Cum vede Ambasada SUA situatia cultelor din România

2007 International Religious Freedom

Released by the Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor

Constitutia contine prevederi referitoare la libertatea de religie; in general, guvernul a respectat acest drept in practica, dar unele restrictii au afectat drepturile a numeroase grupuri religioase. Unele grupuri religioase minoritare au continuat sa sustina, in mod credibil, ca autoritatile guvernamentale de rang inferior le impiedica eforturile de prozelitism si se amesteca in alte activitati religioase.

In perioada inclusa in acest raport, nu au existat schimbari esentiale in ceea ce priveste respectarea libertatii de religie. Guvernul a facut, in continuare, diferenta dintre cultele recunoscute si cele nerecunoscute oficial, iar conditiile de inregistrare si recunoastere au ridicat, in continuare, probleme religiilor minoritare. In decembrie 2006, Parlamentul a adoptat o noua lege a cultelor, care a intrat in vigoare in ianuarie 2007. Numeroase organizatii neguvernamentale (ONG-uri), organizatii internationale si grupuri religioase au criticat proiectul de lege, exprimandu-si ingrijorarea ca, daca este adoptata, legea va institutionaliza discriminarea a numeroase minoritati religioase si va crea obstacole pentru multe astfel de grupuri in obtinerea recunoasterii ca religii oficiale.

Guvernul nu a retrocedat comunitatii greco-catolice proprietati trasferate de catre comunisti Biserii Ortodoxe in 1948. Biserica Greco-Catolica a fost singura religie desfiintata sub regimul comunist si ale carei biserici au fost confiscate si date altei religii, si anume Bisericii Ortodoxe. Acest lucru a condus la crearea unei situatii discriminatorii pentru Biserica Greco-Catolica, care a continuat in perioada la care face referire prezentul raport.

Guvernul a continuat sa inregistreze progrese cu privire la recunoasterea existentei Holocaustului in tara. Unele grupuri religioase minoritare au sustinut, in continuare, ca autoritatile locale au amanat emiterea autorizatiilor de constructii din motive religioase.

Au existat informatii privind abuzurile si discriminarea societatii din cauza credintei sau a practicii religioase. Au existat incidente in care Biserica Ortodoxa Romana a manifestat ostilitate fata de bisericile non-ortodoxe si a criticat prozelitismul protestantilor si al altor grupuri religioase. In general, Biserica Ortodoxa a refuzat, in continuare, sa retrocedeze Bisericii Greco-Catolice bisericile pe care le-a primit in 1948. Biserica Ortodoxa si-a folosit, adeseori, influenta pentru a pune presiune asupra grupurilor mici si a oficialilor guvernamentali spre propriul avantaj.

Guvernul Statelor Unite poarta discutii despre libertatea de religie impreuna cu Guvernul Romaniei, inclusiv la cel mai inalt nivel politic, ca parte a politicii generale de promovare a drepturilor omului. Pe parcursul anului 2006, Ambasada Statelor Unite si-a exprimat, in mod continuu, ingrijorarea fata de componentele discriminatorii ale proiectului de lege privind libertatea de religie, inclusiv consilierilor prezidentiali, parlamentarilor si Ministerului Culturii si Cultelor. De asemenea, ambasada a discutat, in continuare, cu diferiti oficiali despre esecul Guvernului in ceea ce priveste retrocedarea completa a proprietatilor religioase, inclusiv a bisericilor greco-catolice. Ambasada a sponsorizat numeroase evenimente legate de libertatea de religie, printre care conferinte cu invitati din Statele Unite si un program de comunicare activa cu diferite grupuri religioase. De asemenea, Ambasada a sprijinit semnificativ eforturile Guvernului de a recunoaste adevarata istorie a Holocaustului din Romania, incluzand aici implementarea recomandarilor raportului Comisiei Wiesel din anul 2004, pregatirea profesorilor pentru a preda istoria Holocaustului din Romania, precum si comemorarea Zilei Nationale a Holocaustului.

Sectiunea I. Demografia religioasa

Tara are o suprafata totala de aproximativ 237.500 km2 si o populatie de aproximativ 21,7 milioane de locuitori.

Potrivit recensamantului din 2002, Biserica Ortodoxa Romana (inclusiv Episcopia Ortodoxa Sarba din Timisoara) reprezenta 86,8% din populatie. Biserica Romano-Catolica a reprezentat 4,7 % din populatie, iar Biserica Greco-Catolica mai putin de 1%, desi, potrivit unei estimari recente a Bisericii Greco-Catolice, membrii sai reprezentau 3,6% din populatie. Urmatoarele grupuri religioase reprezentau mai putin de 2% din populatie: Biserica Crestina de Rit Vechi (Ortodoxa), Biserica Protestanta Reformata, Biserica Crestin Evanghelica, Biserica Evanghelica Romana, Biserica Evanghelica de Confesie Augustina, Biserica Evanghelica Luterana – Sinodul Prezbiterian, Biserica Unitariana din Romania, Biserica Baptista, Biserica lui Dumnezeu Apostolica (Biserica Penticostala), Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Armeana, Comunitatea Evreiasca, Comunitatea Musulmana, Martorii lui Iehova, Credinta Baha’I, Familia (Copiii lui Dumnezeu), Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma (Mormoni), Biserica Unificarii, Biserica Metodista, Biserica Presbiteriana, Meditatia Transcedentala, Hare Krishna si Budismul Zen. Potrivit recensamantului din 2002, numarul ateilor era de 8.524, iar 12.825 de persoane nu aveau nicio afiliere religioasa.

Majoritatea religiilor au adepti in toata tara, dar unele comunitati religioase sunt concentrate in anumite regiuni. Membrii Bisericii de Rit Vechi (lipovenii) se afla in Moldova si Dobrogea. Majoritatea musulmanilor se afla in partea de sud-est a tarii. Majoritatea greco-catolicilor este in Transilvania, dar exista greco-catolici si in Bucuresti si in regiunile Banat si Crisana. Credinciosii protestanti si catolici sunt localizati in principal in Transilvania, dar multi dintre acestia se afla si in judetul Bacau. Etnicii ucraineni ortodocsi sau greco-catolici se afla, in mare parte, in zona de nord-vest a tarii. Etnicii sarbi ortodocsi se afla, in principal, in Banat. Armenii sunt concentrati in Moldova si in sud. Membrii Bisericilor Reformate Protestante, Romano-Catolice si Unitariene din Transilvania sunt, aproape toti, de etnie maghiara.

Potrivit unui sondaj realizat in noiembrie 2006, aproximativ 40% din populatie sustinea ca participa la slujbe religioase, in mod regulat, o data sau de doua ori pe luna.

Sectiunea II. Statutul libertatii de religie

Cadrul legal/politic

Desi Constitutia garanteaza libertatea de religie, guvernul exercita o influenta considerabila asupra vietii religioase, prin legi si decrete. Conditiile de inregistrare si recunoastere impuse de guvern continua sa afecteze minoritatile religioase.

Numarul total al religiilor recunoscute oficial a fost, in continuare, scazut. Pana in decembrie 2006, au existat 18 religii recunoscute, iar Guvernul a inregistrat alte grupuri religioase ca asociatii sau fundatii, in baza unei legi a asociatiilor – statut care nu le-a garantat aceleasi drepturi ca statutul de religie recunoscuta. Din 1990, Guvernul a refuzat sa acorde statut de religie catorva grupuri religioase, inclusiv Organizatiei Credinciosilor Ortodocsi de Rit Vechi, Credintei Baha'I si Mormonilor, in principal din cauza absentei legislatiei in acest sens.

In baza noii legi a cultelor adoptate pe 27 decembrie 2007, Guvernul a implementat un sistem de recunoastere pe trei niveluri: grupuri religioase (care nu sunt entitati legale), asociatii religioase si religii. Grupurile religioase sunt grupuri de oameni care au aceeasi credinta, dar care nu primesc scutiri de impozite din partea statului. Asociatiile religioase sunt entitati legale care nu primesc finantare de la stat, care trebuie inregistrate ca atare intr-un registru al asociatiilor religioase si care sunt scutite numai de impozitele pe lacasele de cult. Grupurile nerecunoscute nu au voie sa desfasoare activitati generatoare de profit. Pentru a se inregistra, asociatiile religioase trebuie sa aiba 300 de membri si sa furnizeze datele personale ale membrilor. In baza legii asociatiilor, numarul de membri pentru inregistrarea oricarui tip de asociatie este trei. Asociatiile religioase pot primi statut de religie daca desfasoara activitati religioase continue timp de 12 ani si daca numarul de membri reprezinta 0,1% din populatia Romaniei (aproximativ 22.000 de persoane).

Noua lege a cultelor recunoaste aceleasi 18 religii: Biserica Ortodoxa Romana, Episcopia Ortodoxa Sarba din Timisoara (care a facut parte, initial, din Biserica Ortodoxa), Biserica Romano-Catolica, Biserica Greco-Catolica, Biserica Crestin Ortodoxa de Rit Vechi, Biserica Reformata (Protestanta), Biserica Crestin Evanghelica, Biserica Evanghelica Romana, Biserica Evanghelica de Confesie Augustina, Biserica Evanghelica Luterana – Sinodul Prezbiterian, Biserica Unitariana, Biserica Baptista, Biserica Penticostala, Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Armeana, Iudaismul, Islamismul si Martorii lui Iehova. Religiile recunoscute pot primi sprijin de la stat in functie de reprezentarea acestora in cadrul recensamantului; de asemenea, au dreptul de a infiinta scoli, de a preda religia in scolile publice in care au un numar mare de credinciosi, de a primi fonduri guvernamentale pentru constructia de biserici, de a plati salarii clerului din fonduri guvernamentale si de a subventiona cheltuielile locative ale clerului, de a difuza programe religioase la televiziune si radio, de a solicita licente pentru frecvente de emisie si de a beneficia de scutiri de impozite. Cele 18 religii au la dispozitie un an de la implementarea noii legi a cultelor pentru a depune documentele necesare pentru ca statutul lor oficial sa fie reconfirmat de catre stat.

Legea permite comunitatilor religioase sa isi inmormanteze mortii, fara restrictii, in cimitirele altor religii, in localitatile in care acestea nu au propriul cimitir si in care nu exista cimitire comunale.

ONG-urile, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si grupurile religioase si-au exprimat ingrijorarea ca dispozitia prin care se interzice defaimarea si ura religioase, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase, restrictioneaza libertatea de expresie si religie. Legea interzice autoritatilor publice sa ceara oamenilor sa isi specifice afilierea religioasa in relatiile acestora cu statul.

In baza legii cultelor, bugetul oferit de stat este stabilit in functie de numarul de aderenti ai fiecarei religii recunoscute in cel mai recent recensamant si de “nevoile religiilor” (dispozitie destul de ambigua). Guvernul nu a emis regulile si regulamentele de implementare a noii legi. Prin urmare, implementarea acesteia nu incepuse pana la finele perioadei de raportare. Unele grupuri minoritare, cum ar fi greco-catolicii, au sustinut ca recensamantul indica un numar mai mic de membri ai comunitatii lor, intrucat apartenenta etnica este perceputa, in general, ca fiind un factor care determina religia unei persoane ca fiind ortodoxa.

In 2005, Guvernul a amendat legea retrocedarilor, inclusiv legea 501/2002 cu privire la retrocedarea proprietatilor religioase. De asemenea, aceasta lege se refera la retrocedarea terenurilor arabile si forestiere si a altor proprietati imobiliare catre comunitatile etnice si grupurilor religioase. Amendamentele menite sa accelereze retrocedarea au clarificat si simplificat procedurile pentru retrocedarea proprietatilor, au extins amploarea acestora pentru a include terenul cladirilor demolate si au prelungit termenele de solicitare cu sase luni.

De asemenea, legea a introdus amenzi pentru oficialii care blocheaza procesul de retrocedare si a creat un fond de proprietate pentru compensarea solicitantilor cu actiuni in schimbul proprietatilor acestora (inclusiv terenuri arabile si forestiere) care nu puteau fi retrocedate in natura. Cu toate acestea, actionarii acestui fond de proprietate – cu o valoare potentiala de 5 miliarde de dolari – nu-si puteau da actiunile in schimbul banilor lichizi, intrucat fondul nu fusese listat la bursa de valori pana la finele perioadei de raportare. La finele lunii iunie 2007, Guvernul a adoptat o ordonanta care ar trebui sa permita fondului sa fie evaluat si apoi listat la bursa de valori pana la mijlocul anului 2008. De asemenea, ordonanta prevede plati in bani lichizi in locul retrocedarilor, in valoare de aproximativ 215.000 USD (500.000 RON), platibili in decursul unei perioade de doi ani. Solicitarile mai mari vor fi platite, suplimentar, prin actiuni la fondul de proprietate.

In baza legii 501/2002, modificata, cladirile folosite de institutiile publice (cum ar fi muzee, scoli si spitale) vor ramane chiriasilor pe o perioada de 3 pana la 5 ani, in functie de institutiile publice; in aceasta perioada, acestia vor plati chirie bisericilor. Majoritatea proprietatilor bisericesti se incadreaza in aceasta categorie. Totusi, aceasta lege nu abordeaza chestiunea bisericilor greco-catolice, confiscate in timpul regimului comunist din 1948 si transferate Bisericii Ortodoxe; amendamentele din 2005 prevedeau ca aceasta chestiune va fi abordata intr-o lege separata.

Un decret guvernamental din 1990 a cerut crearea unui comitet mixt ortodox si greco-catolic, la nivel national, pentru a rezolva situatia fostelor biserici greco-catolice, dar acest comitet si-a incetat activitatea efectiva in 2004.

O lege din 2005 permite Bisericii Greco-Catolice sa recurga la instantele judecatoresti ori de cate ori esueaza dialogul bilateral cu Biserica Ortodoxa privind retrocedarea bisericilor. Inainte, instantele judecatoresti refuzasera, adeseori, sa emita hotarari in cazurile referitoare la bisericile greco-catolice, din cauza decretului din 1990. Aceasta lege permite inceperea multor procese de retrocedare, dar legea in sine nu retrocedeaza proprietatile Bisericii Greco-Catolice.

O lege din 2004, amendata si ea de legea din 2005, prevede retrocedarea tuturor cladirilor care au apartinut comunitatilor etnice si au fost confiscate in perioada 6 septembrie 1940 – 22 decembrie 1989. Ca si in cazul proprietatilor religioase, cladirile folosite “in interes public” vor fi in continuare utilizate de locatarii actuali, pe o perioada de la 3 la 5 ani, in functie de utilitatea actuala a structurii. La cererea comunitatii evreiesti, legea a extins perioada de confiscare a proprietatilor pentru a include perioada 1940-1945, atunci cand guvernul pro-nazist confiscase un numar ridicat de proprietati evreiesti.

Legea nu interzice si nici nu pedepseste intrunirile pentru activitati religioase pasnice.

Nu exista nicio lege impotriva prozelitismului, iar autoritatile nu au o definitie clara a activitatilor care reprezinta prozelitism.

Guvernul permite, dar nu stabileste ca obligatorie, educatia religioasa in scolile publice. Participarea la aceste cursuri este optionala. Doar cele 18 religii recunoscute au dreptul de a tine cursuri religioase in scolile publice, dar numai daca membrii acestora reprezinta o anumite proportie in raport cu clasele respective. Legea permite instruirea potrivit credintei parintilor elevului. Constitutia si noua lege a cultelor permit stabilirea de scoli confesionale subventionate de stat.

Regulamentele Ministerului Justitiei prevad accesul nerestrictionat al religiilor recunoscute si al asociatiilor religioase la orice tip de centru de detentie, chiar daca asistenta acestora nu este solicitata in mod expres. Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) poate interzice accesul reprezentantilor unui grup religios numai daca poate furniza probe solide in sprijinul afirmatiei ca prezenta grupului religios respectiv pune in pericol securitatea centrului de detentie. De asemenea, regulamentele interzic orice amestec al conducerii penitenciarelor in programele religioase si interzic prezenta reprezentantilor conducerii la intalnirile dintre detinuti si reprezentantii oricarei culte. Distribuirea de publicatii religioase nu poate fi supusa niciunei restrictii. Reprezentantii penitenciarelor responsabili cu asistenta religioasa nu ar trebui sa fie preoti sau reprezentanti ai vreunei culte.

Religiile recunoscute au dreptul prin lege sa aiba cler militar pregatit pentru a oferi asistenta religioasa recrutilor.

Legea privind drepturile strainilor, revizuita in 2003, a introdus o viza de sedere indelungata pentru activitati religioase. Pentru acest tip de viza, sunt necesare aprobarea Ministerului Culturii si Cultelor, dovada ca solicitantii reprezinta o organizatie religioasa recunoscuta legal in tara, asigurari medicale si prezentarea cazierului judiciar. Legea prevede prelungirea vizei cu cel mult cinci ani. Exista penalitati pentru orice strain care sta fara viza, dar astfel de penalitati nu par sa aiba legatura cu activitatile religioase. Prin ridicarea pragului de calificare ca asociatii religioase de la 3 la 300 de persoane, legea cultelor din 2006 poate impiedica numerosi straini sa primeasca o viza de sedere indelungata pentru activitati religioase.

Pentru constructia de lacase de cult, sunt necesare autorizatii de constructie locale, asemanatoare celor pentru orice tip de constructie.

Noua lege a cultelor a fost criticata de grupuri ale societatii civile si de organizatii internationale precum Comisia Statelor Unite privind Securitatea si Cooperarea in Europa (Comisia Helsinki) si Comisia de la Venetia din cadrul Consiliului Europei. Guvernul nu s-a consultat cu religiile nerecunoscute in privinta proiectului de lege. Din cele 18 religii recunoscute care au fost consultate de catre Guvern, Biserica Greco-Catolica si Martorii lui Iehova au refuzat, inca de la inceput, sa sprijine proiectul de lege, in timp ce Biserica Baptista si-a retras sprijinul dupa ce amendamentele propuse de aceasta au fost excluse din text. Proiectul de lege impune un prag numeric ridicat de 0,1% din populatie – aproximativ 22.000 de persoane – pentru ca noile grupuri religioase sa fie eligibile pentru statutul de religie oficiala, un numar pe care nici chiar unele dintre religiile recunoscute nu il au. Mai mult, religiile minoritare trebuie sa astepte timp de 12 ani pentru a fi eligibile pentru statutul preferential de religie. In timpul dezbaterilor pe marginea proiectului de lege, organizatiile societatii civile au recomandat eliminarea ambelor cerinte.

Craciunul si Pastele ortodox sunt sarbatori nationale. Membrii celorlalte religii recunoscute, care sarbatoresc Pastele la o data diferita, au dreptul, prin lege, la o sarbatoare suplimentara.

O lege din 2006 pentru combaterea antisemitismului interzice organizatiile fasciste, rasiste si xenofobe si include, in definitia Holocaustului, persecutarea romilor alaturi de cea a evreilor.

Raportul Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului din Romania (Comisia Wiesel), din 2004, a facut recomandari menite sa creasca nivelul de constientizare asupra existentei Holocaustului in Romania. Printre recomandarile Comisiei Wiesel se numara: revenirea Guvernului asupra reabilitarii anterioare a criminalilor de razboi nazisti; stabilirea unei Zile Nationale de Comemorare a Holocaustului; construirea unui memorial si a unui muzeu national al Holocaustului la Bucuresti si aplicarea legislatiei prin care negarea Holocaustului constituie un delict. De asemenea, Comisia a recomandat, printre altele, includerea completa a istoriei exacte a Holocaustului in programa si manualele scolare.

Restrictii ale libertatii de religie

Din 1990, autoritatile refuza sa acorde statut de religie Organizatiei Crestinilor Ortodocsi de Rit Vechi, Miscarii Adventiste pentru Reforma, Credintei Baha'I si Mormonilor, care sunt inregistrate ca asociatii religioase. In perioada de raportare, niciun grup religios nu a incercat sa obtina statut de religie, intrucat asteptau adoptarea noii legi a cultelor. Dupa intrarea acesteia in vigoare, grupurilor religioase li s-a spus ca procedurile de inregistrare nu erau inca finalizate.

Potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte, in 2006, comunitatile religioase au primit aproximativ 16,5 milioane USD (46.005.000 RON), direct proportional cu numarul de credinciosi, conform recensamantului din 2002, iar Biserica Ortodoxa a primit cea mai mare parte a acestei sume. Biserica Greco-Catolica s-a plans ca Guvernul a amanat acordarea fondurilor respective si ca, pana la finele anului calendaristic, Biserica nu a avut timp sa cheltuiasca fondurile in scopurile dorite. Toti banii necheltuiti se returneaza statului la finele fiecarui an calendaristic.

Unele grupuri religioase minoritare au semnalat, in continuare, faptul ca autoritatile locale s-au opus acordarii de autorizatii de constructie pentru lacase de cult din motive nejustificate.

