare cu ocazia aniversarii a 17 ani de la Proclamatia de la Timisoara - adevarata carta a revolutiei anticomuniste din Romania.

Preluind concluziile Raportului elaborat de Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, in ziua de 18 decembrie 2006, presedintele tarii a condamnat oficial regimul comunist, declarindu-l nelegitim si criminal. Aceasta condamnare a fost facuta si in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

Romania a fost primul dintre fostele state comuniste in care crimele regimului comunist au fost condamnate in baza unui asemenea raport. Consideram ca, indiferent de criticile ce pot fi aduse Raportului, nici un roman de buna credinta nu poate contesta justetea unei asemenea condamnari. Cu toate acestea, impotriva evidentei acestor crime, la data de 18 decembrie 2006, s-a incercat tocmai in Parlamentul Romaniei impiedicarea condamnarii crimelor comunismului. Reamintim ca, in vreme ce in toate celelalte tari comuniste din Europa caderea comunismului s-a produs fara inregistrarea de victime, in Romania prabusirea dictaturii comuniste s-a soldat cu peste 1.100 de morti si peste 3.300 de raniti. Printre cei cercetati de Justitie ca responsabili ai acestui masacru se afla personalitati publice si politice, unele prezente chiar in Parlamentul Romaniei.

Tentativa de impiedicare a condamnarii oficiale a crimelor comunismului, incercata la 17 ani de la caderea oficiala a acestuia, confirma faptul ca flagelul comunist nu a fost invins decit partial in decembrie 1989.

Avind in vedere ca actuala criza politica din Romania a fost declansata imediat dupa condamnarea oficiala a crimelor comunismului, consideram ca aceasta criza reprezinta o incercare de a bloca urmarile firesti ale condamnarii oficiale.

Condamnarea crimelor regimului comunist va fi deplina doar atunci cind recomandarile Raportului vor deveni o realitate de care Romania are atit de multa nevoie. Parlamentul are datoria morala de a face posibila aceasta realitate.

În acest sens, solicitam Parlamentului Romaniei urmatoarele:

1. Adoptarea, cit mai curind posibil, a tuturor legilor care se impun conform concluziilor Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania - raport declarat document al statului roman. Publicarea urgenta de catre Parlamentului Romaniei a unui calendar cu datele-limita la care vor fi adoptate respectivele legi. Stabilirea prioritatilor in adoptarea acestor legi de comun acord cu reprezentantii societatii civile si ai opiniei publice.

2. “Avind in vedere criminalitatea si nelegitimitatea regimului comunist, se impune adoptarea urgenta a legii lustratiei” (citat din Raport, pag. 636). Mentionam ca aceasta lege reprezinta, in esenta, punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Legea lustratiei a fost initiata in Parlament inca din 1994, respectiv din 1997, de catre deputatii PNTCD Constantin Ticu Dumitrescu si George Serban. Datorita initiativei PNL, legea lustratiei a fost adoptata anul trecut de Senat, fiind insa total blocata, de aproape un an, in Camera Deputatilor.

3. Conform concluziilor Raportului (pag.633), solicitam sprijinul moral al Parlamentului pentru finalizarea cercetarilor Justitiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 si la fratricidul din iunie 1990. Cercetarile au fost incepute acum 17 ani tocmai de diferite comisii ale Parlamentului, concluziile acestora fiind neclare. Cercetarile prin Justitie au fost incepute abia in 1999, fiind suspendate in timpul guvernarii Iliescu-PSD (2000-2004), blocindu-se astfel pentru inca patru ani aflarea adevarului. Cercetarileau fost reluate in decembrie 2004. Invocam, de asemenea, concluziile Raportului elaborat de Comisia prezidentiala (pag. 633) care se refera la “necesitatea de a analiza in mod riguros, stiintific, evenimentele din decembrie 1989 si postdecembriste, direct legate de regimul comunist, inclusiv prin finalizarea in regim de urgenta a cercetarilor incepute prin justitie”. În noiembrie 2006, d-l general-magistrat Dan Voinea a precizat ca se apropie de finalizarea dosarului “Iunie 1990” intr-un viitor extrem de apropiat. Domnia sa a precizat ca in acest dosar sunt invinuite si vor fi trimise in judecata 34 de personalitati politice si publice, pentru infractiuni foarte grave, pasibile de pedepse cuprinse intre 15 ani si inchisoare pe viata. Potrivit celor afirmate de dl Voinea, in cazul dosarului “Decembrie 1989” numarul invinuitilor va fi semnificativ mai mare. Consideram ca parlamentarii cercetati de Justitie in calitate de invinuiti ar trebui sa se autosuspende din Parlament pina la probarea nevinovatiei lor.

4. Conform concluziilor Raportului (pag.633), solicitam sprijinul moral al Parlamentului pentru inceperea cercetarii prin Justitie a urmatoarelor evenimente: reprimarea revoltelor muncitoresti din Valea Jiului (1977) si din Brasov (1987); evenimentele de la Tirgu-Mures din martie 1990 (mentionam ca cercetarile au fost incepute in 1990 de o comisie parlamentara). Este necesara de asemenea redeschiderea dosarelor „mineriadelor” din 1991 si 1999. Conform concluziilor raportului, “acestea au fost diversiuni si manifestari tipic comuniste”. Subliniem faptul ca cercetarea prin Justitie a evenimentelor mentionate in acest apel a fost ceruta de cele mai prestigioase organizatii civice non-guvernamentale in cadrul Apelului pentru Romania din 14 iunie 2005, apel adresat principalelor autoritati ale statului, inclusiv Parlamentului.

5. Solicitam partidelor parlamentare care pina in prezent au respins condamnarea oficiala din 18 decembrie 2006, sa-si reconsidere pozitia si sa sprijine prin demersuri lipsite de orice echivoc condamnarea crimelor dictaturii comuniste. Conform concluziilor Raportului trebuie interzise “tentativele de apologie a regimului comunist. (…) A nega crimele comunismului este la fel de inacceptabil cu a le nega pe cele ale fascismului” (citat din Raport, pag. 636). Consideram revoltatoare atitudinea unor parlamentari care apara, implicit sau explicit, regimul comunist care s-a facut vinovat de crime imprescriptibile impotriva umanitatii.

Avind in vedere ca Uniunea Europeana are nevoie de o Romanie vindecata de urmarile crimelor dictaturii comuniste, solicitam sprijinul moral al Parlamentului Uniunii Europene pentru solutionarea cererilor noastre."

Într-o nota a apelului se precizeaza ca a fost predat la Registratura Senatului, cu nr. inregistrare 499/15.03.2007, in atentia D-lui Nicoale Vacaroiu – presedintele Senatului, precum si la Registratura Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei, cu nr. inregistrare 1240/15.03.2007, in atentia D-lui Bogdan Olteanu - presedintele Camerei Deputatilor. Conform legii, destinatarii trebuie sa raspunda in cel mult 30 de zile, sustine nota. De asemenea, scrisoarea a fost trimisa prin posta D-lui Hans-Gert Poettering, presedintele Parlamentului European.

Cele opt ONG-uri semnatare sunt Alianta Civica, presedinte - Christian Mititelu; Societatea Timisoara, presedinte - Florian Mihalcea; Asociatia 21 decembrie 1989, presedinte - Teodor Maries; Blocul National al Revolutionarilor - decembrie 1989 (131 de organizatii de revolutionari), presedinte - George Costin; Federatia sindicala "Solidaritatea - Virgil Sahleanu" a metalurgistilor din Romania, presedinte - Gheorghe Tiber (peste 10.000 membri); Confederatia Nationala Sindicala "Cartel Alfa" (peste un milion de membri), presedinte - Bogdan Iuliu Hossu; Liga Pro-Europa, co-presedinte - Smaranda Enache; Solidaritatea Universitara, presedinte - prof.univ.dr.Octavian Duliu si alte personalitati ale societatii romanesti, printre care Doina Cornea, Alexandru Zub, Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Horia Roman Patapievici, Ion Caramitru, Vladimir Tismaneanu, Stere Gulea, Lucia Hossu Longin, Romulus Rusan, Serban Radulescu Zoner, Liviu Antonesei, Dorin Tudoran, Tom Gallagher, Mircea Mihaies, Marilena Rotaru, Cezar Ivanescu, Radu Paraschivescu.

Proiectul noului Cod Penal pus în discuţie publică de Monica Macovei, ministrul Justiţiei

CODUL PENAL AL ROMÂNIEI


PARTEA GENERALĂ


TITLUL I LEGEA PENALĂ ŞI LIMITELE EI DE APLICARE

CAPITOLUL 1 PRINCIPII GENERALE

Art. 1 Legalitatea incriminării
(1) Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.
(2) Nici o persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită.

Art. 2 Legalitatea sancţiunilor de drept penal
(1) Legea penală prevede pedepsele care se pot aplica şi măsurile educative care se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă care se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală.
(2) Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau măsură de siguranţă dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită.

CAPITOLUL 2 APLICAREA LEGII PENALE

Secţiunea 1 Aplicarea legii penale în timp

Art. 3 Activitatea legii penale
Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.

Art. 4 Aplicarea legii penale de dezincriminare
Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

Art. 5 Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una

Dăm securişti Europei

Securilă Mircea Coşea s-a gândit să dea “un plus de valoare” grupului Identitate, Tradiţie, Suveranitate din Parlamentul European, oprindu-şi troşcoleta politică la extremiştii europeni, ăia de le place să ne numească ţigani. Vezi bine, Coşea s-a simţit marginalizat în PNL. Ar fi vrut securistul să fie pupat pe frunte, după ce a minţit că nu a colaborat cu Securitatea…! O căzătură care a comis un fals în declaraţii, curvă cu ifose de virgină…
După înhăitarea lui C.V.Tudor cu indivizii de care am pomenit, fapt ce a făcut posibilă naşterea în P.E. a grupului Identitate, Tradiţie, Suveranitate, Coşea parcă vine să demonstreze că suntem o binecuvântare politică pentru Europa. Pe invers.
Alexandru Petria

La TVR1, despre legalizarea prostituţiei

Aseară, la “Între bine şi rău”, emisiune moderată de caţavencul Liviu Mihaiu pe TVR1, s-a dezbătut problema legalizării prostituţiei. Miniştrii Blaga, Macovei şi doctorul politician Sorin Oprescu au fost pro. Contra s-a situat cu stridenţă George Pruteanu, rizibil de patetic, obtuz. De nu ipocrit. El a repetat cu insistenţă că, în cazul legalizării prostituţiei, statul s-ar transforma în patronul bordelurilor. Pe drumul acestei gândiri, statul este patronul firmelor care operează în România, ceea ce este o prostie inacceptabilă din partea unuia care are pretenţii de intelectual.
Impozitarea afacerii, după unele estimări, ar canaliza vreo 500 de milioane de euro la buget.
Alexandru PETRIA

Primăvară e în toate

Domnul şi mitocanul

Premierul Tăriceanu l-a călcat pe picioare pe Băsescu amânând data alegerilor europene printr-o hotărâre de guvern. Semn că nu mai acceptă să încaseze cu stoicism lovituri.
Dacă proceda astfel din capul locului, procentul din sondaje al PNL avea şansa să urmeze traiectoria săgeţii din sigla partidului. Aşa…
Cu domnii tratezi domneşte, iar mitocanilor le retezi vârful nasului. Dacă nu te tentează lipirea de apelativul Moliceanu.
Alexandru PETRIA

Ceva este putred

Azi, “Ziua” a publicat iar un articol în care este acuzat de plagiat Gabriel Liiceanu. Dacă a “ciupit” din alţii, să-i fie ruşine. Pînă acum, polemica este la un nivel mocirlos, patetic pavlovian, îndeosebi la fanii directorului de la “Humanitas”. O aplecare meticuloasă asupra textelor infierate ar despărti apele. O aplecare cu sânge rece, chirurgicală.
A.P.