De exemplu, Martorii lui Iehova au semnalat ca, in unele localitati, autoritatile au conditionat, in mod ilegal, acordarea autorizatiilor de constructie de acordul tuturor vecinilor din zona (de exemplu, in Sighisoara, judetul Mures). Martorii lui Iehova s-au plans ca primarul din Calarasi, judetul Calarasi, a refuzat, sub diverse pretexte, sa puna in aplicare o hotarare judecatoreasca din iunie 2006, prin care grupul religios putea construi un lacas de cult acolo. Biserica Greco-Catolica a semnalat cazuri similare la Sapinta (judetul Maramures) si Pesteana (judetul Valcea).

Unele grupuri religioase minoritare s-au plans de faptul ca autoritatile locale si preotii ortodocsi au impiedicat desfasurarea activitatilor religioase, chiar si atunci cand grupurilor respective li se emisesera autorizatii in acest sens. Biserica Adventista de Ziua a Saptea a semnalat dificultati in obtinerea de aprobari pentru folosirea salilor publice in vederea activitatilor religioase, in urma presiunilor facute de preotii ortodocsi, in special in zonele rurale sau in localitatile mici. In numeroase cazuri, Biserica Adventista a decis sa nu foloseasca sali publice pentru activitatile sale. Cu toate acestea, in unele cazuri, autoritatile locale nu au cedat presiunii Bisericii Ortodoxe si au actionat in conformitate cu legea, dandu-si acordul in acest sens.

Putini politicieni sustin proiecte de lege sau masuri care irita (sau nemultumesc) Biserica Ortodoxa. In general, autoritatile locale tind sa fie tolerante fata de grupurile religioase minoritare, dar au existat incidente in care acestea au fost supuse presiunii sau intimidarii de catre clerul ortodox. In unele cazuri, politia locala si autoritatile administrative au sprijinit in mod tacit campanii sociale (unele incluzand si intimidare fizica) impotriva prozelitismului grupurilor religioase non-ortodoxe sau au avut o atitudine pasiva fata de eliminarea hartuirii (a se vedea Sectiunea III).

Martorii lui Iehova au semnalat cateva cazuri in care au fost intimidati de autoritatile locale. Pe 17 martie 2007, la Targoviste, judetul Dambovita, doi politisti, insotiti de un preot ortodox, au intrerupt activitatile religioase desfasurate de trei membri ai Martorilor lui Iehova si i-au fortat sa vina la sectia de politie, unde comandantul le-a spus ca nu puteau vorbi cu persoane de pe strada fara aprobari anterioare. Martorii lui Iehova nu au primit un raspuns la plangerea inaintata de unul dintre cei trei membri implicati in incident.

Pe 13 ianuarie 2007, doi membri ai Martorilor lui Iehova au fost opriti de primarul din Branisca, in timp ce desfasurau activitati de misionarism religios. Primarul le-a cerut sa paraseasca localitatea si le-a spus ca activitatea lor de misionariat este ilegala. Politia a declarat ca primarul va fi anchetat. Procurorul l-a anchetat pe primar, dar nu l-a pus sub acuzare.

Pe 21 septembrie 2006, politia comunitara din Timisoara, judetul Timis, a amendat un membru al Martorilor lui Iehova pentru distribuirea de brosuri religioase. Ca reactie la plangerea inaintata de Martorii lui Iehova, seful politiei comunitare din Timisoara a sustinut ca amenda este justificata deoarece Martorii lui Iehova nu aveau un contract de publicitate cu primaria, incalcand, astfel, o decizie a consiliului local. De asemenea, politia comunitara a acuzat Martorii lui Iehova de practicarea unui “prozelitism necorespunzator”. Martorii lui Iehova au facut apel in instanta, care a declarat amenda ilegala.

Pe 27 august 2006, primarul din Baia de Fier, judetul Gorj, a intrerupt doi Martori ai lui Iehova in timpul predicii. Primarul i-a agresat verbal si a instigat localnicii la acte de violenta. Pe 6 august 2006, primarul din Baia de Fier, un consilier local si seful politiei locale au cerut catorva membri ai Martorilor lui Iehova sa paraseasca Baia de Fier si i-a agresat verbal. Ca reactie la o plangere inaintata de Martorii lui Iehova, inspectoratul judetean de politie a pus incidentul pe seama Martorilor lui Iehova.

Martorii lui Iehova au semnalat faptul ca, dupa multi ani de hartuire, in perioada de raportare, membrii lor nu s-au mai confruntat cu dificultati din partea autoritatilor locale sau a Bisericii Ortodoxe din Mizil, judetul Prahova.

In Pesteana, o comunitate greco-catolica stabilita in 2005 s-a confruntat cu discriminarea si hartuirea, odata ce un grup de sateni – impreuna cu preotul ortodox – au trecut la greco-catolicism. Tensiunile au continuat in perioada de raportare, din cauza refuzului Bisericii Ortodoxe de a respecta o hotarare judecatoreasca prin care li se permitea greco-catolicilor accesul la cimitirul local si a refuzului autoritatilor de a emite o autorizatie de constructie a unei biserici greco-catolice.

Autoritatile centrale nu au raspuns plangerilor Bisericii Greco-Catolice referitoare la retrocedarea proprietatilor sau la atitudinile discriminatorii ale oficialilor locali.

Martorii lui Iehova s-au plans, in continuare, de faptul ca misionarilor lor li s-au prelungit vizele cu numai doi ani sau chiar un an, fara nicio explicatie. De asemenea, Biserica Baptista a semnalat faptul ca misionarii sai care nu aveau cetatenie americana sau europeana (UE) au primit numai viza cu durata de maximum un an. Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma s-a plans si ea de cerintele inconsistente si de taxele mari pentru obtinerea sau reinnoirea vizelor.

Desi prozelitismul nu este restrictionat prin lege, cateva grupuri religioase minoritare – atat religii recunoscute, cat si nerecunoscute – au inaintat plangeri credibile potrivit carora oficiali guvernamentali de rang inferior le-au impiedicat eforturile de prozelitism, s-au amestecat in activitatile lor religioase sau le-au supus discriminarii si in alte moduri, pe perioada inclusa in acest raport.

Unele grupuri religioase minoritare recunoscute au sustinut ca scolile publice au refuzat sa organizeze cursuri de religie pentru cultele respective. Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Greco-Catolica, Biserica Baptista si Martorii lui Iehova au semnalat, in continuare, astfel de cazuri. Potrivit acestor grupuri religioase minoritare, inspectorii de religie locali sunt, in multe cazuri, preoti ortodocsi, care neaga, in mod constant, acreditarea profesorilor de alte religii. Potrivit semnalarilor greco-catolice si baptiste, unele autoritati scolare sau directori de scoli au interzis accesul in scolile lor profesorilor acestor religii. Inspectoratul Scolar Judetean Dolj a impiedicat, sub diferite pretexte, un preot baptist sa predea ore de religie in satul Carcea, in anul scolar 2006-2007, in ciuda unui numar de 19 elevi care a solicitat ore de religie baptista. Grupurile religioase minoritare, inclusiv Biserica Greco-Catolica si Biserica Baptista, au afirmat, in mod credibil, ca autoritatile au facut presiuni asupra copiilor de alta religie sa participe la ore de religie ortodoxa. Se pare ca orele de religie ortodoxa au fost programate intentionat in jurul pranzului, in unele scoli, pentru ca toti elevii sa fie obligati sa participe. De asemenea, Biserica Baptista a semnalat faptul ca unii directori de scoli au refuzat sa organizeze ore de religie baptista chiar si in zonele in care exista un numar mare de baptisti. Biserica Baptista a semnalat unele cazuri in care conducerea scolii a incercat sa faca presiuni asupra elevilor baptisti sa-si schimbe religia. Biserica Adventista de Ziua a Saptea s-a plans, in continuare, de faptul ca, din anul 2002, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj a eliminat din programa scolara doua din cele trei ore de religie adventista solicitate, desi existau suficienti elevi pentru trei ore.

Mai mult, Biserica Baptista a semnalat, in continuare, faptul ca, la unele festivitati organizate de scoli publice, toti elevii trebuiau sa participe la slujbe religioase ortodoxe.

Acelasi lucru a fost semnalat si in cazul armatei.

Biserica Adventista de Ziua a Saptea s-a plans ca autoritatile au invitat numai Biserica Ortodoxa la sarbatoririle cu ocazia Zilei Nationale. Mai mult, autoritatile au permis numai Bisericii Ortodoxe sa aiba un rol activ in cadrul ceremoniilor de deschidere a scolilor, dar si cu alte ocazii.

In noiembrie 2006, ca reactie la o plangere a unei organizatii neguvernamentale cu sediul in Buzau, CNCD i-a cerut Ministerului Educatiei sa elimine simbolurile religioase din scoli, cu exceptia salilor in care se predau ore de religie. Decizia a generat reactii vehemente din partea Bisericii Ortodoxe. In decembrie 2006, Ministerul Educatiei a decis ca parintii, comunitatile locale si conducerea scolilor sunt cele care trebuie sa hotarasca cu privire la prezenta sau absenta icoanelor din salile de clasa. Dezbaterea a continuat, iar pana la finele perioadei de raportare nu fusese luata nicio masura in acest sens.

Cateva ONG-uri si grupuri religioase minoritare s-au plans cu privire la un manual de religie ortodoxa, publicat in iulie 2006 de Ministerul Educatiei, sub coordonarea Secretariatului de Stat pentru Culte. Manualul descria aparitia Bisericii Greco-Catolice, in secolul al XVIII-lea, ca rezultat al “prozelitismului catolic”, iar Martorii lui Iehova, Credinta Baha'I si Mormonii ca secte care “reprezinta o adevarata amenintare la adresa societatii”. Un capitol din carte afirma ca sectele practica prozelitismul prin mijloace cum ar fi spalarea creierelor, mita, santaj si exploatarea saracilor.

Biserica Adventista de Ziua a Saptea s-a plans, in continuare, de faptul ca unele universitati au refuzat sa schimbe data examenelor pentru studentii adventisti, atunci cand acestea erau programate in zilele de sambata. Elevii adventisti nu au putut participa la olimpiadele scolare deoarece acestea erau organizate in zilele de sambata.

Potrivit grupurilor religioase minoritare, clerul militar este alcatuit numai din preoti ortodocsi, cu exceptia unui reprezentant al Bisericii Catolice si a unui reprezentant al Aliantei Evanghelice.

Presa a semnalat faptul ca, in septembrie 2005, primaria Bucuresti a aprobat, in mod ilegal, constructia unei cladiri langa Catedrala Romano-Catolica Sf. Iosif, care poate pune in pericol fundatia catedralei. In noiembrie 2006, o comisie senatoriala de ancheta a indemnat Guvernul sa opreasca constructia cladirii. In ciuda protestelor la nivel national si international – inclusiv manifestatii de strada si mesaje din partea Vaticanului, a Parlamentului European si a altor foruri – precum si a plangerilor din partea Bisericii Romano-Catolice, constructia a continuat. Biserica Romano-Catolica s-a plans ca instantele judecatoresti au transferat de doua ori, in mod deliberat, procesul deschis impotriva companiei de constructie, pentru a amana luarea unei decizii in acest caz. Cazul era in derulare la finele perioadei de raportare.

Unele ONG-uri si grupuri religioase au semnalat faptul ca, in unele judete, cum ar fi Suceava, Salaj, Mures, Maramures si Hunedoara, cererile de emitere a cartii nationale de identitate au inclus, in continuare, o cerinta potential discriminatorie cu privire la afilierea religioasa, in ciuda unei decizii guvernamentale din 2006 care elimina aceasta cerinta. Credinta Baha'I a indicat faptul ca un membru al acestei religii a fost sfatuit de functionarii de la serviciul de evidenta a populatiei sa scrie “ortodox” in spatiul rezervat afilierii religioase.

Unele grupuri religioase s-au plans de faptul ca CNA (Consiliul National al Audiovizualului) a ingreunat achizitionarea licentelor de frecventa radio. Grupurile religioase minoritare s-au plans de lipsa prevederilor pentru a garanta accesul liber al grupurilor religioase la mijloacele mass-media detinute de stat.

In numeroase cazuri, minoritatile religioase nu au reusit sa reintre in posesia proprietatilor confiscate in timpul regimului comunist. Numeroase proprietati retrocedate cultelor au gazduit birouri guvernamentale, scoli, spitale sau institutii culturale care trebuiau sa se mute, iar procesele intentate si protestele posesorilor actuali au amanat retrocedarea proprietarilor de drept. Desi s-au inregistrat unele progrese in timpul perioadei la care face referire prezentul raport, ritmul retrocedarilor a fost extrem de lent, iar majoritatea cazurilor de retrocedare a proprietatilor religioase a ramas nesolutionata. In numeroase cazuri, autoritatile locale au refuzat sa predea proprietati retrocedate de care erau interesate autoritatile judetene sau cele locale si au atacat in instanta deciziile Comisiei Speciale pentru Retrocedari, sectiunea din cadrul Autoritatii Nationale pentru Retrocedarea Proprietatilor care raspunde de retrocedarea proprietatilor religioase si etnice. Au existat numeroase plangeri conform carora autoritatile locale au amanat incontinuu furnizarea de informatii catre Comisia Speciala pentru Retrocedari privind proprietatile revendicate, obstructionand astfel procesul de retrocedare, in ciuda amenzilor prevazute de noua legislatie din 2005 pentru astfel de intarzieri. Cu toate acestea, Autoritatea Nationala pentru Retrocedarea Proprietatilor a semnalat faptul ca, dupa adoptarea legii din 2005, autoritatile locale au furnizat informatii mai rapid.

Biserica Greco-Catolica s-a plans ca Comisia Speciala pentru Retrocedari a amanat eliberarea deciziilor de restituire dupa aprobarea in principiu a acestora. Au existat numeroase plangeri conform carora Fondul Proprietatea – care ar trebui sa ofere compensatii in actiuni – nu a fost inca listat la bursa de valori, iar acest lucru nu se va intampla inainte de 2008.

Comisia Speciala pentru Retrocedari si-a inceput activitatea in 2003, iar pana la finele perioadei de raportare retrocedase 1.105 de cladiri dintr-un total de 14.716 de solicitari. Alte 664 de cazuri au fost fie refuzate, fie solutionate pe alte cai, iar 76 de cazuri fusesera aprobate pentru a primi compensatii.

Din 2003, Comisia Speciala pentru Retrocedari a retrocedat numai 103 din cele 6.723 de proprietati – altele decat biserici – solicitate de Biserica Greco-Catolica in baza legii retrocedarilor si a decis sa acorde compensantii in alte opt cazuri. De asemenea, Biserica a primit 60-65 din 80 de proprietati retrocedate prin decret guvernamental in 1992, dar majoritatea numai pe hartie. Un exemplu in acest sens il reprezinta trei scoli din Cluj. Biserica Greco-Catolica a acuzat primaria Bucuresti de blocarea retrocedarii uneia dintre cele 80 de proprietati.

Guvernul a evitat, in continuare, adoptarea legislatiei referitoare la retrocedarea bisericilor greco-catolice de catre Biserica Ortodoxa, primite de la statul comunist in 1948. Biserica Greco-Catolica a obtinut de la Biserica Ortodoxa – fie prin negocieri, fie in instanta – mai putin de 200 dintre cele 2.600 de biserici si manastiri detinute in 1948. Retrocedarea bisericilor existente a fost importanta, din punct de vedere financiar, pentru ambele culte, deoarece localnicii se duceau la biserica indiferent ca aceasta era greco-catolica sau ortodoxa. Prin urmare, miza era reprezentata de numarul membrilor si de proportia corespunzatoare din bugetul de stat pentru grupurile religioase.

Instantele judecatoresti au amanat audierile in numeroase procese intentate de Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori blocate de recursurile constante ale Bisericii Ortodoxe. In unele procese referitoare la proprietatile bisericii, instantele au cerut Bisericii Greco-Catolice sa furnizeze numarul de credinciosi din localitatile respective, desi nu exista nicio prevedere legala in acest sens. Un astfel de exemplu este reprezentat de un caz din judetul Arad, in care Bisericii Greco-Catolice i s-a cerut numarul de credinciosi din localitatea Simand, atunci cand aceasta a solicitat o biserica.

Biserici istorice maghiare, atat romano-catolice, cat si protestante (reformate, evanghelice si unitariene) au primit un numar redus de proprietati de la guvern. Aproximativ 80% din cladirile confiscate bisericilor maghiare sunt folosite in interes public. Din cele aproximativ 3.000 de cladiri, doar 33 au fost retrocedate prin decrete guvernamentale. Bisericile maghiare nu au putut intra in posesia tuturor bisericilor confiscate, din cauza proceselor si a opozitiei locatarilor actuali. In cazul Bibliotecii Batthyanaeum, Biserica Romano-Catolica nu a reusit sa obtina retrocedarea cladirii, in ciuda unei hotarari judecatoresti favorabile din 2003. Biserica a depus o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) in 2003, iar la finele perioadei de raportare nu fusese luata nicio decizie in acest caz. Discutiile dintre Biserica Romano-Catolica si Comisia Speciala pentru Retrocedari – care au inceput in 2006 – nu au reusit sa identifice potentiale solutii pentru retrocedarea cladirii. Retrocedarea completa a palatului episcopal romano-catolic din Oradea a fost, in continuare, blocata de transferul lent al bunurilor muzeului in noua locatie, proces planificat sa se incheie in 2008.

Din 2003, Comisia Speciala pentru Retrocedari a retrocedat, in principiu, 599 din aproximativ 2.700 de cladiri solicitate.

Pana la finele lunii iulie 2007, numarul total al cazurilor “solutionate”, incepand din 2003, a fost de 1.759, iar numarul cazurilor de retrocedare a fost 1.105. 76 de cazuri fusesera aprobate pentru compensatii in cazul bisericilor maghiare, 195 de cladiri fiind retrocedate in perioada la care face referire prezentul raport. Cu toate acestea, bisericile maghiare nu au intrat in posesia fizica a multora dintre aceste proprietati.

Biserica Unitariana a castigat procese separate pentru trei cladiri si a intrat in posesia partiala a doua dintre ele. Primarul municipiului Cluj a amanat semnarea documentelor pentru cea de-a treia cladire, sub diverse pretexte.

Biserica Reformata din Oradea a depus plangeri la autoritatile locale cu privire la alocarea unui teren de sport unei parohii ortodoxe locale, din anul 2004. Terenul de joaca a fost inchis imediat de catre parohia ortodoxa. Biserica a sustinut ca acesta apartinea de drept unui liceu reformat local. In ciuda protestelor repetate ale Bisericii Reformate, cazul a ramas nesolutionat la finele perioadei la care face referire prezentul raport.

In anii 1990, Guvernul a decretat retrocedarea a 42 de cladiri comunitatii evreiesti, dintre care 36 au intrat partial sau total in posesia acesteia. In numeroase cazuri, retrocedarea a fost intarziata de procesele de pe rol. Comunitatea a putut revendica terenuri doar in Iasi, unde a primit 18 loturi de teren. Cu toate acestea, 18 solicitari de terenuri ale comunitatii evreiesti au ramas nesolutionate la Iasi, inclusiv un teren pe care prefectul l-a impartit si distribuit altor persoane. In acest caz, comisia judeteana pentru retrocedari a decis sa acorde alte terenuri drept compensatie pentru cel vandut, dar decizia a fost atacata in instanta de catre Agentia Nationala a Domeniilor Publice. In perioada de raportare, Comisia Speciala pentru Retrocedari a procesat 202 din cele 2.000 de cazuri si a aprobat 66 de cazuri pentru compensatii. Utilizatorii unui numar de 10 cladiri au atacat deciziile de retrocedare in instanta, iar trei dintre acestea au fost anulate. Celelalte sapte procese se aflau in derulare.

O alta problema legata de retrocedare o constituie, adeseori, refuzul locatarului de a retroceda proprietatea sau de a plati chirie pentru ocuparea ei. In astfel de cazuri, proprietarul nominal poate fi, in continuare, raspunzator de plata impozitelor pe proprietate.

Biserica Greco-Catolica s-a plans de faptul ca, in numeroase regiuni in care solicitase retrocedarea unor terenuri arabile si forestiere, autoritatile locale – la cererea Bisericii Ortodoxe – s-au opus retrocedarii direct sau au propus ca retrocedarea proprietatilor pentru toate cultele sa fie direct proportionala cu numarul de credinciosi (Biserica Ortodoxa avand cea mai mare parte a credinciosilor din tara). De asemenea, Biserica Greco-Catolica a indicat faptul ca primaria Bucuresti s-a opus retrocedarii unui teren de 40.000 m2 din Bucuresti.

Pe 13 martie 2007, un tribunal din Suceava a decis in favoarea retrocedarii a 166.813 ha din 192,000 ha de terenuri forestiere solicitate de Fondul Bisericii Ortodoxe din Bucovina. Reprezentantul statului – Compania Nationala pentru Paduri – a facut recurs, iar cazul se afla in derulare.

In Certeze, judetul Satu Mare, in urma presiunilor preotilor ortodocsi, autoritatile locale au refuzat, in continuare – sub diferite pretexte – sa retrocedeze un teren Bisericii Greco-Catolice pentru constructia unei biserici. In aprilie 2007, Biserica Greco-Catolica a depus o plangere la prefectura; la finele perioadei de raportare, se astepta luarea unei decizii in acest caz. Cazuri similare au avut loc la Baisoara si Feleacu, judetul Cluj.

Pe 27 martie 2007, in cazul unei plangeri depuse de o organizatie neguvernamentala din Targu Mures, instanta a decis ca autoritatile locale din Chiheru de Jos, judetul Mures, au discriminat Biserica Greco-Catolica privind retrocedarea unui teren arabil. Biserica Ortodoxa a primit 90 ha de teren arabil care apartinuse Bisericii Greco-Catolice, iar autoritatile au oferit numai compensatii acesteia din urma. CNCD a mustrat autoritatile locale pentru aceasta decizie. Cazuri similare in care Biserica Ortodoxa a primit terenuri care apartinusera anterior Bisericii Greco-Catolice au mai fost la Belotint, Gurba si Cherelus (judetul Arad).

Potrivit comunitatii musulmane locale, dupa solicitari repetate, autoritatile municipale din Bucuresti au aprobat, in anul 2006, alocarea unui teren – insuficient ca marime – pentru crearea unui cimitir musulman. Comunitatea inca nu primise terenul in perioada de raportare si s-a confruntat, in continuare, cu probleme in ceea ce priveste inmormantarea membrilor sai.

Nu au existat informatii referitoare la prizonieri sau detinuti religiosi.

Convertirea religioasa fortata

Nu au existat informatii privind convertirea religioasa fortata, inclusiv a unor cetateni americani minori care sa fi fost rapiti sau scosi ilegal din Statele Unite, sau privind refuzul de a permite unor astfel de cetateni sa se intoarca in Statele Unite.


Antisemitism

Actele antisemite, inclusiv vandalism impotriva lacasurilor evreiesti au existat, in continuare, in perioada la care se refera prezentul raport. Presa extremist-nationalista a continuat sa publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au facut declaratii pe teme antisemite. Potrivit MCA Romania, autoritatile au avut tendinta sa minimalizeze semnificatia unor astfel de incidente, explicatia fiind, de obicei, aceea ca incidentele sunt actiuni ale unor copii, betivi sau persoane cu probleme mintale.

In perioada la care face referire prezentul raport, a existat o serie de acte de vandalism impotriva proprietatilor evreiesti. Pe 11 februarie 2007, 4 minori au vandalizat 22 de morminte dintr-un cimitir evreiesc din Bucuresti, cauzand pagube in valoare de aproximativ 3.700 USD (9.200 RON). Politia a propus procuraturii sa nu puna minorii sub acuzare. Un grup de minori a vandalizat un vechi cimitir evreiesc in Tulcea, pe 12 ianuarie 2007, iar procuratura a decis din nou sa nu ii puna sub acuzare. Pe 1 ianuarie 2007, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romania a fost vandalizat, iar Federatia Comunitatilor Evreiesti a depus o plangere la politie. In septembrie 2006, o persoana in varsta de 19 ani a fost arestata in timp ce picta svastici pe cateva cladiri din Buzau. Persoana respectiva mai fusese implicata in alte trei cazuri, care au inclus postarea de mesaje rasiste pe internet si pictarea de simboluri naziste pe o sinagoga. In decembrie 2006, procuratura din Suceava a inceput punerea sub acuzare a doi tineri acuzati de diseminarea de simboluri fasciste, rasiste si xenofobe, pictate pe doua cladiri si cimitire in noiembrie 2005. In fiecare an, in perioadele de raportare respective, au fost semnalate aproximativ 12 incidente antisemite de distrugere si vandalism – de la pictarea de svastici pe cladiri pana la profanarea mormintelor si cimitirelor, vandalizarea sinagogilor si, intr-un caz, distrugerea unei Torah. In unele cazuri, politia i-a identificat pe autori.

In ianuarie 2007, Federatia Comunitatilor Evreiesti si o organizatie neguvernamentala evreiasca au depus o plangere penala impotriva unui profesor care a negat, in mod constant, existenta Holocaustului in Romania, prin mijloacele mass-media si prin cartile sale. Legionarii (cunoscuti si sub numele de Garda de Fier – grup extremist nationalist, pro-nazist care a existat in Romania in perioada interbelica) a continuat republicarea cartilor instigatoare din perioada interbelica. Din cand in cand, autoritatile au anchetat si pus sub acuzare infractorii, dar toate cazurile au fost finalizate prin achitare.

In perioada de raportare, au fost exprimate opinii si atitudini antisemite in timpul unor talk- show-uri difuzate de posturi de televiziune private, care nu au reactionat la plangerile inaintate de organizatiile evreiesti.

In perioada de raportare anterioara, politia si procuratura au anchetat doi profesori pentru publicarea de articole antisemite sau care negau Holocaustul. Una dintre anchete a fost desfiintata, iar cealalta se derula in instanta. De asemenea, autoritatile au inceput urmarirea penala impotriva unui tanar de 17 ani pentru crearea unui website antisemit care incita la violenta impotriva a doi adolescenti membri ai comunitatii evreiesti din acel oras; se astepta inca o decizie in acest caz.

Organizatiile extremiste au organizat, din cand in cand, evenimente de amploare pe teme antisemite. In noiembrie 2006, Uniunea Vatra Romaneasca – organizatie neguvernmentala nationalista – a sponsorizat un simpozion pentru a discuta, printre altele, despre “Holocaustul din Romania” ca expresie a “anti-romanismului institutionalizat”. Organizatia Noua Dreapta a sponsorizat, in continuare, marsuri anuale, urmate de slujbe religioase in amintirea lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Miscarii Legionare. Noua Dreapta a promovat, in continuare, idealurile Garzii de Fier in mass-media si pe Internet. Partidul Noua Generatie – care a crescut in mod semnificativ in sondaje – si-a pastrat sloganul din 2004, folosit de Miscarea Legionara, antisemita, in anii 1930.

In perioada de raportare, liderul partidului extremist nationalist Romania Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor, a continuat sa faca declaratii si sa scrie articole care contineau atacuri antisemite grave. Intr-un discurs din 23 martie 2007, Tudor a negat existenta oricaror activitati de Holocaust in Romania.

In martie 2007, Federatia Comunitatilor Evreiesti a emis o declaratie prin care si-a exprimat tristetea si surprinderea cu privire la o decizie din decembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti, care il exonera partial pe Maresalul Antonescu si pe altii condamnati pentru crime de razboi. Antonescu a fost raspunzator de atrocitatile de amploare impotriva evreilor romani in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

In raportul sau anual publicat in aprilie 2007, Centrul Simon Wiesenthal a inclus Romania in categoria statelor care acorda atentie insuficienta sau care nu au reusit in eforturile de anchetare a criminalilor de razboi nazisti.

Imbunatatiri si evolutii in domeniul respectarii libertatii de religie

Majoritatea politicienilor a continuat sa critice antisemitismul, rasismul si xenofobia in mod public si a criticat incercarile de negare a existentei Holocaustului in Romania. Guvernul a inregistrat, in continuare, progrese semnificative in ceea ce priveste recunoasterea si predarea adevaratei istorii a Holocaustului din Romania.

Guvernul a continuat sa inregistreze progrese in eforturile de a extinde educatia din scolile publice cu privire la adevarata istorie a Holocaustului din Romania. Printre acestea s-au numarat includerea Holocaustului in orele obligatorii de istorie pentru clasa a 7-a ca dimensiune a celui de-al doilea razboi mondial, ca un capitol separat in cursul de istorie pentru clasa a 9-a, ca parte legata de cel de-al doilea razboi mondial pentru clasa a 10-a, ca tema specifica pentru clasa a 11-a si in cadrul capitolului despre minoritatile nationale in programa pentru clasa a 12-a. De asemenea, exista un curs optional pe tema “Istoriei Evreilor si Holocaustului” pentru clasa a 12-a. Guvernul a pregatit, in continuare, profesori din Bacau, Cluj, Bucuresti, Iasi si Craiova pentru a preda despre Holocaust. Mai mult, profesorii au fost pregatiti prin programe oferite in comun de Ministerul Educatiei si Institutul Yad Vashem, iar altii s-au deplasat la Paris si la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, D.C. Ministerul Eucatiei a elaborat un website care a inclus un ghid pentru a ajuta profesorii din intreaga tara care predau cursuri despre Holocaust. De asemenea, Ministerul a publicat si a distribuit in scoli 15.000 de exemplare ale ghidului, a distribuit carti si materiale suplimentare pentru a ajuta la predarea Holocaustului si a continuat sa sponsorizeze seminarii nationale si internationale pe tema Holocaustului si a predarii istoriei acestuia, precum si concursuri nationale cu privire la Holocaust.

In ianuarie 2007, oficiali guvernamentali si parlamentari au participat la comemorarea pogromului din 1941 de la Bucuresti. In conformitate cu recomandarile Comisiei Wiesel, Guvernul a continuat sa marcheze Ziua Nationala de Comemorare a Holocaustului, in octombrie 2006, prin evenimente organizate in mai multe orase. La aceste evenimente – organizate in special in scolile locale – au participat oficiali si demnitari cheie, inclusiv Presedintele, Primul Ministru si Ministrul Afacerilor Externe. Presedintele a asezat piatra de temelie a unui memorial al Holocaustului ce urmeaza a fi construit in Bucuresti. In discursul sau, Presedintele a declarat ca romanii inca nu au remuscari pentru rolul avut de Romania in exterminarea a 380.000 de evrei in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Pe 6 iunie 2007, Guvernul a alocat aproximativ 170.000 USD (400.000 RON) pentru reabilitarea a 14 sinagogi pana la finele anului.

Pe 24 mai 2007, Presedintele a semnat un decret prin care a retras medalia Steaua Romaniei liderului PRM Corneliu Vadim Tudor, cunoscut pentru numeroasele sale comentarii xenofobe si antisemite.

Secretariatul de Stat pentru Culte s-a intalnit, in mod regulat, cu reprezentanti ai grupurilor religioase si a participat la intalniri ale organismelor de conducere ale unor grupuri religioase. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte, Guvernul si-a continuat eforturile de mediere si eliminare a tensiunilor dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica, in unele localitati. Dupa adoptarea noii legi a cultelor, Secretariatul de Stat a initiat intalniri la nivel central si local cu religiile recunoscute si cu asociatiile religioase pentru a discuta despre implementarea legii.

De asemenea, Secretariatul a organizat simpozioane nationale si internationale, precum si intalniri interconfesionale in Bucuresti, Iasi, Timisoara si Constanta, in perioada septembrie – decembrie 2006.

Noua lege a cultelor permite cultelor sa inmormanteze – fara nicio restrictie – credinciosii acestora in cimitire ale altor religii, in localitati in care acestea nu au propriul cimitir sau in care nu exista cimitire comunale.

Unele grupuri religioase, printre care Martorii lui Iehova si Biserica Adventista de Ziua a Saptea, au semnalat faptul ca, dupa adoptarea noilor regulamente referitoare la activitatea religioasa in penitenciare, accesul grupurilor religioase la centrele de detentie s-a imbunatatit in mod semnificativ.

In perioada de raportare, Biserica Adventista de Ziua a Saptea a indicat faptul ca un numar mare de universitati si Ministerul Justitiei au avut reactii pozitive la cererea studentilor adventisti de a nu programa examene in zilele de sambata, iar institutiile de stat si autoritatile locale au devenit din ce in ce mai cooperante cu grupurile religioase minoritare recunoscute cu privire la proiectele sociale ale acestora.

Martorii lui Iehova au observat imbunatatiri la nivelul comportamentului politiei si al instantelor judecatoresti.

De asemenea, Biserica Baptista a mentionat toleranta din ce in ce mai mare a autoritatilor cu privire la grupurile religioase minoritare.

Sectiunea III. Abuzurile si discriminarea societii

In perioada la care se refera prezentul raport, au existat informatii cu privire la abuzurile si discriminarea societatii din cauza credintei sau practicii religioase.

Biserica Ortodoxa exercita o influenta substantiala, prin rolul sau dominant in randul unei mari parti a populatiei si a guvernantilor, iar la evenimentele de stat participa, aproape in exclusivitate, lideri religiosi ortodocsi. Numerosi lideri ortodocsi au avut aparitii publice alaturi de personalitati politice proeminente, iar mesajele religioase contineau, adeseori, promisiuni sau scopuri politice, precum si sprijin pentru anumite pozitii politice.

Adeseori, autoritatile Bisericii Ortodoxe au fost intolerante fata de alte grupuri religioase si au criticat, in mod repetat, “prozelitismul agresiv” al protestantilor, neo-protestantilor si al altor grupuri religioase, pe care Biserica le-a descris in mod repetat drept “secte”. In unele cazuri, acest lucru a condus la conflicte fizice si verbale.

Grupurile religioase minoritare au sustinut ca unii membri ai clerului ortodox au provocat incidente izolate de intimidare organizata, le-au impiedicat eforturile de prozelitism si s-au amestecat in activitatile lor religoase. De asemenea, presa a semnalat cateva cazuri in care membrii cultelor minoritare au fost impiedicati sa isi practice religia, iar autoritatile politienesti locale nu i-au protejat.

CNCD – stabilit pentru a combate discriminarea sub orice forma (inclusiv pe motive religioase) – a primit sase plangeri de discriminare din motive religioase, in perioada 1 iulie 2006 – 30 iunie 2007.

Martorii lui Iehova au continuat sa sustina ca au existat abuzuri verbale si fizice, mai ales din partea unor preoti ortodocsi, si indiferenta din partea unor reprezentanti ai politiei. In unele cazuri, au existat informatii conform carora preotii au avut sprijinul autoritatilor locale si al politiei.

Numeroase plangeri de agresiune fizica au ramas nesolutionate, iar, de cele mai multe ori, agresorii nu au fost pedepsiti.

Pe 14 aprilie 2007, in Barlad, judetul Vaslui, un preot ortodox si dascalul sau au agresat fizic si verbal doua femei Martori ai lui Iehova, in prezenta unui minor; agresorii le-au bagat pe cele doua femei si pe minor in masina, le-au lovit si le-au amenintat cu moartea. In cele din urma, preotul si dascalul le-au dus pe cele doua femei Martori ai lui Iehova la politie. Martorii lui Iehova s-au plans ca astfel de cazuri s-au repetat succesiv in Valea Mare, judetul Arges, in lunile iulie si august 2006, unde un preot ortodox, insotit de un grup de sateni, a agresat fizic si verbal un grup de Martori ai lui Iehova. Martorii lui Iehova au depus o plangere la politie, iar raspunsul ca fost ca acest caz face obiectul unei anchete. De asemenea, primarul si alte persoane de la primarie au amenintat si agresat verbat Martori ai lui Iehova. In iulie 2006, un preot ortodox i-a oprit pe Martorii lui Iehova din activitatea de misionariat si i-a insultat.

Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma s-a plans de hartuire si discriminare repetate, inclusiv la locul de munca. Printre acestea s-au numarat si incidente in care membrii au fost amenintati cu pierderea locului de munca sau au fost hartuiti de catre colegi din cauza afilierii lor religioase. De asemenea, au existat incidente in care copiii au fost fortati de profesori, la scoala, sa-si declare credinta, fiind hartuiti. Potrivit bisericii, misionarii ei au fost, in mod repetat si constant, victimele hartuirii si ale violentei din partea actorilor sociali, in special preoti ortodocsi, dar si altii. Uneori, politia a arestat agresorii si i-a acuzat de aceste abuzuri, iar in unele cazuri instantele judecatoresti i-au amendat.

In perioada la care face referire prezentul raport, Biserica Baptista a semnalat faptul ca doua persoane agresive au intrerupt, in mod repetat, activitatea religioasa a comunitatii baptiste in Botiz, judetul Satu Mare, si ca politia a declarat ca nu poate face nimic.

Au existat cateva cazuri in care preotii au confiscat publicatii religioase ale Martorilor lui Iehova. Pe 8 noiembrie 2006, la Ulmeni, judetul Calarasi, preotii ortodocsi au confiscat materiale, iar pe 4 noiembrie 2006, la Capalnita, judetul Harghita, un preot romano-catolic a facut acelasi lucru. Pe 29 iulie 2006, Martorii lui Iehova care predicau in satul Namaesti au fost insultati de un preot ortodox. Pe 13 iulie 2006, un preot ortodox a confiscat brosuri religioase de la un grup de Martori ai lui Iehova din Tecuci, judetul Galati. Se pare ca preotul i-a agresat fizic si verbal. Dupa ce Martorii lui Iehova au depus o plangere, una dintre persoanele implicate in incident a fost chemata la sectie, unde un agent i-a spus ca unii sateni – aparent deranjati de activitatile religioase ale Martorilor lui Iehova – se plansesera in acest sens. Politia nu a raspuns la plangerile depuse de Martorii lui Iehova in aceste cazuri.

Biserica Adventista de Ziua a Saptea a semnalat incidente similare cu preoti ortodocsi din cateva localitati. In Pitesti, judetul Arges, Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma avea probleme de cativa ani cu un preot ortodox care a distrus, in mod repetat, ecusoanele cu nume si brosurile religioase ale misionarilor. In Viseu, judetul Maramures, Biserica Adventista de Ziua a Saptea a inchiriat o sala publica pentru activitati religioase in perioada 3-17 martie 2007. Un preot ortodox a scris o scrisoare primarului, in care isi exprima indignarea ca acesta si-a dat acordul pentru inchirierea salii de catre adventisti, pentru “prozelitism religios”. Atat primarul, cat si directorul salii respective au raspuns ca actiunea Bisericii Adventiste respecta Constitutia si noua lege a cultelor, care garanteaza libertatea de religie.

Religiile minoritare s-au plans, in mod credibil, de atitudinea intoleranta a unor profesori de religie ortodoxa care, in unele cazuri, au descris bisericile non-ortodoxe ca fiind “secte”, reprezentand un pericol pentru cei care ar fi tentati sa li se alature; in unele cazuri, elevii au fost incitati sa batjocoreasca simbolurile religioase.

Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Greco-Catolica, Biserica Baptista si Credinta Baha'i s-au plans de faptul ca preotii ortodocsi au permis inmormantarea credinciosilor non-ortodocsi in cimitirele confesionale sau chiar publice (considerate, adeseori, drept confesionale de catre preotii ortodocsi din zonele rurale) numai cand erau indeplinite anumite conditii; acestia au permis inmormantarea numai in parti izolate ale cimitirului sau daca nu se organizau slujbe religioase non-ortodoxe. In perioada la care face referire prezentul raport, Biserica Adventista a semnalat astfel de incidente la Filipestii de Padure si Stejaru, judetul Neamt, si Scobinti, judetul Iasi. In Scobinti, un credincios adventist a fost inmormantat, in cele din urma, in conformitate cu ritul ortodox, dupa repetate incercari ale Bisericii Adventiste de a-l inmormanta prin slujbe adventiste. Aceste incidente au avut loc in anul 2007, dupa adoptarea noii legi a cultelor, care permite grupurilor religioase sa aiba acces la cimitirele altor biserici. Pentru a evita astfel de conflicte, Biserica Adventista a decis sa isi reinnoiasca cererile depuse la primarii pentru alocarea de terenuri, in numeroase localitati in care existau congregatii semnificative.

De asemenea, Biserica Baptista a indicat faptul ca incercarile de a primi terenuri pentru cimitire in unele localitati au esuat. De asemenea, preotii ortodocsi a refuzat accesul Greco-catolicilor la numeroase cimitire din peste 20 de localitati, printre care Pecica, judetul Arad, Desesti, judetul Maramures, Ungheni, judetul Mures, Salva, judetul Bistrita- Nasaud. Potrivit rapoartelor Bisericii Baptiste, in decembrie 2006, persoane neidentificate au profanat patru morminte neo-protestante din Targu Neamt, judetul Neamt.

Relatiile dintre Biserica Greco-Catolica si Episcopia Ortodoxa a Timisoarei au fost, in continuare, amiabile si cooperante. De asemenea, Episcopia Ortodoxa a Caransebesului a avut, in continuare, dialoguri pozitive similare cu Biserica Greco-Catolica.

Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, liderii ortodocsi s-au opus si au amanat retrocedarea proprietatilor Bisericii Greco-Catolice. Biserica Greco-Catolica a eparhiei din Lugoj s-a plans ca Episcopia Ortodoxa a Aradului, Ienopole si Halmagiu – care folosea peste 90 de biserici greco-catolice, a refuzat retrocedarea acestora, precum si organizarea de slujbe religioase alternative. La finele perioadei la care se face referire in prezentul raport, Episcopia Ortodoxa nu retrocedase greco-catolicilor nicio biserica.

In ciuda promisiunii Patriarhului Ortodox de a retroceda o catedrala importanta din Gherla, judetul Cluj, Biserica Greco-Catolica nu o primise pana la finele perioadei de raportare. O biserica greco-catolica din Bucuresti – subiectul unui caz care astepta organizarea de audieri la CEDO – a fost retrocedata, in cele din urma, de catre Biserica Ortodoxa, in decembrie 2006. Biserica ar fi trebuit sa fie retrocedata Bisericii Greco-Catolice in urma cu 16 ani, dar Biserica Ortodoxa a facut recurs incontinuu la decizia judecatoreasca, amanand astfel procesul de retrocedare.

In ciuda dorintei declarate de dialog, Biserica Ortodoxa a demolat biserici greco-catolice – unele dintre acestea fiind declarate monumente istorice – din cel putin 10 localitati, dintre care jumatate se aflau in judetul Cluj. Autoritatile nu au reactionat la plangerile Bisericii Greco-Catolice referitoare la demolarea ilegala a unei biserici greco-catolice din Taga, judetul Cluj, in luna mai 2006. O alta biserica, din Ungheni, judetul Mures, a fost demolata ilegal, acolo unde Biserica Ortodoxa a continuat constructia unei noi biserici in jurul celei greco-catolice. La fel, folosind o tactica adeseori repetata a constructiei de ziduri noi in jurul zidurilor exterioare ale vechii biserici, Biserica Ortodoxa a demolat o biserica greco-catolica din secolul al XVIII-lea din Badon, judetul Salaj, pe 5 aprilie 2007.

La Nicula, judetul Cluj, Biserica Ortodoxa a continuat constructia in apropierea celebrei Manastiri Greco-Catolice de la Nicula, in ciuda unei hotarari judecatoresti prin care se oprea constructia. Nu fusese inca luata nicio decizie in cazul unui proces foarte lent referitor la proprietatea bisericii. Cazuri asemanatoare au avut loc la Orastie, judetul Hunedoara, si Iara, judetul Cluj, unde Biserica Ortodoxa a inceput constructia de cladiri in apropierea bisericilor greco-catolice, aparent cu intentia de a o demola pe aceasta din urma ulterior. De-a lungul anilor, Biserica Ortodoxa a respins, in mod repetat, cererile greco-catolice de alternare a slujbelor religioase in peste 230 de localitati.

Tensiunile indelungate dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica au persistat in numeroase localitati in care numeroase congregatii ortodoxe au trecut la greco-catolicism. Un exemplu in acest sens este cel din Stei, judetul Hunedoara, unde Biserica Ortodoxa a negat, in continuare, accesul greco-catolicilor la fosta lor biserica. De asemenea, Biserica Greco-Catolica nu a putut intra in posesia casei parohiale retrocedate in anul 2004, din cauza faptului ca Biserica Ortodoxa a facut recurs la hotararea judecatoreasca care era in favoarea greco-catolicilor. Alte astfel de exemple au avut loc la Valea de Jos, judetul Bihor, si la Chet, judetul Bihor. Biserica Greco-Catolica i-a cerut Secretariatului de Stat pentru Culte, in numeroase cazuri, sa intermedieze dialogul cu Biserica Ortodoxa cu privire la organizarea de slujbe religioase alternative in biserici, dar Secretariatul de Stat nu a facut acest lucru.

Reprezentanti ai grupurilor religioase minoritare s-au plans, in mod credibil, de faptul ca preotii ortodocsi sunt cei care acorda cea mai mare parte a asistentei religioase in tara, in mare parte deoarece Biserica Ortodoxa interzice grupurilor religioase minoritare sa acorde asistenta umanitara si religioasa in spitale, orfelinate si adaposturi pentru batrani. Activitatile de caritate ale altor culte in orfelinate si adaposturi au fost, adeseori, interpretate gresit ca fiind prozelitism. In numeroase cazuri, grupurile religioase minoritare s-au vazut obligate sa infiinteze asociatii non-religioase pentru a avea acces la institutiile publice pentru desfasurarea de activitati caritabile.

Dat fiind ca dialogul dintre Biserica Greco-Catolica si Biserica Ortodoxa s-a intrerupt in 2004, disputele dintre credinciosii celor doua biserici cu privire la dreptul de proprietate al bisericilor au crescut in intensitate. In numeroase cazuri, comunitatile greco-catolice au decis sa construiasca noi biserici din cauza lipsei de progres in ceea ce priveste retrocedarea proprietatilor acestora, fie prin dialog cu Biserica Ortodoxa, fie prin justitie; cu toate acestea, eforturile lor au fost impiedicate de Biserica Ortodoxa, uneori cu sprijinul autoritatilor locale. Tensiunile au continuat sa existe si in localitati unde Biserica Ortodoxa a refuzat sa puna in aplicare hotarari judecatoresti privind retrocedarea bisericilor greco-catolicilor, cum ar fi la Bogdan Voda, judetul Maramures, Valenii de Munte, judetul Bihor, Lupsa, judetul Alba si in localitati in care Biserica Greco-Catolica a initiat procese de retrocedare, cum ar fi la Prunis, judetul Cluj, Simand, judetul Arad, Camarzana, judetul Satu Mare, si Viile Satu Mare, judetul Satu Mare. Pe 28 mai 2007, la Valenii de Munte, judetul Bihor, aproximativ 30 de preoti ortodocsi si 80 de credinciosi au impiedicat punerea in aplicare a hotararii judecatoresti finale privind retrocedarea unei biserici greco-catolicilor.

In aceasta perioada de raportare, Biserica Ortodoxa si-a intensificat presiunea asupra parlamentarilor pentru a sprijini un proiect de lege care prevede retrocedarea terenurilor si a altor proprietati direct proportional cu numarul de credinciosi, care, de fapt, ar legitimiza – intr-o mare masura – decizia comunistilor de a transfera proprietatilor greco-catolicilor catre Biserica Ortodoxa.

In majoritatea localitatilor unde existau doua biserici (din care una apartinuse Bisericii Greco-Catolice) si numai un singur preot ortodox, preotii fac, adeseori, unul din urmatoarele trei lucruri: organizeaza slujbe alternativ intre cele doua locatii, tin inchisa biserica ortodoxa si organizeaza slujbe religioase in fostele biserici greco-catolice sau stabilesc o a doua parohie ortodoxa in localitate. Mai mult, peste 20 de foste biserici greco-catolice au ramas inchise.

In Dumbraveni, judetul Sibiu, Biserica Ortodoxa a refuzat, in continuare, sa puna in aplicare o hotarare judecatoreasca anterioara care prevedea utilizarea in comun a unei biserici locale, impreuna cu Biserica Greco-Catolica. Desi Biserica Ortodoxa a promis sa returneze biserica greco-catolica dupa incheierea lucrarilor de constructie a unei noi biserici ortodoxe, odata lucrarile incheiate a refuzat sa faca acest lucru.

O comunitate de ceangai romano-catolici – grup etnic care vorbeste un dialect unguresc – s-a plans, in continuare, de faptul ca nu a putut tine slujbe religioase in limba materna din cauza opozitiei exprimate de Episcopia Romano-Catolica a Iasiului, care coopereaza indeaproape cu Biserica Ortodoxa, in ciuda unei hotarari a CNCD din 2005, prin care interzicerea slujbelor religioase in limba materna este o incalcare a libertatii de religie.

Sectiunea IV. Politica Guvernului Statelor Unite

Guvernul Statelor Unite a discutat pe marginea libertatii de religie cu Guvernul Romaniei, inclusiv la niveluri superioare. De asemenea, Guvernul Statelor Unite a promovat, in mod activ, libertatea religioasa. Ambasada mentine, de asemenea, un contact strans cu un numar semnificativ de grupuri religioase din tara, inclusiv cu credinta islamica si numeroase religii minoritare. Ambasadorul si alti reprezentanti ai ambasadei s-au intalnit, in mod constant, cu lideri religiosi si oficiali guvernamentali care lucreaza in domeniu, atat in Bucuresti, cat si in alte orase.

In perioada de referinta, reprezentantii ambasadei si alti oficiali guvernamentali americani au discutat cu oficialii romani de diferite ranguri despre importanta recunoasterii oficiale complete a existentei Holocaustului in Romania, a imbunatatirii educatiei despre Holocaust in cadrul programei scolare si a implementarii recomandarilor Comisiei Wiesel. Ambasada a sprijinit vizita unor delegatii care s-au concentrat pe probleme referitoare la Holocaust, realizate de membri ai Comisiei Wiesel si ai Comisiei Statelor Unite pentru Fundatia de Conservare a Patrimoniului American in Strainatate. Personalul Ambasadei si oficialii americani care au vizitat Romania au discutat, in mod repetat, despre Holocaustul din Romania impreuna cu membrii nationali si internationali ai Comisiei Wiesel si au sprijinit activitatea comisiei. Printre alte manifestari, Ambasadorul si alti oficiali guvernamentali au participat la comemorarea Zilei Nationale a Holocaustului din Romania, in octombrie 2006.

De asemenea, ambasada a sprijinit activitatile Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite. In mai 2007, Ambasada a co-sponsorizat o conferinta de patru zile pe tema rasismului, antisemitismului si xenofobiei organizata la Bacau cu diferite organizatii nonguvernamentale si o masa rotunda pe tema chestiunilor nesolutionate legate de Holocaust, impreuna cu Institutul “Elie Wiesel” pentru Studierea Holocaustului din Romania.

In mai multe ocazii, Ambasadorul si alti oficiali ai Ambasadei Statelor Unite si-au exprimat, in cadrul unor discutii cu oficiali guvernamentali, inclusiv Presedintele, Primul Ministru si Ministrul Culturii si Cultelor, ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de restituire a proprietatilor bisericesti, in special a bisericilor greco-catolice. Membrii Biroului din Cluj al Ambasadei s-au intalnit cu reprezentanti ai bisericilor Reformata, Evanghelica, Greco-Catolica, ai Comunitatii Evreiesti si cu reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe din Cluj si Oradea si au discutat despre retrocedarea proprietatilor religioase. Oficiali americani au continuat sa faca lobby in cercurile guvernamentale pentru rezolvarea corecta a problemelor de retrocedare a proprietatilor, inclusiv proprietati religioase si comunale, precum si pentru un tratament nediscriminatoriu pentru toate grupurile religioase.

In 2006, oficiali ai ambasadei si alti oficiali guvernamentali americani si-au exprimat, in continuare, ingrijorarea si au incurajat revizuirea proiectului de lege sustinut de catre guvern referitor la culte, care includea numeroase elemente care restrang libertatea de religie. Ambasada a discutat cu privire la aceasta chestiune cu oficiali guvernamentali de diferite ranguri, inclusiv parlamentari, consilieri prezidentiali si Ministrul Culturii si Cultelor.

Amor cu pesedistul Ioan Rus (Laura Andreşan zice)

Starleta porno povesteşte cum liderul PSD de la Cluj, Ucu pentru prieteni, era cam reţinut în dormitor, dar trimitea SPP-işti s-o escorteze http://www.click.ro/Buna-Dimineata/trimitea-spp-istii-sa-ma-escorteze Fain.

Candidaţii “buboşi” la europarlamentare

Lista candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul European care nu îndeplinesc criteriile CPC-AE

Au fost monitorizaţi un număr total de 100 de persoane, reprezentând candidaţii cu şanse de a fi aleşi, conform sondajelor de opinie. Nu au fost monitorizaţi candidaţii de pe poziţii inferioare, sau ale partidelor care nu au şanse să atingă pragul electoral, deci absenţa lor de pe această listă nu reprezintă un certificat de integritate.
Următorii candidaţi nu întrunesc criteriile Coaliţiei pentru un Parlament Curat - Alegeri Europene şi ar fi preferabil să se retragă din competiţia electorală:
Partid / Candidat
Motiv
Partidul Democrat
PETRU FILIP
Loc 3
Primar al municipiului Oradea, Petru Filip a făcut obiectul a numeroase acuzaţii ale presei locale, dar şi ale unor organe de control ale statului, pe motiv de conflict de interese în raport cu afacerile familiei sau ale unor apropiaţi, care ar beneficia de contracte cu autorităţile locale.
MARIAN ZLOTEA
Loc 8 Presa a semnalat despre faptul ca fundaţia d-lui Zlotea a primit o finanţare de la administraţia locală în perioada în care el deţinea o poziţie publică în administraţie, fiind astfel în conflict de interese.
Partidul Naţional Liberal
DANIEL DĂIANU
Loc 2 A fost trei ani ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii, fapt pe care l-a făcut public după Revoluţie. Are verdict de la CNSAS că nu a făcut poliţie politică. Nu există acuzaţii sau dovezi că, în afara perioadei menţionate ar mai fi avut vreo legătură cu Securitatea.
CRISTIAN ANGHEL
Loc 10 Primarul de Baia Mare, Cristian Anghel a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi achiziţionat pentru primărie un imobil supraevaluat, cu un prejudiciu presupus la bugetul local de aproape 400.000 de EURO.
Partidul România Mare
DANIELA BURUIANĂ-APRODU
Loc 2 În declaraţiile de venit din 2005, 2006 şi 2007 soţii Buruiană-Aprodu au raportat venituri oficiale semnificativ mai mici decât bunurile pe care le deţin sau pe care le-au achiziţionat. D-na Buruiană declară un apartament şi o casă de vacanţă dobândite prin donaţie de la o persoană neprecizată. A fost citată şi pe lista din 2004.
CRISTIAN STĂNESCU
Loc 5
Dl. Stănescu este traseist politic: a fost la APR, la PD şi apoi la PRM. Potrivit presei, ca membru al Consiliului Judeţean Braşov între 2000 şi 2004 s-a aflat în incompatibilitate, fiind în acelaşi timp în Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Judeţene de drumuri şi poduri. A fost citat şi pe lista din 2004.
NICOLAE PĂTRU
Loc 6
Nicolae Pătru a fost înainte de 1990 şef al Cooperativei de Consum Olăneşti. Citând note ale SRI, săptămânalul Academia Caţavencu a publicat în 2000 un articol din care reiese că senatorul PRM Nicolae Pătru a fost un participant activ la mineriada din 1999. Patron al brutăriei “Alpex SRL”, i-a aprovizionat cu alimente pe mineri şi a găzduit circa 100 dintre ei la sediul PRM Vâlcea. A semnat în numele PRM declaraţia-apel a liderilor politici locali de solidarizare cu minerii care invadau Bucureştiul. A fost citat şi pe lista din 2004.
Partidul Social Democrat
ADRIAN SEVERIN
Loc 2
Conform unui raport al Corpului de Control al Guvernului, a primit o locuinţă de la primărie în 1991, iar o alta a fost repartizată socrilor săi, deşi nu îndeplineau condiţiile legale (fiecare aveau deja o locuinţă proprietate personală în Bucureşti). Ulterior a devenit chiriaş al RAPPS, deşi funcţia l-a îndreptăţit doar pentru o scurta perioada la o locuinţă de protocol, bucurându-se ani de zile de o chirie insignifiantă pentru apartamentul de 270 m2 din bulevardul Kisselef.
IOAN MIRCEA PASCU
Loc 7
A fost ministru al apărării în perioada achiziţionării a două fregate din Marea Britanie pentru care la Londra două persoane au fost arestate pentru corupţie. Ancheta din România este încă în derulare şi nimeni nu a fost pus sub acuzare. Conform presei, în timpul ministeriatului său s-au făcut multe achiziţii fără licitaţie, existând la această oră circa 16 dosare contra unor generali şi funcţionari ai MApN. A fost citat şi pe lista din 2004 pentru acte nedemocratice în timpul mandatului său ca ministru al Apărării.
Uniunea Democratică Maghiară din România
ROZALIA-IBOLYA BIRO
Loc 4
Viceprimar al municipiului Oradea, d-na Biro a profitat, conform presei locale, în mod repetat de pe urma poziţiei sale publice. D-na Biro este asociată în mai multe firme cu Alexandru Kiss, preşedinte al Consilului Judeţean Bihor, a cărui angajată a şi fost. Firmele lor au încheiat afaceri avantajoase cu primăria.
Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat
GEORGE BECALI
Loc 1
Multimilionarul George Becali are destule probleme cu legea, deşi nu a fost condamnat până în prezent de nici o instanţă. Conform presei, este cercetat de DNA pentru dare de mită în urma unui avantajos schimb de terenuri cu Ministerul Apărării. Presa a relatat şi despre alte dosare, tot la DNA, în care ar fi cercetat pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi practici incorecte legate de clubul de fotbal „Steaua” al cărui proprietar este.

Proiectul Coaliţiei pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene 2007 se derulează cu sprijinul financiar al Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe – CEE Trust.

Ex- seful comunitatii baptiste, Paul Negrut, acuzat de plagiat, il condamna dur pe pastorul turnator al Securitatii Iosif Ton

Pastorul Paul Negrut despre pastorul-turnator Iosif Ton

Iubiti frati colegi,
Cunoasteti faptul ca nu sunt un adept al internetului ca mijloc si mediu al clarificarilor teologice sau eclesiale. Nu doresc sa ma abat de la chemarea pe care o am de la Domnul de a predica Evanghelia.
Dar astazi, in mod exceptional, doresc doar sa atrag atentia asupra faptului ca asistam la o deformare periculoasa a invataturii si practicii privitoare la pocainta.
Interviul fratelui Iosif Ton de la BBC aduce in fata noastra o forma de pocainta triumfalista, imbracata in haina de victima, care are menirea de a-i face pe cei care propovaduiesc pocainta biblica sa se simta vinovati, iar pe cei care au fost informatori ai securitatii sa se simta martiri indreptatiti sa primeasca admiratia fratilor.
Psalmul 32 ne prezinta un model Biblic al pocaintei.
In legatura cu afirmatia ca au fost multi pastori baptisti care au colaborat, cred ca asistam la o situatie bizara. De indata ce a aparut legea deconspirarii fostei Securitati ca politie politica, Consiliul Uniunii Baptiste a hotarat ca toti pastorii sa dea o declaratie notariala pe proprie raspundere in care sa precizeze daca au colaborat sau nu cu fosta securitate.
Din cate cunosc eu, in declaratiile care au fost date nimeni nu mentioneaza colaborarea cu fosta securitate. Daca se compara afirmatia facuta de fratele Iosif Ton cu declaratiile pastorilor baptisti avem o mare problema. Doua afirmatii contradictorii nu pot fi amandoua adevarate. Ori pastorii au mintit cand au dat declaratia notariala si atunci este grav atat din punct de vedere spiritual cat si penal, ori afirmatia fratelui Iosif Ton este fara acoperire.
Referitor la confesarea in interiorul cercului de fosti informatori si auto-reabilitarea in acelasi cadru, nu pot spune altceva decat ca este impotriva invataturii biblice si a practicii bisericii in decursul istoriei.
Dupa Scripturi, pastorii care au fost informatori trebuie sa marturiseasca in fata Bisericii si a celor pe care i-au vandut, sa ceara iertare si sa repare daunele pe care le-au produs. Dupa ce mi-am citit dosarul la CNSAS am constatat ca au fost oameni care s-au pus in slujba securitatii comuniste pentru a-mi distruge caracterul, lucrarea si familia.
La comanda securitatii au dat declaratii mincinoase, au raspandit zvonuri calomnioase, au scris scrisori anonime si le-au raspandit prin biserici, au dat informatii despre lucrari si persoane care au avut de suferit, etc. Oare pocainta acestor informatori inseamna sa se adune ei intre ei si sa se deslege unul pe altul? Cred ca dupa ce au savarsit pacatul de a-si vinde fratii, acum savarsesc pacatul de a-si acoperi pacatul cu pocainta nebiblica.
Am afirmat ca nu voi da numele celor ce m-au vandut la securitate pana cand nu stau de vorba personal cu fiecare, tocmai pentru ca doresc sa mergem pe calea biblica a pocaintei si repararii. Dar nu pot accepta pocainta falsa a nimanui si prin tacerea mea sa las impreia ca ceea ce se intampla este corect din punct de vedere biblic!
In istoria Bisericii, calitatea de Confesor (duhovnic) au avut-o numai aceia care in perioada prigoanei nu s-au lepadat si nu au tradat. Pe acei oameni ai lui Dunezeu i-a considerat Biserica vrednici sa asculte marturisirea celor care au tradat pe frati si s-au lepadat de Hristos.
Prin harul lui Dumnezeu sunt pastori si frati baptisti care nu au cedat santajului, presiunilor, amenintarilor sau ademenirilor vrajmasului si au ramas langa Domnul in ciuda tuturor incercarilor.
Oare de ce nu vor sa se pocaiasca informatorii la lumina, ci prefera obscurul unor pseudo-confesari? Oare nu continua sa traiasca mai departe in minciuna dand impresia ca sunt curati cand de fapt nu sunt?
De ce trebuie sa aflam de pe internet sau din mass media despre informatorii baptisti? De ce pocainta la radio si la televizor si nu pe genunchi, inaintea Domnului si a bisericilor pe care le-au vandut?
Propun sa avem un timp de rugaciune si zile de post si sa cerem de la Domnul vremuri de pocainta, de curatire, de iertare si reabilitare.
Fiul risipitor nu a fost reabilitat in cercul altor fii risipitori ci acasa in prezenta Tatalui si a familiei. Toti au aflat ca acest Fiu a fost mort si a inviat. Bucuria familiei vine dupa pocainta Fiului.
Cu aleasa pretuire in Hristos Domnul,
Paul Negrut