Să mai şi râdem...

Un banc cu Mahomed

Un musulman habotnic moare şi ajunge în rai. Este extrem de surescitat- o viaţă întreagă aşteptase să-l întâlnească pe Mahomed!... La poarta raiului dă peste un tip cu barbă. Plin de emoţie şi înfrigurare, omul nostru îl întreabă: "Mahomed?" "Nu, fiul meu, eu sunt Sf. Petru. Mahomed e mai sus" îi răspunse bărbosu', arătând către o scară care duce spre un nor superior. Habotnicul începe să urce cu greu scara. În fine, întâlneşte un alt individ cu barbă şi i se adresează plin de speranţă: "Mahomed?" "Nu, eu sunt Moise. Mahomed e mai sus." Habotnicul urcă sprinten mai departe, în ciuda urcuşului abrupt, plin de euforia revelării faptului că reprezentantul evreilor se află la un nivel inferior faţă de Profet... Ajunge la următorul nor şi-l întreabă respectuos (dar plin de subînţelesuri) pe bărbosul întâlnit în cale: "Mahomed?" "Nu, eu sunt Hristos. Mahomed e mai sus..." În ciuda efortului depus, faţa i se luminează- dându-şi seama că tocmai are dovada clară a superiorităţii islamului faţă de creştinism... Habotnicul se târăşte mai departe, cu ultimele puteri, şi ajunge la ultimul nor, adresându-i-se individului (tot cu barbă, dar mult mai impunător) din faţa sa: "Mahomed?" "Nu, fiule, eu sunt Dumnezeu! Dar tu arăţi cam extenuat, doreşti o cafea?". "Dacă se poate, vă mulţumesc din suflet." Trăgându-şi un pic sufletu', habotnicul continuă: "Sincer să fiu, trecând peste faptul că m-aşteptam să vă prezentaţi drept Allah, n-aş fi putut bănui vreodată că n-o să-l întâlnesc pe Mahomed aici...". Dumnezeu îl linişti imediat, spunându-i: "Dar Mahomed este aici, chiar la acelaşi nivel cu mine!...", după care se-ntoarse bătând scurt din palme: "Mahomed - două cafele!"

Somn uşor

O prietenie

Evoluţia omului

Fratele preşedintelui, "băiat deştept din energie"

Grupul de Investigatii Politice (GIP) publica documente care demonstreaza ca Mircea Basescu, fratele presedintelui Traian Basescu, minte cind afirma ca nu este un apropiat al lui Bogdan Buzaianu, patronul Energy Holding. In realitate, Mircea Basescu si Bogdan Buzaianu sint prieteni de pahar.
Grupul de Investigatii Politice publica doua fotografii care arata ca Mircea Basescu si Bogdan Buzaianu se cunosc foarte bine, aflindu-se intr-o relatie apropiata.
Intr-un interviu publicat in 9 martie 2007, Mircea Basescu incerca sa raspunda dezvaluirilor din presa referitoare la relatia sa cu „baietii destepti din energie", declarind: „l-am vazut o singura data pe Bogdan Buzaianu, dupa semnarea contractului cu Energy Holding. Am avut o discutie tehnica, fiindca a fost nevoie de o adaptare a instalatiei electrice. Nu sintem nici macar cunostinte, de prietenie nu poate fi vorba".
Fotografiile pe care le publicam astazi demonstreaza ca Mircea Basescu minte. Este imposibil ca doua persoane care nu „sint nici macar cunostinte" sa se afle in ipostaze precum cele din fotografiile pe care le publicam. Este evident ca fotografiile nu au fost facute la „discutia tehnica" la care se refera Mircea Basescu. Daca fratele presedintelui ar spune adevarul, ar insemna ca Bogdan Buzaianu ii soptea la ureche, printre pahare si sticle de bautura detalii tehnice referitoare la „adaptarea instalatiei electrice".

Când va fi condamnat ticălosul Ion Iliescu?

"Preşedintele Iliescu informează pe prim-adjunctul ministrului MApN că pe sediul Poliţiei Capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci mişcarea este o rebeliune legionară."

Implicarea lui Iliescu în prima mineriadă este demonstrată de Jurnalul Armatei II, Garnizoana Bucureşti, din 13-15 iunie 1990


Public extrase din acest act oficial al armatei:
"La data de 13 iunie 1990 s-a dat ordin pentru evacuarea persoanelor aflate în Piaţa Universităţii. S-au prevăzut 120 de cadre şi militari în termen de la Batalionul 265 Poliţia Militară. Aceştia au fost angajaţi în acţiunea respectivă pentru blocarea ieşirilor staţiilor de metrou începând cu 13.06.1990, între orele 04.00-06.00. După orele 08.00, efectivele au fost diminuate treptat, iar la orele 16.00 s-au retras complet.

Ora 15.45: Preşedintele României a cerut telefonic gen. mr. Şchiopu Nicolae care îl inlocuia pe şeful Statului Major să intervină cu 2 detaşamente de militari din unităţile MApN în sprijinul trupelor Ministerului de Interne existente în Piaţa Universităţii. Şchiopu Nicolae a propus preşedintelui ca MApN să nu intervină în Piaţa Universităţii şi să întărească paza la Guvern şi Televiziune. Propunerea a fost aprobată.

Ora 16.00: Ministrul de Interne Chiţac a solicitat telefonic la Marele Stat Major ca ministrul MApN să intervină cu trupe în Piaţa Universităţii. Gen. mr. Şchiopu Nicolae i-a comunicat că preşedintele ţării a dispus ca Armata să întărească paza la Palatul Victoriei şi Televiziune.

Ora 16.15: Şchiopu Nicolae a transmis hotărârea preşedintelui ţării de a trimite pentru întărirea pazei câte 150 de militari la Palatul Victoriei şi Televiziune, precum şi 13 TAB-uri. De asemenea, a transmis comandantului Comandamentului Infanteriei şi Tancuri, gen. col. Iulian Topliceanu, ca să trimită câte un detaşament de 400 de militari din B.98 Instrucţie Pază Aeroportuară la Palatul Victoriei şi Televiziune pentru a întări paza acestora.

Ora 16.20: Preşedintele ţării a cerut ca Armata să întărească apărarea la celelalte obiective de stat.

Ora 16.30: Contraamiralul Dumitrescu de la MI (care a comunicat că sediul Poliţiei este incendiat) gen. mr. Şchiopu Nicolae a transmis comandanţilor A. I. şi trupelor de transmisiune ordinul prim-adjunctului ministrului Apărării Naţionale şi şef al MSTM de a interveni la Poliţia Capitalei cu câte un detaşament alcătuit din 50 de militari.

Ora 17.20: Prim-adjunctul MApN şi şef al Marelui Stat Major cautând să intre în legatură cu conducerea Ministerului de Interne a obţinut legatura telefonică cu prim-adjunctul ministrului de Interne, şef al IGP, gen. mr. Corneliu Diamandescu, care a făcut afirmaţia că nu cunoaşte situaţia şi acţiunile ce le desfasoară trupele MI, că este hotărât să-si dea demisia.

Ora 17.25: Prim-adjunctul ministrului Apărării Naţionale a ordonat să alarmeze unităţile militare din Bucureşti şi Mihai Bravu; regimentele mecanizate din Slobozia şi Ploieşti şi regimentele de paraşutişti din Caracal şi Boteni.

Ora 17.35: Se primeşte ordinul preşedintelui să se folosească gazele lacrimogene în zona sediului Ministerului de Interne. Se transmite ordinul CTCh.

Ora 19.20: Comandantul A. I. raportează că 8 TAB-uri au plecat către sediul MI pentru deblocarea acestuia. Comandantul Trupelor Chimice a primit ordin să conducă personal întrebuinţarea substanţelor lacrimogene la sediul MI şi Poliţiei Capitale. În acest sens, are aprobarea preşedintelui Iliescu.

Ora 19.25: Preşedintele Iliescu informează pe prim-adjunctul ministrului MApN că pe sediul Poliţiei Capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci mişcarea este o rebeliune legionară.

Ora 19.50: Prim-adjunctul MApN, gen. Vasile Ionel, ordonă ca în toate unităţile alarmate să se pregătească muniţia pentru a fi distribuită la ordin.

Ora 23.43: A decolat elicopterul de la Otopeni spre locaţia Ministerului de Interne unde a lansat cele 2.200 de fiole lacrimogene.

Ora 23.50: Directorul ziarului «Adevărul» se interesează la şeful statului Marelui Stat Major care este situaţia la obiectivele atacate şi cum se interpretează acţiunea bandelor de huligani. Şeful MSTM i-a repetat aprecierile repetate de Iliescu, că aceasta este o incercare de rebeliune de tip legionar, că aceştia au asupra lor arme şi muniţie sustrasă din locaţia Poliţiei Capitalei.

Ora 02.45: Preşedintele Iliescu cere primului adjunct situaţia forţelor care au acţionat la MI. Se comunică că pentru despresurarea şi cucerirea locatiei MI au acţionat 360 militari (200 paraşutişti, 80 politişti militari şi 80 militari).

14.06.1990 - Ora 15.40: Doamna Doina Ionescu, secretarul Ministerului Economiei, informează că a primit un telefon de la un redactor de la «Romania liberă» că redacţia este asediată de mineri şi vor protecţia domnului general Ionel. S-a ordonat ca 50 de militari de la CApC să asigure protecţia redacţiei.

Ora 15.45: Generalului Geoană îi este raportat că a sosit un grup de mineri care scandează «Jos Băcanu!», iar unul a intrat în sediul redacţiei, ameninţându-l că dacă mai apare «România liberă» va da foc redacţiei.

Ora 16.00: Primul-adjunct al MApN a sosit de la Guvern şi a ordonat să se dea o dispoziţie referitoare la: se reaminteşte ordinul potrivit căruia militarii vor face uz de armă (arme de foc) numai în situaţiile în care se pătrunde în forţă în cadrul obiectivelor apărate sau când militarii sunt atacaţi cu arme de foc de către persoane străine; se va întări paza dispozitivelor de armament şi muniţie, în unităţi va exista subunitatea de intervenţie pentru aceste depozite, în eventualitatea atacării lor.”
Alexandru PETRIA

Nu suntem fraţii lui Băsescu

Nu ştiu ce le-a căşunat colegilor gazetari pe fratele lui Băsescu, Mircea Băsescu. El cumpără energie electrică ieftină prin Plusfood SRL şi o revinde scump la stat. Este o afacere cistită, normal.
Ce, noi nu putem s-o învârtim, nu avem un facturier, un chitanţier şi o ştampilă, suportul costisitor al tranzacţiei? Hai s-o încercăm… Ei, dar dacă n-o putem realiza, ori suntem proşti ori nu suntem fraţii preşedintelui Băsescu, crucişătorul anticorupţiei româneşti. Să ne consolăm că Dumnezeu în bunătatea Sa, la o ţară de proşti, ne-a fericit cu lideri inteligenţi.
Alexandru PETRIA

Ţiriac în topul reviste “Forbes”