La randul sau, Paul Negrut, in primavara, a trebuit sa faca fata unei acuzatii de plagiat, afacere terminata in coada de peste. Invinuirea a aparut in SUA, in Baptist Press, de unde reproduc:

"Student disputes plagiarism charge against Romanian leader
By Art Toalston
Mar 5, 2007

NASHVILLE, Tenn. (BP)--An unfair, "flimsy" plagiarism charge has been leveled at Romanian Baptist leader Paul Negrut, according to an American student who took a course under Negrut that is the focus of the accusation.
Wax told Baptist Press March 5 he believes Negrut, who is president of the university and also president of the Baptist Union in Romania and pastor of Oradea’s Emmanuel Baptist Church, has been accused "unfairly. The accusation is flimsy at best. And because the accusation of plagiarism against Paul Negrut is so flimsy, the people who have launched this attack are afraid to do so publicly. If they really had a case, they would put their names behind it."
Wax said he first noticed the accusation Feb. 28 on the website of a tabloid-like newspaper, Informatia de Vest (translated, "Information from the West") based in Oradea. That day, Wax sought to set the issue in context on his weblog, http://trevinwax.wordpress.com. At least one media outlet proceeded March 1 with its version of the story based largely on the tabloid's account, calling course supplemental materials in a notebook a "book" and using a description of the materials, "Ethics Course," as the title for the supposed book.
At issue are printed translations related to a Christian ethics course Negrut was teaching. The plagiarism charge involves eight chapters that were translated from a 1995 book by a California professor.
Wax noted that the printed materials at issue were resources on file in the university’s library for students to access for the course exam. The materials were for "internal use for students," Wax said, and could be copied via a copying machine or by hand. They could not be removed from the library and they were not for sale.
Although the materials, from a book by Biola University professor Scott Rae titled "Moral Choices," were listed in the course description and syllabus, Wax recalled that their source was not identified in the university file.
The translation from English was not a professional-caliber translation, Wax said, but was done simply "to make the material accessible to students who don’t know English."
As Wax noted in his weblog, "This is not unusual in Romania. Most courses were done this way, since few of the books needed were translated into Romanian."
On his weblog, Wax recounted that, contrary to other reports, the file in the library "was never a book, in the proper sense, and was never published. It was a collection of materials placed into a notebook without a [book-like] spine. Students could not ‘buy’ the course. We had to go to the library and make copies of the materials needed for the exam in order to have study material."
Wax also recounted, "Bro. Paul did not teach the printed course [materials] as his own.... He certainly didn’t use it when he taught the class. He used his own notes, current events, and occasionally quoted other authors."
The class, Wax said, was "one of the most exciting classes during my time in Romania."
After earning a bachelor’s degree at Emmanuel University in 2005, Wax studied at Southern Baptist Theological Seminary in Louisville, Ky., until becoming minister of education and missions at First Baptist Church in Shelbyville, Tenn., in January. He is continuing his SBTS studies by extension.
Wax commented to Baptist Press, "I think this accusation is a symptom of a greater problem in Romania. Baptists in Romania were united under the persecution that came from communism. But the blessing of freedom has brought a new set of challenges. Unfortunately, good Baptists have since turned on each other often over trivial disagreements on non-essential doctrines of the faith.
"It is difficult for people to be objective regarding the charge leveled against Paul Negrut," Wax continued. "Those who dislike Brother Paul for other reasons too quickly accept these charges as true and uncontested. Those who support Brother Paul’s leadership quickly dismiss the charges as completely inaccurate.
"In the end, though, my comments are not about the church political climate in Romania," Wax said. "This is about a man being accused of plagiarism, and I believe unfairly."
On his website, Wax wrote, "It seems odd to me that in all of these press reports, no one is interviewing students who actually took the class! The motivation of the ‘group of Baptist believers’ in question is not to obtain justice of Scott Rae or to demand better academic accountability, but to discredit and demean Paul Negrut. If they were truly motivated by academic integrity, they would not be anonymous."
An eight-member North American trustee board that assists the Romanian university released a statement recounting that the board met Feb. 12 to address the plagiarism allegation. Members of the board include Paige Patterson, president of Southwestern Baptist Theological Seminary in Texas; R. Philip Roberts, president of Midwestern Baptist Theological Seminary in Missouri; Florida pastor Ted Traylor; and evangelist Bailey Smith.
"Having carefully considered the accusation of plagiarism against President Paul Negrut this board finds such allegations false and regrettable," the statement noted.
"President Negrut has expressed his regret for the translation inadvertently without proper attribution of a portion of Dr. Scott Rae’s monograph, Moral Choices. Two copies were made and kept in the library of the school, next to the English copy of the book, for the benefit of Romanian students. Dr. Rae has received Dr. Negrut’s apology and indicated his willingness to seek permission from Zondervan Publishing Company to translate the remainder of the book into Romanian with attribution.
"Following a thorough investigation, the board finds no evidence whatsoever of plagiarism. Portions of the translation were made by several people including Dr. Negrut. None of their resumes take credit for authorship nor has any financial gain been sought by any. Rather, an effort was made, without appropriate attribution, to provide readings for Romanian students.
"We further express profound regret that some have apparently sought to discredit a godly man without the courage or Christian character to reveal their own identity," the statement noted. "While we regret the accusations, we find Dr. Negrut innocent of intent to deceive and further express our full confidence in the integrity of the leadership, the theology promoted, and the evangelistic and missionary mission of Emanuel University."
Rae, author of Moral Choices and professor of biblical studies-Christian ethics at Biola University’s Talbot School of Theology in La Mirada, Calif., told Baptist Press he and Negrut met for about 45 minutes in February when the Romanian leader was in the Los Angeles area for a speaking engagement. Rae also noted he had received a letter of apology from Negrut last November.
"We had a very good conversation," Rae said. "He apologized quite sincerely for what he called a regrettable error in not attributing credit to the translation properly. He denied any plagiaristic intent and I have no reason to doubt that."

Revoltă la penticostali: “E deplorabil ca o biserică să-şi zidească moralitatea pe reguli şi nu pe viaţa Duhului care trebuie să se manifeste în ea”

Viaţa cultului penticostal este scuturată de convulsii. Redau protestul lui Laurentiu Balcan, pastor la Biserica Penticostala “Filadelfia” Onesti, pus în evidenţă şi de colegul ANDREI BĂDIN http://andreibadin.blogspot.com/ . Balcan, pe blogul său- Penticostalul, se caracterizează: “pastor penticostal, anti instituţionalizare, pro autonomie bisericească - rob al lui Isus Hristos până la moarte… O singură nevastă, doi copii şi mai mulţi prieteni. Conduc un “bolid” Dacia 1310 /’85. Trăiesc muncind şi muncesc ca să trăiesc.”

CONSTIINTA MEA PROTESTEAZA

"In data de 8-9 August, Consiliul Bisericesc al Cultului Penticostal a emis o hotarare intitulata "Principii si directii pentru intarirea disciplinei si climatului duhovnicesc in biserici". Hotararea aceasta incearca sa reglementeze aspecte practice ale vietii bisericesti precum imbracamintea, aranjarea parului, purtarea podoabelor, muzica, manifestarile artistice, etc. Se doreste ca aceasta hotarare sa fie aplicata in bisericile locale de catre fiecare pastor, bineinteles asteptandu-se ca disciplina si climatul bisericesc sa se schimbe radical.Protestez impotriva unor aspecte ale deciziei, pe care le voi mentiona mai jos si mentionez ca acesta nu este un protest impotriva Consiliului Bisericesc, ci un protest impotriva tendintei de interventie autoritara "de la centru" in bisericile locale, tendinta care anuleaza un principiu fundamental al eclesioligiei noastre, unitatea in diversitate. Fiecare biserica este chemata sa-si analizeze marturia si relevanta culturala in functie de maturitatea si caracteristica ei locala. Biserica locala este autonoma si trebuie sa decida ce principii intaresc disciplina si climatul ei duhovnicesc, bazata pe principiile Bibliei. Protestez impotriva faptului ca ni se cere noua, pastorilor locali, sa aplicam aceste reguli, fara a fi consultati in prealabil, si fara a ni se da posibilitatea (cu exceptia regulii privind verigheta!) sa decidem la nivel local daca ele sunt relevante sau nu. Mi se pare o lipsa de obiectivitate ca aceasta chemare a credinciosilor penticostali la cumpatare si simplitate sa fie inteleasa in primul rand prin prisma imbracamintei si sa nu fie urmata de exemplul practic al liderilor penticostali. Simplitatea cuprinde fiecare aspect al vietii noastre. Daca vrem sa fim simpli si cumpatati trebuie sa ne referim si la aspecte mai sensibile ale vietii noastre. Ce masini conducem? In ce case locuim? Ce venituri lunare avem? Care este nivelul nostru de trai in comparatie cu majoritatea credinciosilor penticostalilor? Nu putem aplica simplitatea si cumpatarea doar la imbracaminte si la alte lucruri superficiale. Procedand asa nu facem altceva decat sa ne amagim constiinta, uitandu-ne in oglinda de pe hol si nu in inima noastra. Chemarea la "solemnitate" in imbracaminte poate deveni un fariseism otravitor. Domnul Isus ne-a invatat ca adevarata evlavie e cea a inimii, iar evlavia exterioara poate deveni fatarnicie. Este drept ca unele persoane exagereaza in aceasta privinta, comportandu-se intr un mod inadecvat, dar cazurile acestea particulare, pe care fiecare pastor local ar trebui sa le rezolve, nu justifica hotararea generala a Consiliului Bisericesc.Nu am crezut ca voi trai sa vad liste de reguli pe care noi, pastorii, sa le aplicam in biserica. Am crezut ca ne-am maturizat si ne-am stabilit teluri mai inalte decat "croitor", sau "critic de moda". Bineinteles ca Biblia ne cheama la decenta, relevanta si cumpatare, dar acestea trebuie intelese in contextul libertatii crestine. Toti credinciosii ar trebui sa fie impotriva vulgaritatii si exagerarii in imbracaminte, dar cand noi incercam sa scoatem blugii si tricourile din vestimentatia unui crestin, pentru ca ar fi indecente, dovedim ca nu intelegem ce e evlavia. Inca nu pot pricepe, de ce e mai evlavios cel care poarta pantaloni din lana, decat unul care poarte blugi? Uniformitatea in imbracaminte este o himera. Unde e libertatea? Unde e unitatea in diversitate? Cine imi poate dovedi ca blugii sunt o imbracaminte indecenta si profana? Deasemenea, conform hotararii, trebuie sa imi decupez de pe tricouri si de pe bluze inscrisurile, pentru ca ar fi indecente. Cine stabileste ce culori sunt stridente si ce culori nu sunt stridente? Deja imi imaginez un cortegiu funerar, toti in haine solemne, de culori inchise, mergand Duminica de Duminica la slujbele bisericilor noastre. Ma gandesc ca daca vom aplica aceasta hotarare va trebuie sa-i scoatem pe Iosif si pe Isaac, fiul lui Avraam, din cer, pentru ca unul a avut curajul sa faca o haina pestrita (colorata), iar celalalt a avut tupeul sa o poarte (iertati-ma ca sunt ironic!). Cine stabileste care culori la par sunt naturale si care nu? Cine stabileste ce frizuri sunt excentrice si stridente? La ce ne raportam cand incercam sa stabilim diferenta dintre acceptabil si inacceptabil? Personal sunt impotriva oricarei forme excentrice de comportament, dar pentru a fi obiectiv trebuie sa-mi recunosc subiectivitatea! E deplorabil ca o biserica sa-si zideasca moralitatea pe reguli si nu pe viata Duhului care trebuie sa se manifeste in ea. E o ofensa adusa libertatii duhovnicesti sa crezi ca aceste reguli vor imbunatati climatul bisericesc. Pretentia ca aceasta hotarare trebuie pusa in practica "pe langa celelalte norme biblice de conduita morala si spirituala", este o dovada clara de aristrocratie bisericeasca, de papalitate infantila. Christian Schwarz unul dintre cei mai mari experti mondiali in cresterea Bisericii, dupa ce a studia peste 1.000 de biserici, din 32 de tari, de pe toate continentele, printre altele a ajuns si la concluzia ca: "Am observat ca bisericile care au o tendinta spre legalism (unde a fi crestin inseamna a avea doctrina corecta, coduri morale, inscris in registru de membri, etc.) pasiunea spirituala e de obicei sub medie." Realitatea dureroasa e ca se cauta cu disperare substituenti care sa inlocuiasca prezenta Duhului in bisericile noastre, nu mai avem pasiune pentru D-zeu! Ne pierdem marturia datorita lipsei noastre de spiritualitate si evlavie a inimii. Acolo trebuie sa mergem si sa ne schimbam. Ce facem noi ca tinerii si membrii bisericilor noastre sa aiba o viata spirituala bazata pe o relatie vie cu D-zeul harului? Ce facem noi ca sa ridicam oameni dedicati lui D-zeu? Cum ii vom castiga noi pe golanii de pe strada si pe smecherii din licee si universitati? Cum ii vom castiga noi pe rockerii care se drogheaza si cauta cu disperare fericirea acolo unde e moarte? Cantandu-le muzica populara? Haideti sa fim seriosi! Nu-mi place rockul si nu-mi plac nici ritmurile agresive, dar trebuie sa recunosc obiectiv ca multi tineri s-au intors la Domnul ascultand rock crestin, si o multime de fosti golani l-au cunoscut pe Domnul ascultand hip-hop crestin. Stilul nu e altceva decat ambalajul in care se imbraca mesajul datator de viata. Relevanta subculturala depaseste gusturile personale. Sunt mai interesat de sufletul unui om pierdut decat de gusturile mele!Sunt consternat de faptul ca membrii Consiliului Bisericesc resping o metoda de evanghelizare relevanta cultural si extrem de eficienta. "Consiliul Bisericesc respinge pantomimele, scenetele, filmele artistice, dansurile si coregrafia ca mijloace potrivite pentru inchinare si evanghelizare." Oare chiar am uitat ca impactul vizual este extrem de important in evanghelizare? Pai tocmai acesta a fost motivul pentru care a folosit Domnul Isus pildele (un fel de scenete) ca metoda de transmitere a Evangheliei. Mesajul nu se schimba niciodata, mijloacele da! Iar daca exprimarile artistice imi deschid usa pentru a transmite Evanghelia, unde e indecenta si lipsa de evlavie? Ce facem in aceste conditii cu filmul "Isus" pe care majoritatea bisericilor l-au difuzat?Bineinteles ca in hotararea Consiliului Bisericesc sunt mentionate si lucruri pozitive pe care fiecare credincios ar trebui sa le practice. Daca Consiliul Bisericesc ar fi recomandat aceste hotarari bisericilor, asa cum specifica Statutul de Organizare si functionare al Cultului Penticostal, articolul 80, aliniatul 6, litera d, toti pastorii ar fi apreciat demersul fratilor nostri. Dar din moment ce se incearca implementarea acestor reguli, indiferent de parerea pastorilor locali, situatia devine tensionata. Provocarea care ne sta in fata este colosala, suntem chemati intr-adevar la cumpatare si sacralitate, suntem chemati sa devenim ca Isus, dar nu pe fondul directivelor restrictioniste, ci pe fondul vietii duhovnicesti care izvoraste dintr-o inima sincera. Schimbati continutul, iar amblajul il va pune in evidenta! Pe fondul acuzatiilor de coruptie in care sunt implicati o parte din liderii penticostali, aceasta hotarare vine ca un "praf in ochii gloatelor". Suntem orbiti de asa zisa dorinta de sfintenie si de reforma, pentru a nu vedea butoiul de pulbere pe care sta conducerea Cultului Penticostal. Va chem pe toti la relevanta si obiectivitate, traiti o viata sfanta pentru ca sunteti copiii lui D-zeu, dar in acelasi timp fiti liberi in Hristos!
Laurentiu Balcan, pastor Biserica Penticostala "Filadelfia" Onesti"

Iată şi documentul la care se referă Balcan:

"Principii si directii pentru intarirea disciplinei si climatului duhovnicesc in biserici"

Se observă în tot mai multe biserici penticostale, pe fondul libertăţii noastre în Hristos, o tendinţa alarmantă a eliminării diferenţelor dintre credincioşii penticostali şi oamenii fireşti.
Consiliul Bisericesc, analizând aspecte legate de muzica promovată în bisericile noastre, ţinuta, podoabele şi diferitele manifestări ale participanţilor la închinare, având în vedere contextul în care ne aflăm, precum şi dorinţa de relevanţă în ceea ce priveşte valorile spirituale, cheamă pe toţi credincioşii penticostali la decenţă, cumpătare şi simplitate pentru a menţine o linie spirituală sănătoasă a bisericilor penticostale.
Pentru aceasta, trebuie descurajate orice fel de comportamente excesive şi indecente în ceea ce priveşte aspectele menţionate. Ţinuta vestimentară a credincioşilor trebuie să fie caracterizată de solemnitate şi decenţă in locaşul de închinare, la slujire, si nu este potrivita cu solemnitatea şi evlavia ţinuta în blugi, tricouri sau bluze cu imagini, înscrisuri sau culori stridente, şlapi, pantaloni la femei, pantaloni scurţi atât la băieţi cât şi la tinere sau femei.
In locaşul de închinare, precum şi în orice loc sau situaţie trebuie evitată orice ţinută indecentă. Genunchii surorilor trebuie acoperiţi şi în poziţia aşezat. Nu sunt cuvenite decolteurile largi sau adânci şi hainele transparente care expun părţi sau care pun în evidenţă formele atrăgătoare ale trupului.
Aranjarea părului atât la bărbaţi cât şi la femei trebuie să exprime bun gust, seriozitate şi bunăcuviinţă. Se vor evita frizurile excentrice şi stridente, precum şi vopsirea părului în culori nenaturale atât la bărbaţi, cat şi la femei.
Referitor la purtarea podoabelor, Biblia este în mod clar împotriva acestora. Credincioşii trebuie să renunţe la purtarea inelelor, brăţărilor, lănţişoarelor cu sau fără cruciuliţe, cercei etc, indiferent de materialul din care sunt confecţionate.
In ce priveşte muzica, să fie promovată aceea care linişteşte inima, stimulează meditaţia sfântă şi evlavia şi să înalţe sufletul spre Domnul. Trebuie să se evite stilurile stridente gen rock, heavy metal, hip-hop, rapp - foarte agresive, obsedante şi intensitatea oprimantă, asurzitoare.
În legătură cu stăruinţele după Duhul Sfânt, pastorii trebuie să se implice activ în organizarea şi coordonarea acestora.
Consiliul Bisericesc reafirmă poziţia de interdicţie privitoare la producerea, comercializarea şi consumul de acool cât şi consumul de tutun şi droguri. In cazul constatării încălcării acestor prevederi de interzicere, păstorii au obligaţia de a lua măsurile disciplinare care se impun, mergând până la excludere în caz de nesupunere.
În ce priveşte verigheta, având în vedere că în diferite culturi aceasta este privită ca un simbol al căsătoriei, Consiliul Bisericesc lasă la latitudinea conducerii bisericii locale decizia în privinţa acesteia.
Privitor la manifestările ce exprimă bucuria sau aprecierea pentru slujirile credincioşilor, acestea trebuie să dovedească evlavie şi proslăvire numai pentru Dumnezeu. Sunt nepotrivite cu acest spirit strigătele, chiuiturile şi fluierăturile ca pe stadioane sau în sălile de concerte. In ciuda explicaţiilor subiective, aplauzele însoţite sau nu de fluierături, ce urmează slujirilor diverse, înalţă şi răsplătesc pe protagonişti, lucru incompatibil cu smerenia şi cu închinarea ce trebuie adusă numai lui Dumnezeu. De asemenea, Consiliul Bisericesc respinge pantomimele, scenetele, filmele artistice, dansurile şi coregrafia ca mijloace potrivite pentru închinare sau evanghelizare.
Consiliul Bisericesc al Cultului Penticostal

Topul celor mai erotice romane din istoria literaturii

Jimmy Petersen, autorul controversatei carti "Veacul sexului: istoria revolutiei culturale in varianta Playboy, 1900-1999", a realizat un top al celor mai erotice romane din istoria literaturii universale, relateaza MigNews, preluat de Rompres. Intr-un recent interviu, el a declarat ca intocmirea topului, in care au ajuns 25 de romane cu un pronuntat continut erotic, a fost o sarcina ingrata deoarece numai pe site-ul Amazon.com, la sectiunea "erotica", sunt postate in jur de 3500 de titluri.
In cele din urma - in opinia autorului topului - in clasamentul celor mai erotice romane au ajuns titluri care au rezistat la testul timpului si se bucura in continuare de succes in randul cititorilor, precum "Memoirs of a Woman of Pleasure (Fanny Hill)" de John Cleland (scrisa intre anii 1748-49) sau "Lady Chatterley's Lover" de D.H. Lawrence (scrisa in anul 1928).
In acelasi timp, autorul topului nu a trecut cu vederea nici romanele mai recente, precum "The Wind-Up Bird Chronicle" (Cronica pasarii-arc) de Haruki Murakami (aparuta in 1995) sau "Carrie's Story" de Molly Weatherfield (a aparut, de asemenea, in 1995). Evident, de pe aceasta lista nu putea sa lipseasca faimoasa "Lolita" a lui Vladimir Nabokov.
1. `Memoirs of a Woman of Pleasure (Fanny Hill)` de John Cleland (1748-49)
2. `Lady Chatterley's Lover` de D.H. Lawrence (1928)
3. `Tropic of Cancer` de Henry Miller (1934)
4.` Story of O` de Pauline Reage (1954)
5. `Crash`de J.G. Ballard (1973)
6. `Interview with the Vampire` de Anne Rice (1976)
7. `Portnoy's Complaint` de Philip Roth (1969)
8. `The Magus` de John Fowles (1965)
9. `The Wind-Up Bird Chronicle` de Haruki Murakami (1995)
10. `Endless Love`de Scott Spencer (1979)
11.` Lolita` de Vladimir Nabokov (1955)
12. `Carrie's Story` de Molly Weatherfield (1995)
13. `Fear of Flying` de Erica Jong (1973)
14. `Peyton Place` de Grace Metalious (1956)
15. `Story of the Eye` de Georges Bataille (1928)
16. `The End of Alice` de A.M. Homes (1996)
17. `Vox` de Nicholson Baker (1992)
18. `Rapture` de Susan Minot (2002)
19. `Singular Pleasures` de Harry Mathews (1983)
20. `In the Cut` de Susanna Moore (1995)
21. `Brass` de Helen Walsh (2004)
22. `Candy` de Terry Southern si Mason Hoffenberg (1958)
23. `Forever` de Judy Blume (1975)
24. `An American Dream` de Norman Mailer (1965)
25. `The Carpetbaggers` de Harold Robbins (1961)
(secret_bliss)

Când intoleranţa dă mâna cu prostia. Emil Brumaru a fost atacat

Un x-ulescu ultrareligios http://bastrix.wordpress.com/?s=emil+brumaru zice că poetul Emil Brumaru a dat în mintea copiilor. Aşa-i, deversezi asemenea păreri dacă sufletu-ţi bălteşte bătrâneţe, deşi ceasul biologic arată că eşti tânăr. Gata. Am dat prea multă atenţie unui prost.
Alexandru PETRIA

Sparg iar gheaţa, dacă alţii n-au coaie

În 2006, doar două gazete(ambele din provincie) au publicat în România caricaturile daneze cu Mohamed, care au produs în vremea respectivă un scandal planetar. Unul dintre ele- al meu, Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla. Presa de mare tiraj a tăcut ca şi porcul în porumb, laşă, nereproducându-le. Ce conta că se consuma sub ochi un atentat intolerabil asupra libertăţii de expresie... Faza cu laşitatea are toate datele să se repete şi acum, excepţiile sunt palide, când extremiştii musulmani au pus preţ 100.000 de dolari pe uciderea unui caricaturist suedez, Lars Vilks, autor al unei noi caricaturi cu profetul Mohamed, în Nerikes Allehanda(cea de deasupra textului). Colegii mioritici comentează şi în prezent evenimentul dar nu arată ce a produs disputa. Ca şi în cazul precedent. Aşa că o să sparg iar gheaţa, dacă alţii n-au coaie.
Alexandru PETRIA

Un judecator slobod la gura, sfatuitor al lui Basescu

In peisajul blogosferei romanesti iese in evidenta blogul unui judecator, intitulat Jude in Romanica
http://judeinromanica.blogspot.com/, care este este extrem de critic cu ministrul Justitiei. Despre el am mai scris. Identitatea judecatorului este invaluita in mister. Azi, magistratul blogger critica persoanele propuse de CSM sa analizeze la Cotroceni cererile de achetare a ministrilor facute de DNA:

"5 pentru Cotroceni

Corpul magistratilor e divizat. De fapt, casta magistratilor nici nu exista. Sunt niste oaze de putere. Palide oaze de putere judecatoreasca. In ciuda protestelor majoritatii magistratilor la tendinta de subordonare politica, vreo 15 s-au inscris totusi in cursa pentru Comisia de la Cotroceni. Din astia, distinsii CSM-isti aleg 5, desi acum vreo doua zile presedintele CSM declara ca existenta acelei Comisii e neconstitutionala.
Cine sunt cei 5?Dupa profilul lor – sefi, fosti procurori, penalisti, a-i spune ca i-au desemnat procurorii din CSM si nu intreg organism, unde majoritatea sunt totusi, judecatori.

Gheorghe Diaconu, judecator la Curtea de Apel Pitesti. Diaconu este vicepresedinte la CA Pitesti, din aug 2006. E penalist. A lucrat director in MJ pe vremea lui Stanoiu, la Inspectia Judiciara. Pornea controale contra magistratilor la sesizarea directa a SIPA. Toate informatiile despre magistrati treceau pe la el.

Nicoleta Camelia Grigorescu, de 2 ani judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Inainte a fost procuror la Parchetul General. Sotul e procuror la Parchetul General. Fiul e avocat. E penalista. In rest, un `no name` la CAB. Ba nu, am uitat: a prezidat completul care a dispus eliberarea prefectului de Iasi, Prisacaru, arestat anul trecut pentru coruptie... Ulterior, lotul Prisacaru a primit achitare.

Mihai Pop Cerneanu, de la Tribunalul Maramures. Cerneanu e fost procuror. E sef din nastere. A candidat pentru CSM si in toamna lui 2004, si in in 2006, dar a picat de fiecare data. A pornit represalii contra celor care nu l-au votat. E penalist. Si seful Tribunalului Maramures, la al doilea mandat acum, din mai 2006.

Liviu Herghelegiu, de curand judecator, la Curtea de Apel Galati. Fost procuror cu functie de conducere. Acum e seful sectiei penale a Curtii. Apreciat drept `milataros` – actioneaza la comanda altora. Cel putin administrativ.

Floarea Grosu In 2003 era vice la Tribu, unde a sapat-o pe Andreea Ciuca, presedinta de atunci, trimitand plangeri la Stanoiu. Dupa arestarea lui Ciuca, i-a luat locul la conducere, propusa de Stanoiu. Dupa nici 3 luni, ajunge presedinte la Curte, de unde a fost revocat Dionisie Cordos, care `scapase` colectivul din mana (judecatorii au protestat pentru arestarea lui Ciuca si contra noii sefe). In cele din urma Cordos a a castigat in justitie dreptul de a-si relua locul, ocupat de Grosu. Ea a formulat insa recurs, nesolutionat inca. CSM a evitat sa se pronunte cu privire la `cine e presedinte la CA Tg.Mures`. In iunie anul asta ei i-a incetat mandatul. In toamna lui 2004 a candidat pentru CSM si a fost respinsa. In 2005 a incercat la sa ajunga la ICCJ, dar CSM a respins-o. E penalista.

Ce trebuie sa faca Basescu?

In locul lui, as respinge propunerile venite de la CSM. Numai independenti si impartiali, cum vrea Chiuariu, nu pot fi acesti oameni. Iar daca le-as accepta, nu as tine cont sub nici o forma de actele si propunerile intocmite de ei."

Veniţi cu pareri...

Mesaje frauduloase pe Cosmote (premii false de 2000 de euro)

Pe numarul meu de telefon, de fapt cel pe care-l foloseste fiica mea, am primit azi un mesaj care spunea: " From CosmoteFelicitari! Ai castigat cu COSMOTE 2000 de euro! Suna reprezentantul teritorial si revendica-ti premiul!!! Cod unic: ZL 92BK.WWW. COSMOTE.RO". Mesajul a fost trimis de la numarul 0768449243. Treaba nu mi-a mirosit cosher si am luat legatura cu serviciul pentru clienti de la Cosmote. Banuiala mi s-a confirmat- era un apel fraudulos. La numarul de pe care a fost expediat mesajul a raspuns un barbat care era interesat de datele mele personale. Sigur ca nu i le-am furnizat. Atentie daca primiti astfel de mesaje! Nu comunicati datele personale, numai daca doriti sa fiti tepuiti.

Clericii şi Hitler. Faţete ale compromisului. O colecţie impresionantă de fotografii

Aici http://www.nobeliefs.com/nazis.htm

Dentiştii străzii, în India

Protocolul cu care Tariceanu incearca sa tranforme Patriarhia intr-un aliat. Nu stiu sa-l fi publicat altcineva din presa

PROTOCOL DE COOPERARE
în domeniul incluziunii sociale
între Guvernul României si Patriarhia Româna
Astazi 2 octombrie 2007 la Palatul Victoria domnul Calin Popescu Tariceanu, Prim Ministru al Guvernului României si Prea fericitul Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române au semnat urmatorul protocol de cooperare în domeniul incluziunii sociale:
GUVERNUL ROMÂNIEI PATRIARHIA ROMÂNA
PROTOCOL DE COOPERARE
în domeniul incluziunii sociale

În vederea reglementarii actiunilor de cooperare dintre Guvernul României si Patriarhia Româna
În temeiul:
- art. 29 alin. 5 din Constitutie;
- art. 7 alin. 1 si 2, art. 9 alin. 3 si 5 si art. 10 alin. 7 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor;
- art. 11 alin. 3 lit. a din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale cu modificarile si completarile ulterioare;
- art. 4 lit. d, art. 6 alin. 2 si art. 24 s.u. din Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala;
- H.G. nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului national pentru promovarea incluziunii sociale în România;
- Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române si Regulamentele în vigoare;
- Regulamentul de organizare si functionare a sistemului de asistenta sociala în Biserica Ortodoxa Româna.
PARTILE
1. Guvernul României, cu sediul în Bucuresti, Piata Victoriei, nr. 1, sector 1, reprezentat de domnul Calin Popescu Tariceanu, Prim-Ministru,
2. Patriarhia Româna, cu sediul în Str. Dealul Mitropoliei nr. 25, sector, 4 Bucuresti, reprezentata de Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul României.
SCOPUL
Protocolul se încheie în scopul reglementarii actiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale între partile semnatare, potrivit competentelor stabilite în documentele de organizare si functionare ale acestora, precum si a dispozitiilor legale cu incidenta asupra activitatilor pe care partenerii le vor derula în cadrul prezentului protocol.
OBIECTUL
Prin prezentul protocol, partile convin sa coopereze în vederea:
- întaririi mecanismului national pentru promovarea incluziunii sociale în România;
- promovarii dialogului social pentru îmbunatatirea cadrului normativ si institutional din domeniul incluziunii sociale ;
- definirii prioritatilor cheie care vor sta la baza elaborarii de programe si proiecte comune în domeniul incluziunii sociale, în vederea gasirii de raspunsuri la nevoile sociale ale persoanelor aflate în dificultate;
- stabilirii premiselor de colaborare, de schimb de informatii si asistenta.
DURATA PROTOCOLULUI
Prezentul protocol se încheie pe o durata de 10 ani.
În cazul în care nici unul dintre parteneri nu notifica celeilalte parti intentia de încetare a valabilitatii sale, înaintea expirarii perioadei pentru care a fost încheiat, prezentul protocol se prelungeste automat pentru noi perioade de câte un an.
OBLIGATIILE PARTILOR
1. Guvernul se obliga ca, prin Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, precum si prin toate celelalte institutii publice aflate sub autoritatea sa:
a) sa solicite puncte de vedere si sa implice reprezentantii celeilalte parti semnatare în procesul de consultare privind proiectele de acte normative;
b) sa implice membrii celeilalte parti semnatare în grupuri de lucru, seminarii, si alte reuniuni care au drept obiectiv dezbaterea si definirea prioritatilor din domeniul incluziunii sociale;
c) sa faciliteze participarea reprezentantilor partenerului la lucrarile Comisiei Nationale privind Incluziunea Sociala, la lucrarile Comisiilor teritoriale privind Incluziunea Sociala, precum si la alte structuri consultative în domeniul social, care implica participarea societatii civile;
d) sa coopereze cu partenerul în vederea initierii de proiecte si programe comune în vederea sustinerii si dezvoltarii sistemului national de servicii sociale;
e) sa informeze cealalta parte semnatara (structurile bisericesti recunoscute ca furnizori de servicii sociale) cu privire la oportunitatile de finantare puse la dispozitie de minister în vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale;
f) sa asigure conditii optime în centrele furnizorilor publici de servicii sociale pentru desfasurarea asistentei spirituale a persoanelor beneficiare, inclusiv prin asigurarea unor spatii proprii în acest sens, sub conditia respectarii drepturilor fundamentale si în primul rând a libertatii religiei;
g) sa sprijine demersurile Patriarhiei Române pentru valorificarea potentialului specific al absolventilor Facultatilor de Teologie Ortodoxa, Sectia Teologie Sociala;
h) sa coopereze în domeniul incluziunii sociale si cu ONG-urile care functioneaza în cadrul si cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române.
2. Patriarhia Româna se obliga:
a) sa desemneze reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Române care sa participe la activitatea de elaborare a proiectelor de acte normative si a programelor privind domeniul incluziunii sociale;
b) sa desemneze reprezentanti în structurile consultative din domeniul social, care implica participarea societatii civile;
c) sa coopereze cu partenerul în scopul furnizarii de servicii sociale în beneficiul persoanelor, familiilor si comunitatilor aflate în situatii de dificultate;
d) sa identifice, prin intermediul preotilor si al personalului implicat în sistemul de asistenta sociala al Bisericii Ortodoxe Române, si sa comunice partenerului situatii si informatii privind persoanele aflate în nevoie, precum si informatii asupra persoanelor aflate în evidentele proprii, potentiale beneficiare de servicii sociale, prestatii sociale, în vederea facilitarii accesului la asistenta, contribuind astfel la definirea de catre partener a unor strategii sectoriale în domeniul incluziunii sociale;
e) sa ofere consiliere spirituala, cu personal specializat, beneficiarilor de servicii sociale organizate de furnizori publici si privati;
f) sa asigure implicarea resurselor umane si totodata a structurilor specializate din domeniul asistentei sociale în programe pentru dezvoltarea infrastructurii sociale si a serviciilor sociale;
g) sa coopereze la implementarea programelor sociale de interes national;
h) sa faciliteze diseminarea informatiilor specifice activitatii de incluziune sociala pe care o deruleaza; sa faciliteze diseminarea modelelor de buna practica;
i) sa ofere informatii privind organizatiile neguvernamentale din domeniul asistentei sociale, care functioneaza în cadrul si cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române.
ÎNCETAREA PROTOCOLULUI
Valabilitatea protocolului înceteaza:
1. la împlinirea termenului, urmare notificarii uneia dintre parti;
2. prin acordul partilor;
3. la solicitarea unei dintre parti, în cazul în care partenerul nu îsi îndeplineste obligatiile asumate de comun acord.
DISPOZITII FINALE
1. Prezentul protocol constituie un document cadru de cooperare între parti, în vederea realizarii obiectivelor comune propuse, putând fi completat sau modificat prin acte aditionale semnate de parti la initiativa oricareia dintre acestea.
2. Partea care are initiativa modificarii si/sau completarii protocolului va transmite celeilalte parti spre analiza, în scris, motivele concrete ce determina aceasta solicitare, precum si propunerea ce face obiectul modificarii/completarii.
3. Orice proiect sau activitate concreta pe care partile vor dori sa le desfasoare împreuna pot face obiectul unor alte conventii sau protocoale.
4. Schimbul de informatii se va face la cerere sau pe baza de voluntariat, chiar daca nu a existat o solicitare anterioara. Solicitarea asistentei se poate face de fiecare parte semnatara, depunându-se eforturi rezonabile pentru a asigura asistenta celeilalte parti, sub rezerva respectarii legislatiei si politicilor promovate de fiecare parte.
5. Implementarea prevederilor prezentului protocol se realizeaza sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, în colaborare cu autoritatile competente.
6. Partile vor desemna câte un reprezentant permanent care sa asigure coordonarea actiunilor de cooperare dintre acestea; stabilirea sau schimbarea reprezentantului urmeaza a fi comunicata celeilalte parti în scris.
Prezentul protocol s-a întocmit în 2 exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte semnatara si intra în vigoare la data semnarii.
Semnat azi, 2 octombrie 2007, în Bucuresti, la Palatul Victoria. GUVERNUL ROMÂNIEI PATRIARHIA ROMÂNA

PRIM-MINISTRU,
Calin Popescu Tariceanu
PATRIARH,
Prea Fericitul Parinte Daniel

Pastorul informator Iosif Ton

Marturisirea colaborarii cu Securitatea a pastorului baptist, "de la Europa Libera", Iosif Ton, pe care am publicat-o in zilele trecute a facut valuri, fiind preluata de mai multe site-uri. In plus, azi Ton a fost invitat la BBC. Tema discutiei- trecutul sau de informator. Ca sa nu para o lauda, n-o sa mai detailez lucrurile, va las sa vedeti aici
http://patratosu.wordpress.com/2007/10/16/primejdiile-marturisirii-lui-iosif-ton/

Năstase demonstrează că Stolojan este habarnamist

Nu sunt deloc un fan al fostului premier, Năstase, Aroganţa Sa. Însă omul are şi dreptate uneori, ca acum, când se referă la moţiunea de cenzură anunţată de Stolojan. Scrie Năstase pe blogul său:
"In ultimile zile, s-a vorbit, destul de mult, despre o eventuala motiune de cenzura care ar urma sa fie depusa in parlament de PLD. M-a mirat faptul ca nimeni nu a precizat faptul ca un astfel de lucru nu este posibil. Nu este posibil pentru ca parlamentarii ce au parasit PNL, in parlament sunt deputati sau senatori independenti. Ei nu sunt considerati, conform regulamentului, parlamentari PLD.
Regulamentul Camerei, in articolul 18, este foarte clar :"Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate in urma alegerilor este interzisa" iar art 13 alin 1 vorbeste despre "deputati deveniti independenti prin demisie, prin excludere din partid…"
Deci PLD nu poate depune o motiune decat, eventual, la registratura parlamentului. Asta nu inseamna insa ca parlamentarii independenti inscrisi in PLD nu ar putea semna, cu titlu individual, o motiune.
Fara sa ma pronunt pe fond in legatura cu o eventuala motiune, cred ca mai multa rigoare in invocarea procedurilor ar fi necesara in activitatile parlamentare si chiar si in cele politice."

"If you like oral sex, vote Caragol for council''

HIALEAH ELECTIONS

Candidate's oral-sex slogan is no laughing matter
A campaign slogan focusing on oral sex is creating a storm of controversy during Hialeah City Council election season.