În tenisul mondial Ion Ţiriac este o pagină de istorie glorioasă. Prin afaceri, a ajuns în topul revistei americane “Forbes”, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. Respectele mele.
Cum viaţa este în tonuri deschise doar în poveşti, la minusuri, pentru întregirea tabloului omului Ţiriac bifez prietenia lui greţoasă cu Adrian Năstase, organizarea unor adevărate masacre ale mistreţilor de pe domeniul său de vânătoare şi cei doi arici dolofani ce-i rotunjesc buzunarele; este obişnuit să primească, să dea e un chin.
Răzuind umbrele de pe portret, Ion Ţiriac este de luat ca exemplu.
Alexandru PETRIA

Copârşeul lui Iisus

James Cameron, autorul celebrului “Titanic” şi al recentului “The Lost Tomb of Jesus” (“Mormântul rătăcit al lui Iisus”), a aruncat o bucată de jar în mâinile presei mondiale. Aceasta, prin paleta poziţiilor adoptate, singura lipsă- ignorarea, cu înjurături atroce, cu reproşuri civilizate ori cu un ton aprobator, a reuşit să promoveze autointitulatul documentar cum nu ar fi izbutit un buget de reclamă de nabab. “The Lost Tomb of Jesus” este un produs provocator, ciuruit de inexactităţi în pofida pretenţiilor, cu carenţe în logistica ştiinţifică, după cum îl evaluează specialiştii în arheologie, istorie şi teologie. Să iei în serios pelicula înseamnă să te înnămoleşti în eroare. Ultrareligioşii s-au simţit ofensaţi de prezentarea copârşeului lui Iisus (ardelenism pentru sicriu), primit ca un atac la Înviere, la creştinism, ca o erezie. Prin băşicarea lor, prin acceptarea provocării, i-au dat încă un brânci lui Cameron spre succesul comercial. La câte fisuri logice şi ştiinţifice are, noua găselniţă a lui Cameron, cred, face un serviciu credinţei, şi nu pe dos- pagube, prin coagularea discuţiilor în jurul figurii emblematice a lui Iisus. Alchimic, răul devine bine, prin supraexpunerea la lumina argumentelor irefutabile. Iisus este Mântuitorul, nu un evreu oarecare plătitor de impozite romanilor, cu nevastă ex-curvă, cu capre în bătătură şi tăiat împrejur. Alexandru PETRIA

Mona Muscă, în căutarea onoarei pierdute

Decizia Monei Muscă de-a demisiona din Parlament şi din PLD, de azi, este prima ei acţiune de aplaudat după ce s-a dovedit că a scribălit pentru Securitate. Un prim pas în căutarea onoarei pierdute.
Alexandru PETRIA

Turnătoarea şi heruvimul sau despre Mona Muscă şi Ion Iliescu

Cu luni în urmă, când de sub fardul luptătoarei pentru democraţie Mona Muscă CNSAS a arătat chipul fostei informatoare a Securităţii Dana, am scris un articol vehement intitulat Sfânta târâtură. Pentru mine, Mona Muscă a fost o imensă decepţie. Odinioară o vedeam potrivită chiar pentru şefia republicii. M-am înşelat. Am creditat o târâtură cu un tupeu fantastic, despre care azi Justiţia a stabilit, fără posibilitate de contestaţie, că a făcut poliţie politică pe vremea lui Ceauşescu, turnându-şi colegii.
Este de knock-out că CNSAS a stabilit, tot azi, că Ion Iliescu n-a făcut poliţie politică. O mutare de-o duduitoare sclipire raţională. Genială. Băi băieţi, ne credeţi retardaţi? Păi, cum să colaboreze foştii prim-secretari PCR cu Securitatea, cum să se înjosească în turnătorii, când băieţii cu ochi albaştri primeau directive de la activişti? Aşa, nici Hitler n-a colaborat cu Gestapo-ul. Numai le-a ordonat celor de acolo cum să-i ridice pe săracii evrei la cer. Prin furnalele crematoriilor din lagărele de exterminare.
Bătrânul ticălos Iliescu o fi os de heruvim. Au aflat-o cei de la CNSAS, cu confirmare din trei surse, cum stă scris în manualele de jurnalism.
Alexandru PETRIA

Păzea, vine Funar

Cică Gheorghe Funar este cel mai harnic parlamentar român. Fruntaş la prezenţă, cu cele mai multe iniţiative legislative. Văzduhiste la greu.
Are mintea odihnită. Iar de unii dintre cei cu mintea odihnită, după cum reiese din înţelepciunea populară, este sănătos să te fereşti. Mâine-poimâine, Funar va propune şi reglementarea înmulţirii piţigoilor. Lângă o duzină de unguri scalpaţi, clar. PRM, veselie de latrină…!
Alexandru PETRIA

Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului în România
Direcţia Generală Investigaţii
Raport de activitate
(mai - decembrie 2006)
2
Cuprins
Introducere.............................................................................................3
Şantierul Arheologic Sighet ..................................................................4
Publicaţii ...............................................................................................5
Conferinţe şi seminarii ..........................................................................6
Proiecte de cercetare în curs de derulare ............................................8
Proiecte muzeale ................................................................................19
Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului ............20
Parteneriate media .............................................................................21
Relaţii cu publicul ................................................................................22
Anexa 1 Raport privind cercetările arheologice desfăşurate în cimitirul săracilor din
Sighet (Judeţul Maramureş) -campania din iulie 2006-..........................................24
Anexa 2 Raport privind cercetările arheologice desfăşurate în cimitirul săracilor din
Sighet (Judeţul Maramureş) -campania din iulie 2006-.........................................33
Anexa 3 Lista participanţilor la săpăturile de la Sighet -campania 2006-.................48
3
Introducere
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) a fost
înfiinţat la 21 decembrie 2005, prin Hotărârea de Guvern nr. 1724/2005 (publicată
în Monitorul Oficial nr. 1.195 din 30 decembrie 2005). IICCR are obligaţia, alături
de alte instituţii ale statului, să cerceteze crimele şi abuzurile comunismului.
Institutul este specializat în adunarea dovezilor care să probeze natura criminală a
regimului comunist, sub toate aspectele sale. În plus, elaborarea unor programe
educaţionale, având ca tematică prezentarea totalitarismului comunist, era absolut
necesară, iar IICCR şi-a propus să se implice în acest proces. De altfel, misiunea
Institutului este precizată foarte clar în Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea sa:
„investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor dreptu