BY LAURA FIGUEROA
Miami Herald

As election season intensifies in the City of Progress, incumbent Jose ''Pepe'' Caragol, known for dishing out rhyming one-liners at city events, is catching criticism for a slogan he has been pitching on Spanish television.
``Si te gusta el sexo oral, vote por Caragol por consejal,'' Caragol said on a March 14 taping of the America Te-Ve show Seguro Que Yes! and in subsequent radio and television appearances.
The phrase, which rhymes in Spanish, translates as, ``If you like oral sex, vote Caragol for council.''
Caragol, 76, who has served on the council since easily defeating three other candidates in a 2005 special election, makes no qualms about the statement, chalking it up to his ``humorous personality.''
‘'People want to give it a negative interpretation, but anyone who knows me and my way of being knows that I didn't mean for the comment to degrade or offend anyone,'' Caragol told The Miami Herald.
Mercy Dominguez, his opponent for the Group 2 seat on the council -- one of four seats up for grabs in the Nov. 6 citywide election -- said that as a mother and a woman she finds the phrase offensive. The risqué comment is one of the main reasons Dominguez decided to run, she said. ''We should expect more out of our elected officials,'' Dominguez said. ``Is this supposed to be the person who is representing the best of Hialeah on the council?''
Dominguez is a former member of the city's planning and zoning board. Caragol served for more than 20 years as the city's translator and spokesman under the Raul Martinez administration.
Caragol is quick to note that Dominguez did not point out the rest of the zingers he dished out at the Seguro Que Yes! taping.
''I also said that I was the only V-I-P councilman appointed to the board,'' Caragol said. ``Viejo, impotente, y presumido -- old, impotent, and vain.''
For now, Caragol says he'll be sticking to a new campaign slogan -- ``Olvídese del colesterol, y vote por Caragol'' -- ``Forget the cholesterol and vote for Caragol.''

Uitată de Remeş la Ministerul Agriculturii, sub birou...

TAROM, cu servilism, la picioarele lui Emil Boc. Nesimţirea ia altitudine

Emil Boc - Democratu’ lu’ peşte

Am trăit-o şi pe asta! Am fost dată jos din avion pentru a-i face loc… taman cui? Domnului Boc!Cum mi-a reuşit? Am vrut să merg la Iaşi. Şi, ca tot omul, ştiind că trebuie să plec, acum două săptămâni mi-am făcut rezervare la cursa Tarom. Astăzi, deşi era vineri seara, cu târg de maşini şi a şaptea schimbare de borduri, am reuşit să ajung la aeroport cu 2 ore înainte.Dar ce folos? Am ajuns la timp pentru a afla că nu mai am loc în avion. Funcţionarul Tarom, foarte amabil şi cu zâmbetul pe buze, dar uşor rupt de realitate, mi-a soptit : “Ştiţi, trebuie să meargă domnul Boc urgent la Iaşi. Tocmai a telefonat. Dar v-am făcut o favoare. În câteva minute decolează un avion spre Bacău.”Iniţial, am rămas fără replică. Apoi m-am enervat. Şi am vrut să-l întreb: “Sigur nu vreţi să mă trimiteţi la Cluj cu biletul lui Boc?” Uitându-mă însă la el, am realizat că omul vorbea serios.
Boc pusese ochii pe scaunul meu! Eh... nu e o noutate. Aşa sunt cei de la PD. Cum văd un scaun de liberal, cum îl vor ei...Trec peste momentele absurde gen “Dar eu n-am treabă la Bacău. Ci la Iaşi”.... Mi-am adus aminte dintr-o dată că “într-adevăr am treabă la Bacău” în momentul în care cei de la Tarom au început să se intereseze pe cine altcineva puteau da jos. La cât erau de hotărâţi să-i facă loc lui Boc în avion, păreau gata să despartă şi un copil de mama lui...... Aşa am pornit spre Poarta 1. Pentru a merge... la Bacău. Cum ar veni, întârziasem... Avionul pleca cu o oră mai devreme decât cel de Iaşi. O voce nerăbdătoare mă invita în continuu la îmbarcare.
Dar aventura abia începea. Aveam în faţă o barieră de netrecut… O mare de prostie. Şi de nesimţire. Cei care erau pitici în faţă Înalţimii Sale Boc, deveneau uriaşi în faţa unui om obişnuit... Dar asta e cu totul o altă poveste. Am să v-o spun mâine…
LATER EDIT: La Iaşi am ajuns după 12 noaptea. Prima veste a fost că locul de lângă Cristian Rădulescu a rămas liber. Boc n-a avut nici măcar bunul simţ de a se urca în avion. Mâine povestea se va repeta cu siguranţă. Altcineva va fi dat jos din avion. Înalţimea sa Boc va trebui să ajungă URGENT la Iaşi! Şi astfel nesimţirea va lovi din nou...
(Diana Tuşa, pe blogul ei)

În ciorapi să ne mirosim (că lupta-i mai dreaptă!) sau Năstase şi Guşă se duelează cu blogurile

"Nu ma deranjeaza ca spala rufele murdare ale serviciilor"

Adrian Năstase: “(…)noul “judecator moral” al clasei politice romanesti. Cel care a dorit sa o innobileze aducand-o la Bucuresti pe Laura Andresan. Cel care a tradat, temeinic, in doua randuri echipele in care a lucrat. Cozmin Gusa. Intr-o declaratie recenta, vorbea despre "Adrian Nastase - cel care, in majoritatea timpului petrecut la Palatul Victoria, nu s-a ocupat decat de afaceri pentru care plateste astazi". Este mincinoasa si jignitoare aceasta afirmatie. In primul rand, nu prea are de unde sa stie ce faceam eu la Palatul Victoria pentru ca el nu a venit acolo decat de vreo 3-4 ori. In al doilea rand, sunt sute sau mii de oameni cu care m-am intalnit la guvern timp de patru ani si care pot vorbi despre temele discutate. In plus, programul meu era aproape public. Incepea la ora 8 si se incheia cel mai adesea la miezul noptii. In timpul asta, din pacate, la partid, Cozmin Gusa se ocupa de diverse suete si de asociatii ale "tinerilor oameni de afaceri" sau de vanatori prin teritoriu. Asta a fost motivul pentru care a pierdut increderea celor mai multi colegi din conducere. Un partid mare avea nevoie de un adevarat secretar general, nu de un organizator de intrigi. De cineva care sa munceasca. De gargara se ocupau multi altii.
Poate isi mai aduce aminte cine mi l-a prezentat, daca nu, o sa-i reamintesc eu. Nu ma deranjeaza ca spala rufele murdare ale serviciilor, "spargand" diferite informatii pe piata. E problema lui. Cred insa ca dovedeste, inca o data, ca nu este capabil sa faca politica in echipa si ca joaca la plezneala, pentru o ora pe sticla. E trist ca din noua generatie de politicieni, unii sunt niste lupisori singuratici care joaca doar cum bate vantul."

"L-am sfatuit de bine si nu m-a ascultat"

Cozmin Guşă: “Adrian Nastase s-a enervat pentru o afirmatie de-a mea, conform careia s-ar fi ocupat mai mult de afaceri personale decat de politica cat timp a fost prim ministru, publicand in consecinta o serie de aberatii pe blogul personal. Ii raspund tot pe blog. Ii raspund pentru ca inca mai conteaza pentru mine faptul ca m-a introdus in viata politica romaneasca, direct la varf. Ii raspund pe blog si pentru a-i reaminti episodul armaghedonului Ciuvica, care s-a finalizat cu retinerea ultimului, cand l-am sfatuit de bine si nu m-a ascultat(apropo de cum se da o replica). Deci, in esenta:
- se vb de tradarile lui Cozmin Gusa; am plecat pt ca n-am mai vrut sa fac echipa cu niste oameni care, in frunte cu el, tradau de fapt Romania; vor fi analizate privatizarile perioadei Nastase la momentul oportun, si mi se va da dreptate.
- ma ocupam de Asoc pt Promovarea Tinerilor, etc; corect, era de notorietate, pana in momentul in care parte din tinerii din aociatie, pusi de Nastase, au desfiintat-o la comanda dintr-un motiv simplu: plecasem din PSD, si era singurul birou care-mi mai ramasese pt intalniri.( asta e un lucru pt care n-am sa-l iert)
- cine mi-a facut cunostinta cu AN? Dan Matei Agaton, cu ocazia unei deplasari la Chisinau in anul 2000, la care a mai participat printre altii si Serban Mihailescu; de fapt, Nastase prezuma ca ar putea da in vileag o intilnire de la finalul anului 2000, cand ne-am vazut in trei, cu generalul Iulian Vlad, pentru o discutie interesanta, unde atitudinea lui era cel putin deferenta la adresa generalului( Adriane, eu pot sa-mi asum cunostintele si prietenii pt ca nu fac afaceri cu ei pe banii statului!); relatia mea cu domnul Vlad este de notorietate, intentia de santaj, cica subtil, a lui AN, este penibila."

Un membru marcant al comunitatii baptiste si-a marturisit colaborarea cu securitatea

Dr. Iosif Ton, Portland,OR,USA-Presedinte de onoare al Romanian Missionary Society

Iubitii mei,
In ultima vreme iar s-a incins la Masa Rotunda o discutie despre deconspirarea celor care au fost informatori ai securitatii. As vrea sa inchid acest subiect, dar vreau mai intai sa va impartasesc cateva ganduri.
Am trait toata perioada comunista ca tanar si ca om matur. Am cunoscut enorm de multe aspecte ale fenomenului informatorilor. Am avut prieteni intimi care au devenit informatori. Am fost eu insumi o vreme informator. Au fost pastori care mi-au marturisit ca au fost franti si au semnat angajament de informator.
Vreau sa va spun ca o destul de mare parte dintre pastorii de atunci au devenit informatori. Unii au fost franti, prin metode diabolice, sa o faca. Si franti fiind, au continuat sa predice si sa fie pastori. Unii au crezut ca dand neesentiale informatii vor putea sa faca o lucrare pe care n-ar mai putea-o face altfel si astfel au intrat intr-un fel de joc dublu.
Unii au platit cu viata pentru aceasta.
Altii au considerat colaborarea cu Securitatea drept mijloc de a ajunge in pozitii de conducere si au devenit colaboratori cu convingere. Unii au profitat de posibilitate si si-au turnat adversarii si... pe unii i-au nimicit.
Trebuie sa adaug ceva foarte important. Un tel al Securitatii era sa-i faca pe membrii din comitetele Bisericilor informatori. Cum erai ales in comitet, cum deveneai un obiectiv al securitatii. Erai santajat la serviciu, erai presat in multe feluri, pana te frangeau. Tot ce am spus despre pastori se aplica si la membri din comitete.
Fenomenul credinciosilor deveniti informatori este unul dintre cele mai oribile aspecte ale istoriei comuniste. Cei care nu ati trait acele vremuri, zguduiti-va de oroarea aceea, daca puteti, dar oricum bucurati-va ca voi nu aveti (acum) un aparat diabolic care sa lucreze asupra voastra cum au lucrat asupra inaintasilor vostri. Si mai ales, nu va grabiti sa-i judecati si sa-i condamnati. Poate mai degraba sa incercati sa aveti mila de noi toti care am trecut prin iadul acela!
La intrebarea voastra: "De ce nu vin acum sa marturiseasca?
De ce nu accepta sa se faca lumina in aceasta problema?"
Incerc sa va dau un raspuns din partea lor. Este groaznic de rusinos sa vii astazi sa recunosti: "Si eu m-am frant atunci. Si eu am colaborat cu Securitatea."
Este rusinos actul de a fi fost frant si de a fi colaborat. Dar mai groaznic este cand sar pe tine unii care n-au trecut pe acolo si care nu te au la inima si profita de situatie si iti zic: "Deci si tu ai fost un turnator! Si tu ti-ai vandut fratii! Si tu esti un Iuda!"
Cati (pastori) oare indraznesc sa se expuna unui asemenea oprobiu?! Cei mai multi spera ca situatia lor personala nu se va afla si astfel vor scapa de rusine. Sau ca vor muri inainte de publicarea dosarului lor. E mai bine sa stea numai la judecata lui Dumnezeu decat la judecata unor oameni rai si fara mila!
Spaima si groaza mea este alta. Cand, si daca (!) se vor publica deodata toate dosarele informatorilor care au fost slujitori ai Bisericilor (pastori, diaconi, membri in comitete,etc.) se va vedea ca fenomenul a fost mult mai masiv decat ne-am putut inchipui noi.
Pentru unii care nu inteleg cum s-a ajuns la acea monstruozitate socul va fi enorm. Unii s-ar putea sa-si piarda credinta. Unii se vor indeparta de Biserica.
Pentru aceasta situatie trebuie sa ne pregatim noi.
De dragul generatiei tinere, care n-a trecut prin iadul comunist, trebuie ca noi care am fost acolo sa vorbim, sa explicam, sa facem ca fenomenul sa fie inteles din toate punctele de vedere. Caci atunci voi, generatia fericita de a fi crescut in libertate, veti putea sa ne vedeti pe noi in adevarata lumina.
Iata un alt aspect al problemei.
Fiecare cetatean al Romaniei isi poate vedea dosarul (la CNSAS). Multi au fost deja si l-au vazut. Acoo, in propriul tau dosar, gasesti copii de pe notele informative date de diferiti informatori despre tine. Ele sunt semnate cu nume conspirativ. Dar majoritatea sunt de asa natura ca imediat poti recunoaste cine a scris acea nota informativa: pastorul tau, un membru din comitet, un prieten intim, sau, poate chiar sotul sau sotia!(oricum poti solicita pe loc CNSAS deconspirarea numelui informatorului care te-a 'turnat'.)
Cativa dintre cei care si-au vazut dosarul si-au facut copii xerox dupa aceste note informative. Unul dintre ei mi-a dat un teanc de asemenea note, care ma priveau si pe mine, scrise de apropiati ai mei. Socul acestei descoperiri este extrem de dureros.
Ce vreau sa spun, mai ales, cu aceasta este ca chiar daca cei care au fost informatori nu au curajul sa marturiseasca public ce au facut, prin citirea dosarelor personale multi dintre ei vor fi scosi in vileag. Chiar daca deconspirarea se va limita la fenomenul acesta, totusi ea se va face, si se va face masiv. Numai ca se va face mai treptat.
Cineva, preocupat de socul pe care il vor trai credinciosii cand vor vedea cati dintre conducatorii lor au fost informatori, mi-a sugerat sa adun mai multi pastori, diaconi si membri de comitet care au fost informatori si sa alcatuim impreuna un material - un fel de spovedanie colectiva, cuprinzand si metodele de frangere si de santaj - si astfel sa-i facem pe oameni sa inteleaga mai bine fenomenul si in loc sa condamne, sa aiba intelegere si mila, si...dragoste.
Propunerea a fost buna, dar nu stiu cum s-ar putea realiza practic.
Dincolo de toate acestea se ridica cateva intrebari teologice, sau, daca vreti, alt termen, de natura spirituala.
Mai intai, este pacatul de a fi devenit informator si de a fi slujit ca informator, un pacat care nu se iarta?
Al doilea, cand se iarta el? Numai cand este facuta o marturie(marturisire) publica?
Al treilea, poate fi facuta o reabilitare a unui asemenea om? Adica, daca, sa presupunem, pastorul vostru marturiseste duminica viitoare in Adunare ca si el a fost informator, il veti mai tine pastor?
Reformuland aceste intrebari, as zice: pana unde merge puterea de iertare a lui Dumnezeu si a Bisericii si pana unde merge puterea lui Dumnezeu si a Bisericii de reabilitare a unui om frant(compromis)?
In persecutia de pe la anul 250, multi conducatori de adunari(biserici) nu au rezistat la torturi si au semnat o lepadare de credinta. Dupa scurt timp, persecutia a incetat. Unii din cei care au semnat o lepadare de credinta au venit cu pocainta si au cerut iertare de la Biserica. Unele Biserici i-au iertat, ba chiar i-a repus in slujba. Altele au spus ca pentru asemenea oameni nu mai este iertare, sau este iertare numai pe patul de moarte, dar nicidecum nu e posibila o repunere in slujba.
Disputa aceasta a produs una dintre primele mari ruperi in sanul crestinismului prin miscarea donatista.
Problema, deci, nu este noua. Cum o vom rezolva noi?
Cu dragoste pentru toti,
Iosif Ton

Scandal in comunitatea penticostala. Acuzatii de adulter si coruptie

Va prezentam situatii aduse la cunostinta noastra ; Ierarhii Bisericii cautionati si colaborationisti cu infractorii si cu vechile structuri ale fostului Regim Comunist din Romania si Diaspora.
"Domnul mi-a zis: Fiul Omului, vezi ce fac in intuneric Batrinii Casei lui Izrael ? Intra si vezi uriciunile cele rele pe care le savirsesc ei aici!" Cartea Profetului Ezechel, Capit. 8:9,12
Pe linga vina si pacatul strigator la cer al colaborationismului vinovat si interesat al conducerilor succesive ale Cultului Penticostal din Romania cu regimurile atheist-comunisto-secursito-ceausiste, dezvaluri si adevaruri grave, de ultima ora, au scos la iveala promiscuitatea morala grava in care se scalda multi dintre liderii Cultului Penticostal din Romania si ai Romanian Church of God (USA).
1.) Astfel, crezind ca vor inchide cu "sapte lacate" adevarul si ca vor pastra o tacere si conspirare desavirsita, Comitetul Executiv al Cultului Penticostal din Romania din acel moment, adica: High Bishop Pavel Rivis Tipei, Bishop Romu Mocanu, Bishop Ioan N. Gurau, Bishop Marinel Mesaros si Bishop Mircea Demean au ascuns si tolerat - desi au constatat la fata locului o realitate ingrozitoare - respeciv pacatul de curvie si adulter savirsit in mod repetat de catre colegul lor, Presedintele Comunitatii Regionale Oradea Bishop, Florian Mudura, cu o angajata a Cultului - al carei nume nu-l vom da acum publicitatii, pentru a-i proteja dreptul la demnitatea de mama si pentru a nu-i distruge familia si imaginea in fata copiilor ei. Poate si mai grava decit nesanctionarea cu exluderea a presedintelui Mudura Florian, este mentinerea inadmisibila a functiei lui si a pozitiei si demnitatii pastorale, ci si detasarea lui in SUA ca sa pastoreasca Comunitatea Penticostala Romana din Detroit, Michigan, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat!!??
Ce are de spus si ce masuri disciplinare va lua pina la urma Consiliul Bisericesc al Cultlui Penticostal si Conducerea Congregatiei Church of God, avind sediul in Cleveland, Tennessee, USA ?
2.) O alta infractiune penala si abatere grava, demna de excludere, a savirsit-o Vice-Presedintele Cultului Penticostal din acea vreme, Bishop Marinel Mesaros, ce era si Presedintele Comunitatii Regionale Penticostale Cluj. Astfel, acesta a pretins cu nerusinare si a primit o mita de 30.000.000 lei, (respectiv de 2.000 de doalri la cursul bancar de schimb din acel moment) -pentru instalare in functia pastorala de sector in Judetul Salaj - de la pastorul Ioan N. Rotaru din Gilgau, care l-a inregistrat pe banda magnetica, inregistrare prezentata si pusa apoi la dispozitia Presedintelui Pavel Rivis Tipei si a Comitetului Executiv, care au musamalizat in mod nepermis si complice, infractiunea grava savirsita de Presedintele Mesaros Marinel. Drept consecinta, Vice-Presedintele Cultului Penticostal Bishop Marinel Mesaros este promovat si se transfera pe un alt loc caldut si bine remunerat, in fruntea Bisericii "Romanian Curch of God din Goodlettsville-Nashville, TN.", fiind retribuit de Church of God cu "numai" 2500 dolari pe luna, desi postul respectiv fusese cistigat la concurs de catre un alt pastor roman mai tinar si mai virtuos, venit din Statul Idaho.
3.) O alta situatie critica care a colindat comunitatile penticostale Romane din Diaspora si Romania este situatia extraordinara prezentata de dl. Rusu din Melbourne, Australia in legatura cu complicitatea bordului de conducere a Cultului Penticostal, High Bishop Pavel Rivis Tipei, Bishop Romu Mocanu, Aurel (Relu) Moldovan si Sandu A Negrusel intrun mod incalificabil in apararea si disculparea "pastorului penal" Petric Ioan din Gherla, mandatar al cumnatului sau din Australia dl. Rusu, pe care l-a inselat si furat cu ingeniozitatesi cinism cu multe millione de dollari US, dedindu-se la manevre murdare si speculatii frauduloase pe bursa cu actiunile Geromed SA Medias in colaborare cu Sorin Ovidiu Vantu si firma Gelsor SA – infractiuni reflectate in actiuni de presa aparute in Evenimentul Zilei, Buna Ziua Ardeal, Gazeta de Cluj si Bistrita, Revista Presei, cat si in Actiunea penala introdusa in Justitie de Tribunalul si Curtea de Apel Cluj si in Memoriul Extraordinar depus la Partchetul General al Romaniei de catre cumnatul domnului Petric, dl. Rusu.
(…) Intrebarea se pune, cine trebuie sa i-a pozitie impotriva acestor abuzuri daca cei care sunt pusi in fruntea turmei se unesc implicit cu hotii si curvarii care fac victime in turma. Desigur ca totul ce a fost facut in ascuns v-a iesi la lumina, tot ce s-a ascuns sub covor va fi dezvelit si judecata lui Dumnezeu nu cruta pe nimeni.
In consecinta, cerem in mod imperativ convocarea de urgenta in sesiune extraordinara a Consiliului Bisericesc al Cultului Penticostal sia Bordului Church of God si rejudecarea acestor fapte abominabile si comunicarea rezolutiei disciplinare catre toate Bisericile Romanesti si catre conducerea Congregatia partenere asociate, din SUA- Church of God, Cleveland, Tennessee
Ce am mai putea adauga?. Decat, ca, din minciuna si coruptie, ca din politica, nu se poate iesi decat penal sau cu picioarele in fata.
Misiunea Crestina Lumina
(Fragmente dintr-un text primit prin e-mail)