Adrese utile

Alianta Civica (www.aliantacivica.ro)
Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii (http://arfp.ong.ro)
Societatea de Analize Feministe (www.anasaf.ro)
Liga ProEuropa (www.proeuropa.ro)
Civitas (www.civitas.ro)
Fundatia “Societatea Civila" (www.sferapoliticii.ro/fsc.html)
Fundatia Manfred Worner (worner.ong.ro/)

Direcţia Naţională Anticorupţie. Ghid de orientare pentru cetăţeni


1. Prezentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

2. Organizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

2.1. Structura centrală

2.2. Structura teritorială

3. Competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie

4. Sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

4.1. Plângere

4.2. Denunţ

4.3. Model de plângere sau denunţ

5. Clauza de nepedepsire

6. Posibilităţi de sesizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

7. Circuitul diverselor tipuri de sesizări

8. Drepturile şi obligaţiile persoanelor implicate în procesul penal

9. Drepturile şi obligaţiile organelor de urmărire penală

10. Modul de soluţionare a cauzelor penale

11. Căi de atac împotriva soluţiilor date de procuror

Model de plângere împotriva măsurilor, actelor şi soluţiilor procurorului

1. Prezentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii.

Are sediul în municipiul Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, numărul 79-81, sectorul 1, cod poştal 010106, şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României, prin procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înfiinţată, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie, la data de 1 septembrie 2002, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, ca structură specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcţia Naţională Anticorupţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public, conform legii.

Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic şi este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
2. Organizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef direcţie, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi direcţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie are o structură centrală şi o structură teritorială.

2.1. Structura centrală este constituită, printre altele, din următoarele secţii, care sunt conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie:

* Secţia de combatere a corupţiei
* Secţia de combaterea a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie
* Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
* Secţia judiciară penală

2.2. Structura teritorială se compune din 15 servicii teritoriale şi 3 birouri teritoriale, după cum urmează:

* Serviciul teritorial Alba Iulia (cu sediul în municipiul Alba Iulia, Piaţa Iuliu Maniu, nr.24, judeţul Alba, tel./fax: 0258.811.308)
* Serviciul teritorial Bacău
(Bacău, str.Ştefan cel Mare, nr.4, judeţul Bacău, tel./fax: 0234.520.312)
* Serviciul teritorial Braşov
(Braşov, str. col. Ion Buzoianu, nr.63, judeţul Braşov, tel.: 0268.471.914, fax: 0268.475.244)
* Serviciul teritorial Bucureşti
(Bucureşti, str.Ştirbei-Vodă, nr.79-81, sector 1, tel./fax 021.313.01.28)
* Biroul teritorial Slobozia
(Slobozia, str.Al.Odobescu, nr.57, judeţul Ialomiţa, tel./fax: 0243.23.23.20)
* Serviciul teritorial Cluj
(Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr.8-10, judeţul Cluj, tel.:0264.450.815, fax: 0264.450.816)
* Serviciul teritorial Constanţa
(Constanţa, str.Mircea, nr.108, judeţul Constanţa, tel./fax: 0241.672.277)
* Serviciul teritorial Craiova
(Craiova, str.Mihai Viteazu, nr.20, judeţul Dolj, tel./fax: 0251.419.931)
* Biroul teritorial Târgu Jiu
(Tg. Jiu, str.Geneva, nr.11, judeţul Gorj, tel./fax 0253.223.555)
* Serviciul teritorial Galaţi
(Galaţi, str.Basarabiei, nr.47, judeţul Galaţi, tel. 0236.411.340, fax: 0236.492.940)
* Serviciul teritorial Iaşi
(Iaşi, str.Nicolae Gane, nr.22, judeţul Iaşi, tel.: 0232.272.226, fax: 0232.272.234)
* Serviciul teritorial Oradea
(Oradea, str.Louis Pasteur, nr.1, judeţul Bihor, tel. 0259.479.110, fax 0259.479.112)
* Biroul teritorial Satu Mare
(Satu Mare, Bd.Sănătăţii, bl.K1, judeţul Satu Mare, tel. 0261.759.780)
* Serviciul teritorial Piteşti
(Piteşti, Bd.Nicolae Bălcescu, bl.S 5 Mezanin, judeţul Argeş, tel. 0248.28.90.91, fax 0248.28.90.93)
* Serviciul teritorial Ploieşti
(Ploieşti, str.Gheorghe Grigore Cantacuzino, nr.257, judeţul Ploieşti, tel./fax 0244.582.512)
* Serviciul teritorial Suceava
(Suceava, str.Petru Rareş nr.15, judeţul Suceava, tel./fax 0230.522.812)
* Serviciul teritorial Târgu Mureş
(Tg. Mureş, str.Tineretului, nr.2 A, judeţul Mureş, tel./fax 0265.267.851)
* Serviciul teritorial Timişoara
(Timişoara, str.Eugeniu de Savoya, nr.2, judeţul Timiş, tel. 0256.221.422, fax 0256.224.421)

3. Competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie are aceeaşi competenţă materială şi după calitatea persoanei ca şi structurile teritoriale ale acesteia.

Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală în cauze de corupţie, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:

a) cel puţin una dintre infracţiunile sesizate este prevăzută în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:

* Infracţiuni de corupţie
o luare de mită
o dare de mită
o primirea de foloase necuvenite
o trafic de influenţă ş.a.
* Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie
o stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei tranzacţii comerciale;
o stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând autorităţii publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;
o acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare;
o neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea creditelor restante;
o utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;
o efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
o încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
o folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, dacă este săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
o folosirea influenţei sau a autorităţii de către persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite ş.a.
* Infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie (numai dacă au fost săvârşite în legătură cu infracţiunile mai sus-menţionate):
o tăinuirea bunurilor;
o favorizarea infractorului;
o asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni ;
o falsul şi uzul de fals;
o abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi;
o şantajul;
o infracţiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr.656/2002;
o contrabanda;
o infracţiunile prevăzute în Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale;
o infracţiunea de bancrută frauduloasă şi celelalte infracţiuni prevăzute în Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale;
o traficul de droguri, traficul de substanţe toxice şi nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor;
o infracţiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr.658/2001;
o infracţiunea prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism.
* Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene:
o folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor;
o schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor;
o folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor ş.a.

b) dacă este îndeplinită cel puţin una dintre cele patru situaţii mai jos menţionate:

* valoarea obiectului infracţiunii de corupţie (valoarea mitei, a foloaselor necuvenite) depăşeşte echivalentul în lei a 10.000 euro;
* cuantumul prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro;
* prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie s-a produs o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei
o autorităţi publice
o instituţii publice
o persoane juridice
* infracţiunile au fost comise de către:
o deputaţi;
o senatori;
o membri ai Guvernului;
o secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora;
o consilieri ai miniştrilor;
o judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale;
o ceilalţi judecători şi procurori;
o membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
o preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia;
o Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
o consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
o consilierii de stat ai primului ministru;
o membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi;
o guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României;
o preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei;
o ofiţeri, amirali, generali şi mareşali;
o ofiţeri de poliţie;
o preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene;
o primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti;
o primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti;
o primarii şi viceprimarii municipiilor;
o consilierii judeţeni;
o prefecţii şi subprefecţii;
o conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora;
o avocaţii;
o comisarii Gărzii Financiare;
o personalul vamal;
o persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare;
o persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
o lichidatorii judiciari;
o executorii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile enumerate mai sus, sesizarea trebuie adresată celorlalte parchete, deoarece Direcţia Naţională Anticorupţie nu are competenţa de a o soluţiona.

Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene sunt de competenţa exclusivă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

4. Sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, Direcţia Naţională Anticorupţie poate fi sesizată prin următoarele două modalităţi:

4.1. Plângere (în situaţia în care reclamantului i-au fost vătămate drepturile în urma săvârşirii unor infracţiuni de corupţie)

* Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul, care trebuie să fie special (respectiv, să fie autentificat la un notar public), se depune împreună cu plângerea.
* Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, ori de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu-şi însuşeşte plângerea.
* Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal.
* Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. Pentru a putea fi luată în considerare, plângerea trebuie să cuprindă obligatoriu:
* Numele şi prenumele
* Datele de identificare (adresă, CNP)
* Indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut
* Descrierea faptei care formează obiectul plângerii
* Indicarea mijloacelor de probă
* Data şi semnătura

4.2. Denunţ (dacă reclamantul are cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie)

Denunţului îi sunt aplicabile aceleaşi cerinţe ca şi plângerii (a se vedea subpunctul 4.1.).

4.3. Model de plângere sau denunţ
Domnule Procuror Şef Direcţie (Domnule Procuror Şef),
Subsemnatul(a) ..................., domiciliat(ă) în (localitatea) ......., strada .........., nr. ........, bl. .........., sc. ........., et. ......., ap. ......., judeţ (sector) ....., cod poştal ....., titular al cărţii de identitate seria ......, nr. ......., CNP ......,

în temeiul art. 222 (respectiv, art.223) din Codul procedură penală, formulez prezenta(ul)
PLÂNGERE (DENUNŢ)

împotriva numitului(ei)* .......................... domiciliat(ă) în (localitatea) .........., strada ........, nr. ..........., bl. ......., sc. ........., et. ......, ap. ........, judeţ (sector) ......., cod poştal ........, titular al cărţii de identitate seria ......., nr. ......., CNP .........,

pentru faptul că
Se descriu faptele

Dovada săvârşirii infracţiunilor o fac cu următoarele mijloace de probă:

Se prezintă mijloacele de probă
Data Semnătura

*Se vor completa datele, dacă sunt cunoscute de către cel ce face denunţul sau plângerea.

5. Clauza de nepedepsire

Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta, mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, în acest caz (art.255 alin.3 şi 5 din Codul penal).

6. Posibilităţi de sesizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a diversificat modalităţile de primire a sesizărilor din partea cetăţenilor, astfel că, în prezent, această activitate se realizează prin:

* poştă, la adresele menţionate la punctele 1 şi 2.2.
* fax: 004(021)314.19.11
* e-mail: anticoruptie@pna.ro
* telefonul anticorupţiei 004(021)312.73.99, care funcţionează permanent, începând cu luna octombrie 2003. Prin acest telefon, Direcţia Naţională Anticorupţie poate fi sesizată direct cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie, respectându-se îndrumările transmise prin intermediul robotului telefonic.
Mesajele primite sunt stocate în memoria unui computer, fiind ulterior analizate la nivelul Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ulterior, se transmit secţiilor competente numai acele mesaje care respectă conţinutul unei plângeri (a se vedea pct.4) şi numai dacă aspectele sesizate privesc infracţiuni de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (a se vedea pct.3).
* depunerea sesizărilor se poate realiza, odată cu primirea în audienţă de către procurorul desemnat în acest scop, zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00-15.00, sau, la cerere, de către cadrele de conducere.

7. Circuitul diverselor tipuri de sesizări

Indiferent de modalitatea prin care sesizarea ajunge la Direcţia Naţională Anticorupţie, aceasta este înregistrată de

* Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul (dacă este primită la sediul structurii centrale), în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi apoi este transmisă compartimentului de grefă al secţiei competente (Ulterior, sesizarea este repartizată unui procuror, spre soluţionare.) sau de
* Compartimentul de grefă al serviciului teritorial (dacă este primită la sediul unei structuri teritoriale). Ulterior, sesizarea este repartizată unui procuror, spre soluţionare.

8. Drepturile şi obligaţiile persoanelor implicate în procesul penal

Drepturi:

* Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător, în tot cursul procesului penal;
* Apărătorul părţii vătămate, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală. Acesta poate formula cereri şi depune memorii (conform art.173 din Codul de procedură penală);
* În cursul procesului penal, părţile pot propune probe şi pot cere administrarea lor. Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă şi utilă. Admiterea sau respingerea cererii se face motivat (conform art.67 din Codul de procedură penală);
* Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime (conform art.278 din Codul de procedură penală).

Obligaţii:

* Plângerea sau denunţul trebuie să facă referire la fapte reale, deoarece învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
* Persoana chemată ca martor este obligată să se înfăţişeze la locul, ziua şi ora arătate în citaţie şi are datoria să declare tot ce ştie cu privire la faptele cauzei (conform art.83 din Codul de procedură penală).

9. Drepturile şi obligaţiile organelor de urmărire penală

Acestea au dreptul să:

* aducă în faţa organului de urmărire penală, pe baza unui mandat de aducere, persoana care, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară. Persoanele aduse cu mandat nu pot rămâne la dispoziţia organului judiciar decât pe durata strict necesară pentru audierea lor, în afară de cazul când s-a dispus reţinerea ori arestarea preventivă a acestora. Persoana adusă cu mandat de aducere este ascultată de îndată de către organul judiciar (conform art. 183 din Codul de procedură penală).

Ele sunt obligate să:

* efectueze urmărirea penală numai potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege (conform art.2 din Codul de procedură penală);
* strângă probele necesare pentru aflarea adevărului şi pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluţionări a acesteia (conform art.3 şi art.202 din Codul de procedură penală);
* adune probele atât în favoarea, cât şi în defavoarea învinuitului sau inculpatului (conform art.202 din Codul de procedură penală);
* garanteze dreptul la apărare pentru toate părţile (persoanele) implicate în procesul penal (conform art.6 din Codul de procedură penală);
* asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege (conform art.6 din Codul de procedură penală);
* dispună asupra actelor sau măsurilor procesuale prin ordonanţă sau rezoluţie motivată (conform art.203 din Codul de procedură penală);
* nu întrebuinţeze violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri, în scopul de a se obţine probe (conform art.68 din Codul de procedură penală);
* cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune, precum şi persoana responsabilă civilmente (conform art.76 din Codul de procedură penală);
* rezolve plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată (conform art.277 din Codul de procedură penală).

10. Modul de soluţionare a cauzelor penale

În cauzele penale pot fi date următoarele soluţii:

* trimiterea în judecată a inculpatului (dacă procurorul constată că urmărirea penală este completă şi că sunt probe concludente, din care rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat şi că acesta răspunde penal);
* clasarea cauzei (când nu există învinuit în cauză);
* scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului sau inculpatului, dacă se constată că:
* fapta nu există;
* fapta nu este prevăzută de legea penală;
* fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni;
* fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat;
* faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii;
* există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei;
* încetarea urmăririi penale, dacă există învinuit sau inculpat, dar se constată că:
* lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
* a intervenit amnistia sau prescripţia ori decesul făptuitorului;
* a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală;
* există autoritate de lucru judecat.
* suspendarea urmăririi penale (în cazul în care se constată printr-o expertiză medico-legală că învinuitul sau inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să ia parte la procesul penal);
* neînceperea urmăririi penale (dacă din cuprinsul actului de sesizare sau a actelor premergătoare, efectuate după primirea plângerii sau denunţului, rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a acţiunii penale prevăzute la art.10 din Codul de procedură penală, cu excepţia celui de la lit.b1).

11. Căi de atac împotriva soluţiilor date de procuror

Împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale, clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale, se poate formula plângere, în termen de 20 de zile de la înştiinţarea persoanelor interesate.

Plângerea va fi rezolvată de procurorul ierarhic superior celui care a dat soluţia, în termen de cel mult 20 de zile de la primirea acesteia. Modul în care a fost rezolvată plângerea se comunică, de îndată, persoanei care a făcut-o.

Dacă plângerea a fost respinsă, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Model de plângere împotriva măsurilor, actelor şi soluţiilor procurorului
Domnule Procuror Şef Direcţie (Domnule Procuror Şef),
Subsemnatul(a) ........................., domiciliat(ă) în (localitatea) ............, strada .........., nr. ........., bl. ......., sc. ......., et. ......, ap. ......., judeţ (sector) ........., cod poştal ......, titular al cărţii de identitate seria ........., nr. ......., CNP ..........., având calitatea de inculpat (parte vătămată, parte civilă, expert etc), în dosarul penal nr. ......../........, mă plâng împotriva măsurii sau actului de urmărire penală prin care
Se arată care este măsura, actul, soluţia atacată Prin luarea măsurii respective mi s-a adus o vătămare a intereselor mele legitime, pentru că Se arată motivele pentru care se contestă măsura, actul, soluţia atacată
De aceea, în temeiul art.275 (sau, după caz, art.278) din Codul de procedură penală, vă rog să desfiinţaţi măsura sau actul atacat (etc.) şi să dispuneţi măsurile legale. Dovada vătămării intereselor mele legitime prin măsura (actul, soluţia) luată o fac cu următoarele mijloace de probă:
Se prezintă mijloacele de probă
Data Semnătura