O copertă de revistă care i-a scandalizat pe americani

Sfaturi sexuale pentru miresele de altădată

Din Codurile si Procedurile despre Relatii Intime si Personale ale Statutului Marital intru Marea Sanctitate Spirituala a acestei Binecuvantate Comuniuni si intru Gloria lui Dumnezeu,
de Ruth Smythers, mult iubita sotie a Reverendului L.D. Smythers, Pastor al Bisericii Metodiste din Arcadia, Confederatia Regionala de Est

Publicata in anul Domnului 1894, Ziarul Ghid de Spiritualitate

Pentru gingasa tanara femeie care a beneficiat de o buna educatie in Legile Domnului, ziua nuntii este, in mod ironic, atat cea mai fericita cat si cea mai terifianta zi din viata ei. Pe de o parte este nunta in sine, in care mireasa este atractia centrala intr-o frumoasa si inspirata ceremonie, simbolizand triumful ei in a-si asigura un barbat care sa ii indeplineasca toate nevoile pentru tot restul vietii.
Pe de alta parte este noaptea nuntii, in cursul careia mireasa trebuie sa platesca tributul, ca sa spunem asa, infruntand pentru prima oara teribila experienta a sexului. In acest punct, dragi cititoare, lasati-ma sa exprim un adevar socant. Exista cateva tinere femei care asteapta noaptea nuntii cu placere si curiozitate! Feriti-va de o asemenea atitudine! Un sot egoist si senzual ar putea usor sa profite de o astfel de mireasa. Trebuie sa nu uitati niciodata une dintre cele mai importante reguli ale Bisericii in ceea ce priveste Casatoria: DARUIESTE PUTIN, DARUIESTE RAR, SI MAI PRESUS DE ORICE, DARUIESTE CU ZGARCENIE. Altfel, ceea ce ar fi o casatorie normala s-ar transforma intr-o orgie a destrabalarii sexuale.
Pe de alta parte, teroarea miresei nu trebuie sa fie extrema. Desi sexul este in cel mai bun caz revoltator si, in cel mai rau caz, dureros, trebuie indurat si asa a fost de la inceputurile timpului, deoarece este compensat de construirea unei relatii monogame si de copiii rezultati din aceasta.
Este inutil, in majoritatea cazurilor, ca mireasa sa incerce sa refuze o initiativa sexuala din partea mirelui. In timp ce barbatul ideal s-ar apropia de sotia sa doar la cererea acesteia si doar in scopul procrearii, asemenea nobilitate si lipsa de egoism nu poate fi asteptata din partea barbatilor obisnuiti. Majoritatea barbatilor va cere sa i se ofere sex aproape in fiecare zi. Mireasa inteleapta va permite maxim doua scurte experiente sexuale saptamanal, in timpul primelor luni de dupa casatorie. Apoi, odata cu trecerea vremii, va trebui sa faca orice efort pentru a reduce aceasta frecventa. Sa te prefaci ca esti bolnava, somnolenta, durerile de cap sunt printre cele mai bune prietene ale nevestei in aceasta problema. Argumentele, certurile, mustruluielile si cicalelile s-au dovedit de asemenea a fi foarte eficiente, daca sunt folosite seara tarziu, cam cu o ora inainte de momentul in care sotul ar putea incepe procesul de seductie. Sotiile istete sunt mereu in alerta, cautand noi si din ce in ce mai bune metode de a refuza si descuraja pornirile amoroase ale sotului. O sotie buna trebuie sa ajunga sa reduca contactele sexuale la unul pe saptamana inainte de incheierea primului an de casatorie si la unul pe luna pana la sfaritul celui de-al cincilea an.
Pana la a zecea aniversare, multe sotii au reusit sa incheie perioada de a purta in pantece copii si au atins cel mai inalt tel, acela de a stopa definitiv contactele sexuale cu sotul lor. Dupa atat timp petrecut alaturi de sot, deja poate sa se bazeze pe dragostea copiilor si pe presiunile sociale pentru a-l tine acasa.
Precum trebuie sa fie mereu atenta sa tina cat mai jos posibil nivelul contactelor sexuale, mireasa inteleapta va fi cel putin la fel de atenta si cu limitarea modului si gradului de desfasurare a actului sexual. Majoritatea barbatilor are de la natura o inclinatie spre perversiune, iar daca li se ofera cea mai mica sansa va vor angaja intr-o mare varietate de practici mai mult decat revoltatoare. Aceste practici includ printre altele: practicarea actului normal in pozitii anormale, atingerea corpului femeii cu buzele si limba, oferirea corpului lor gol pentru a fi explorat cu buzele sau limba de catre sotie. Nuditatea, discutiile despre sex, citirea unor povestiri despre sex, admirarea unor fotografii sau desene cu sugestii sexuale fac parte din obiceiurile adoptate rapid de barbati daca sotiile le permit. O mireasa inteleapta isi va face un tel din a nu ii permite niciodata sotului sa ii vada corpul descoperit si din a nu il lasa nici pe el sa se descopere in fata ei. Sexul, atunci cand nu poate fi prevenit, va fi practicat doar in intuneric total. Multe femei au gasit util sa doarma imbracate noaptea: ele purtand camasi lungi din bumbac, iar ei pijamale. Acestea trebuiesc imbracate in camere separate si nu trebuiesc indepartate in timpul actului sexual. Astfel, doar o minima parte din piele este expusa.
Odata ce si-a pus camasa si a stins toate luminile din camera, mireasa trebuie sa se intinda tacuta in pat si sa astepte sosirea mirelui. Cand acesta intra in odaie, bajbaind prin intuneric, femeia nu trebuie sa scoata niciun sunet pentru a-l ghida in directia ei, deoarece ar putea fi considerat un semn de incurajare. Trebuie sa il lase sa se chinuie si sa spere ca se va impiedica si se va rani usor, bun pretext pentru a-i refuza accesul la favorurile ei sexuale. In momentul in care sotul ajunge langa ea, mireasa trebuie sa stea perfect nemiscata. Miscarea corpului ar putea fi interpretata ca excitatie sexuala de catre sotul optimist. Daca incearca sa o sarute pe buze, sotia trebuie sa intoarca usor capul, astfel incat sarutul sa fie pe obraz. Daca incearca sa ii sarute palmele, va trebui sa stranga pumnii. Daca incearca sa ii ridice camasa si sa o sarute in orice alt loc, ea trebuie sa isi traga rapid camasa la loc, sa sara din pat si sa pretinda ca trebuie sa mearga urgent la toaleta. Aceste actiuni ii vor tempera dorinta de a o saruta in locuri interzise.
Daca sotul incearca sa isi seduca sotia cu discutii lascive, aceasta isi va aminti instant o intrebare triviala, non-sexuala, pe care sa i-o adreseze. Imediat ce el raspunde, mireasa trebuie sa continue aceasta discutie, indiferent cat de frivola poate parea in acel moment. Intr-un final, sotul va intelege ca daca doreste sa intretina raporturi sexuale cu femeia sa, acestea vor trebui desfasurate fara alte inflorituri amoroase. Nevasta inteleapta ii va permite sotului sa ii ridice camasa nu mai sus de talie, in timp ce el isi va desface doar partea din afata a pijamalei, pentru realizarea conectarii. In timp ce el pufaie si gafaie, ea va ramane perfect tacuta sau va purta comversatii plictisitoare despre treburile casnice. Mai presus de orice, sotia va ramane perfect nemiscata si, sub niciun motiv, nu va ofta sau geme in timpul actului sexual. Imediat ce sotul a incheiat treaba, sotia va incepe sa se planga de diferite probleme ce vor trebui rezolvate de catre sot. Multi barbati simt o placere sexuala majora in a se relaxa dupa comuniunea cu femeia lor, astfel incat sotia trebuie sa se asigure ca nu ii ofera nicio secunda de pace in aceasta perioada, de care el sa se poata bucura. Altfel, barbatul ar putea fi incurajat sa incerce din nou in curand.
Un factor pentru care mireasa trebuie sa fie recunoscatoare este faptul ca familia sotului, scoala, biserica si cadrul social au lucrat impreuna de-a lungul vietii acestuia pentru a insamanta in el un profund sentiment de vinovatie si rusine in ceea ce priveste sentimentele sale sexuale. Femeia inteleapta va profita de acest avantaj si isi va urmari telul sau de a limita initial aceste porniri barbatesti, iar apoi de a anihila total dorintele sotului de a se exprima sexual.
(Sursa: forever.ro)

Dezamăgire...

Andrei Andreicut, Pimen, Iustin Marchis, IPS Teodosie... Ma uit la inaltele si cinstitele fete bisericesti care se perinda pe ecranul televizorului justificandu-si, care mai de care, lucrarea infaptuita intru Domnul... impreuna cu Securitatea. Din punctul meu de vedere, preotii sunt poate singura categorie sociala unde colaborarea cu Securitatea e de neinteles si de neiertat. Pot sa inteleg, desi nu aprob, anumite compromisuri. Pot sa inteleg, desi nu aprob, ca o tipa care a terminat dreptul cu 10 refuza sa se duca undeva la tara si de aici compromisul. Pot sa inteleg, desi nu aprob, o gramada de situatii... Biserica insa este singura institutie divino-umana din societatea omeneasca. Singurul angajament pe care il poate avea un preot este juramantul de credinta fata de Biserica. Preotul nu poate sluji decat pe Dumnezeu Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. In acest caz, nu mai e de discutat daca a facut politie politica sau nu. Simpla semnatura pusa pe un angajament, si mai ales pe unul secret, cu o institutie a statului, si mai ales cu una militarizata, ii anuleaza calitatea de preot. Angajandu-se sa nu marturiseasca nimanui aceasta legatura, el savarseste cu voie pacatul minciunii. Sufletul lui nu mai e curat ca lacrima, nu mai poate apartine lui Hristos. Cum mai poate fi numit parinte si cel mai umil popa de tara care a facut asta, darmite un episcop sau un mitropolit? Cum mai poate el sa predice credinciosilor si sa primeasca spovedaniile lor? Nu poti sa slujesti si lui Dumnezeu, si lui Mamona, spune Sfanta Scriptura. Dar oare datoria sfanta a preotilor nu era sa tina aprinsa flacara Bisericii nevazute a lui Hristos? Sa apere de brutalitatea atee grauntele de Dumnezeu din fiecare? Sa lupte pe viata si pe moarte cu Diavolul, nu sa se faca frate cu el ca sa treaca tot felul de punti? La vremuri grele, Biserica trebuie sa dea unei tari oameni pe masura. Si din pacate, preotii s-au tolanit cu multumire pe langa scaunul puterii lumesti. Le-a placut dintotdeauna sa se amestece cu conducerea statului, sa faca politica, sa se aleaga cu profit. Nu stiu daca au fost amenintati si siliti de Securitate sa colaboreze, banuiesc totusi ca au semnat pentru ca asa i-a indemnat constiinta. Nu doresc raspopiri in serie pe teritoriul Romaniei. Nu cred ca e nevoie ca preotii-turnatori sa fie huiduiti sau blestemati. Se poate insa merge cu adevarat inainte fara recunoastere si fara cainta? Poate ca nu ar fi rau daca Biserica ar avea taria sa rosteasca peste tara un "Doamne, Dumnezeul meu, iarta-ma..." si sa vina, dezbracata de vesmintele stralucitoare. (Sursa-http://ro.netlog.com/secret_bliss/blog/blogid=362370 )

"O trădare revoltătoare a intereselor educaţionale ale elevilor"

SCRISOARE CĂTRE MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI, CRISTIAN ADOMNIŢEI

Teoria evoluţionistă şi abordările filosofice asupra religiei au fost eliminate din programa şcolilor publice româneşti
Domnule Ministru,

La sesizarea unor profesori am constatat ceea ce la o primă vedere părea de neconceput. Elevilor din România le este refuzat accesul la informaţii şi cunoştinţe esenţiale pe care sistemul de învăţământ public este obligat să le asigure, în caz contrar fiind afectat accesul lor la cultură, drept prevăzut de art 33 din Constituţie şi de Legea învăţământului.
Astfel, teoria evoluţiei speciilor şi a omului nu mai figurează nici în programa pentru bacalaureat, nici în programa curentă de biologie, fiind eliminate lecţiile de prezentare a acesteia. Nu numai programa postată pe site-ul www.edu.ro (clasele V – XII) confirmă acest lucru, dar şi manualele de biologie pe care le-am investigat şi care nu menţionează tema evoluţiei speciilor şi a omului ca temă sau lecţie distinctă.
De asemenea, este reprobabilă şi eliminarea temei „Dumnezeu” din programa şi manualele de Filosofie de clasa a XII-a, prin Ordinul ministrului educaţiei si cercetării nr. 5959 / 22.12.2006. În anii trecuţi, această temă figura în programa şi manualele de Filosofie de clasa a XII-a, elevii având ocazia să studieze atât diferite concepţii filosofice de inspiraţie religioasă precum cele ale lui Pascal sau Toma d’Aquino, cât şi perspective critice la adresa religiei, de genul celor formulate de filosofi precum Voltaire, Camus, Epicur sau Nietzsche.
Astăzi însă, elevii sunt privaţi, în învăţământul public din România, de orice fel de cunoştinţe şi abordări filosofice asupra unei teme de maxim interes pentru viziunea asupra lumii a fiecăruia dintre noi cum este tema „Dumnezeu”. Astfel că singura perspectivă asupra acestei teme este cea asimilată de elevi în cei 12 ani de religie predată în şcolile publice în mod confesional.
Domnule Ministru, această stare de lucruri trebuie remediată neîntârziat întrucât reprezintă o totală abdicare a învăţământului românesc de la misiunea şi raţiunile sale fundamentale şi o trădare revoltătoare a intereselor educaţionale ale elevilor din România.
Vă cerem, domnule ministru, să dispuneţi de urgenţă reintroducerea, la materia Biologie, a unui capitol sau a unor lecţii privind teoria evoluţiei speciilor şi a omului în programa unuia dintre anii de liceu, în cel de-al doilea trimestru al acestui an şcolar, 2007/2008. De asemenea, vă cerem să reintroduceţi tema „Dumnezeu” în programa de Filosofie pentru clasa a XII-a, urmând ca aceasta să fie studiată încă din trimestrul al doilea al acestui an şcolar. Ambele teme, dată fiind importanţa lor pentru cele două discipline, vor trebui să figureze şi în programa de bacalaureat pentru vara lui 2008.
În caz contrar, domnule Ministru, vom uza de toate căile legale pentru îndreptarea acestei situaţii şi vom semnala instituţiilor europene această extrem de gravă derivă a învăţământului românesc.
De asemenea, vom organiza o acţiune de protest miercuri, 24 octombrie a.c., ora 16.30, în Piaţa Universităţii (pe platoul din faţa Teatrului Naţional), unde „Elevii şi studenţii vor fi întemniţaţi în Catedrala Bântuirii Neamului”.
Pentru organizarea acţiunii de protest avem nevoie de voluntari! Dacă doriţi să vă implicaţi în organizarea evenimentului trimiteţi un e-mail la libertatea_de_constiinta@yahoo.com
Contact:
Emil Moise - Preşedintele Consiliului Director - 0747.034.431, emfilia@yahoo.com
Remus Cernea - Director executiv - 0727.583.594, tualegi.eu@gmail.com

Mă bucur că mai sunt Oameni sau cum a fost ajutată o feţiţă să ajungă la un concurs internaţional de şah

Radu Gonciar a postat ieri pe blogul său:

"gens una sumus...
...suntem o familie, este deviza Federaţiei Internaţionale de Şah.
Nu este obiceiul meu să preiau ştiri fără să le comentez, totuşi fac o excepţie cu această ştire din Evenimentul de Botoşani. E vorba despre o fetiţă cu o inteligenţă ieşită din comun, în vârstă de numai 8 ani, elevă la şcoala unde lucrez. Ea este deja înscrisă la Campionatul European (e o inadvertenţă în articol) de Şah din Georgia, ce se va desfăşura între 12 şi 23 octombrie, dar nu are cu ce să meargă acolo! Poate există oameni care citesc asta şi vor să contribuie. E vorba de 100 de milioane de lei (vechi).
«Iarina Dumitras are doar opt ani. S-a calificat la Campionatul mondial de sah de la Batumi, in Georgia. Dar, pentru a participa la competitie, are nevoie de 100 de milioane de lei, pana pe data de 10 octombrie, bani necesari pentru transport si cazare. Colegii i-au sarit in ajutor, dar si reprezentantul unei firme, impresionat in urma articolului aparut in cotidianul nostru.
Miracolele se implinesc uneori, dar numai cu ajutorul oamenilor cu suflet mare! Mai sunt la dispozitie doua saptamani pentru a strange suma de o suta de milioane de lei, necesara deplasarii micutei vicecampioane a Romaniei la Campionatul Mondial de sah de la Batumi, Georgia. Pana in prezent, s-a strans jumatate de suma. Eforturile invatatoarei fetitei au fost rasplatite, cu ajutorul comitetului de parinti, in liceul unde invata Iarina lansandu-se o campanie de sprijinire materiala pentru strangerea de fonduri, la care deja s-au angajat parinti cu dare de mana sa contribuie cu sume in limita posibilitatilor financiare. „La nivelul clasei, avem promisiunea parintilor de a strange cinci milioane, iar cadrele profesorale au prezentat situatia fetitei si altor parinti, ai caror copii invata la alte clase. Cel mai mult s-a implicat matusa Iarinei, care a venit din Iasi cu o suma mare. Momentan s-au strans in jur de 40 de milioane si luptam pana in ultima clipa sa completam suma", a declarat Eugenia Mustata, invatatoarea Iarinei, de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga" Botosani.
Oameni impresionati in urma articolului din ziar
Palatul Copiilor, pe de alta parte, a incheiat un contract de sponsorizare cu o societate comerciala din Botosani. „Administratorul firmei s-a hotarat sa sponsorizeze fetita cu zece milioane, in urma aparitiei articolului in ziar, fiindca a fost impresionat de situatia materiala a Iarinei si ambitia ei de a ajunge la cel mai important concurs pentru a castiga o noua medalie", declara Silvia Diaconu, profesoara cercului de sah de la Palatul Copiilor. Timpul se scurge, dar Iarina nu si-a pierdut speranta. Ea considera ca „oamenii din Botosani sunt generosi" si tocmai de aceea e hotarata sa castige, pentru a nu-i dezamagi pe cei care au sprijinit-o.
Bani pentru medicamentele bunicului
Pentru ca situatia materiala este mai deosebita, fetita si-a propus sa castige cat mai multe concursuri, iar banii nu-si doreste sa-i investeasca in scopuri personale, din contra, sa-i rasplateasca pe cei care au sustinut-o: „Iarina este un copil foarte sensibil, cu o inima mare. Din sumele pe care le-a castigat pana acum, a cumparat bomboane pentru colegi, dar si medicamente pentru bunicul ei. Este sociabila, iar rezultatele la scoala sunt impecabile si merita sa ajunga departe", declara Eugenia Musteata, invatatoarea fetitei.
Vis grandios, bani putini
Palatul Copiilor face un apel la inimile botosanenilor pentru a ajuta vicecampioana la sah si, totodata, mandria Botosaniului, contribuind cu sume minime, destinate transportului si cazarii. Asociatia Judeteana de Sah va incheia un contract de sponsorizare cu persoanele interesate si dispuse sa infaptuiasca un gest nobil. In schimb, vor primi chitante cu care se vor prezenta la Finante in vederea reducerii taxei de 16%, pe care o platesc la stat. Platile se pot efectua in doua moduri: direct, luand legatura cu Silvia Diaconu, profesoara Cercului de Sah al Palatului Copiilor, sau depunand banii in contul IBAN al Asociatiei Judetene de sah Botosani, deschis la BCR: RO56RNCB0041041201600001.»"

Apelul emis de Radu a fost recepţionat de mai mulţi bloggeri care până azi au strâns pentru fetiţă o sumă nu de lepădat. Un asemenea act de solidaritate şi mobilizare, mai rar. Să le dea Dumnezeu sănătate tuturor. Filmul acţiunii îl găsiţi mai jos
http://andreanum.wordpress.com/2007/10/10/un-premiu-pentru-bunicul-meu/#comments
http://andreanum.wordpress.com/2007/10/11/iti-tinem-pumnii-iarina/#comments