O grindina de rautati mi-au ciuruit inima si, din prostie sau mindrie, n-am deschis umbrela la timp. Azi am citit pe Netlog ca barbatii cred ca "femeia e cel mai prost animal, si trebuie tratat ca atare". Stiti ce mi-a venit prima data sa fac? Sa-l bag la origini pe domnul cu pricina si sa nu mai iasa niciodata. Dar m-as fi injosit... Si nici nu e stilul meu. Vreti sa punem in balanta femeia si barbatul? Facem prinsoare ca balanta va sta in echilibru? Am vazut barbati care scriu despre sex insa totul se reduce, in opinia lor, la sex oral, barbati care prefera masturbarea in locul unei partide de sex cu femeile, am vazut barbati care se dau mari si tari ca penis ca al lor nu mai are nimeni, dar daca ii provoci risti sa ai parte de o ejaculare precoce... Am descoperit o multitudine de barbati care habar nu au ce inseamna de fapt o relatie sexuala potrivita... Cei mai multi nu stiu ca femeile prefera minute bune de preludiu. Barbatii prefera doar citeva secunde. Ei cred ca drumul cu masina pina la casa ei face parte din preludiu! Ca sa nu mai spun ca postludiul e... tigara! Am descoperit pe Netlog barbati care urasc femeia "pentru ca plange fals doar pentru a-si atinge obiectivul", pentru ca "vrea doar cu becul stins ca a doua zi sa traiasca cu impresia ca pe intuneric nu s-a intamplat nimic"; pentru ca "ea cere tot dar eu sa nu cer nimic"; "pentru ca nu are chef sa iasa in oras decat daca vii cu masina"; pentru ca "rade fortat si fals deseori"; pentru ca "niciodata nu respecta reteta atunci cand face mancare avand impresia ca face ceva bun"; pentru ca "intotdeauna asteapta recunostinta desi nu o ofera decat la inceputul unei relatii de prietenie"; pentru ca "mereu face promisiuni frumoase de care nu se tine"; pentru ca "are impresia ca un sarut rezolva problema"; pentru ca "schimba mereu subiectul atunci cand discutia e mai importanta"; pentru ca "in cazul in care greseste au ca lait motiv o relatie de lunga durata"; pentru ca "tot intarzie desi i se mai ofera cateva minute"; pentru ca "mereu se impaca cu fostul desi il descrie ca pe ultima taratura"; pentru ca "cea mai buna prietena devine cel mai bun subiect de barfa si invers"; pentru ca "intreaba daca e grasa si se supara daca i se spune da"; pentru ca "nu e atenta la detalii, cu toate ca acestea fac diferenta dintre noi toti".... Cioran spunea ca dorintele neîmplinite sunt sursa dramatismului interior. Doamnelor, cum raspundem?
Recunosc ca am descoperit aici si barbati cu care poti discuta absolut orice fara sa te simti in vreun fel, barbati care au si neuroni si stiu ca exista si preludiu si postludiu si nu fac tapaj din asta, barbati care nu simt nevoia sa jigneasca, ci mai degraba te fac sa te simti unica... Barbati carora nu le e rusine sa se strecoare, cu palpatiile mintii printre jupele buzelor, si le urmareasca, intuitiv, desfranarea parului si mladierea degetelor, si subtilitatile de ciorap. Barbati carora le place cind femeia se-aduna ghemotoc in bratele barbatului... cand devin pudice in dosul obrazului, si felul dichisit in care-si poarta posetele, sau cum isi potrivesc cupele sutienelor neadecvate... Pe vremea bunicilor era suficienta "diplomatia" de a lasa barbatul sa aiba ultimul cuvant si setul de macrameuri pregatite in dulap ca sa-si poata atinge principalul scop, acela de a deveni sotie. Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor, si nu se bucrau de afectiunea lor. Biserica le invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatilor lor. Intre timp, prioritatile s-au schimbat... Si asta probabil ca e de neacceptat... Eu nu vreau sa accept ideea ca toti barbatii sunt "porci" pentru ca asta ar insemna ca si eu sunt "scroafa" si nici nu voi da cu telecomanda de covor ca sa-i fac pe toti barbatii din lumea asta sa inteleaga ca este trist unii fara altii... Insa recunosc ca in filmele memoriei proprii, iubitii ne vor adora la infinit, amantii vor divorta pentru noi iar prietenele cele mai bune nu ne vor sufla niciodata barbatii... Sfatul meu e sa lasati orgoliile si eticheta si "curatati-va" interiorul pina straluceste. Doar indemnul mobilizator vindeca sigur, iar boceala si acceptarea mizeriei sufletesti duce la instalarea definitiva a "microbilor"...
Faptul ca poezia asta e scrisa de un barbat, ma face sa vad lucrurile in roz in momentul asta:
"pentru ca ai pasul ciudat si surasul orizontal,
pentru ca sanii tai stau intr-o pozitie irezistibila
iti trimit acest obuz de dragoste
mazgalit cu caligrafia mea ilizibila.
Pentru ca nu-mi dovedesti ca existi decat in plamanii mei
inviata de respiratia mea neartificiala
iti sigilez ochii si gura cu stampila sarutului meu,
femeie fatala!
pentru ca te-am pandit inaltandu-te, naruindu-te,
pentru ca am arat prin biserici dupa duhul tau sfant
jur pe psaltirea... indragostitilor
pe icoana maicii... sanilor tai
sa-ti fiu enorias si-n mormant !"
Sa fiti iubiti cei ce meritati!
Secret_bliss
miercuri, 16 ianuarie 2008
marți, 15 ianuarie 2008
A murit Cristian Tudor Popescu...
...aşa am crezut şi n-am fost singurul, bag de seamă. Lecturaţi http://www.cotidianul.ro/index.php?id=17003&art=41433&cHash=2e3ec0a3fc
luni, 14 ianuarie 2008
Mapa profesională a lui Traian Băsescu
Si Traian Basescu a fost dat afara de la Anvers in urma unor grave nereguli profesionale.
Presedintele Traian Basescu isi motiveaza refuzul de a semna numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei printr-o sanctiune primita de aceasta in 1987 in urma instrumentarii gresite a unui dosar penal.
Daca Traian Basescu si-ar fi aplicat siesi criteriile de profesionalism pe care i le pretinde Noricai Nicolai, ar fi trebuit sa refuze si in 1991 si in 1996 numirea sa in functia de ministru al Transporturilor.
In mai 1989, Traian Basescu a fost dat afara din functia de sef al reprezentantei Navrom la Anvers in urma descoperirii faptului ca a semnat incorect facturile pentru repararea unei nave. La fel ca Norica Nicolai, Traian Basescu a contestat sanctiunea profesionala. Comisia Ministerului Transporturilor a mentinut insa decizia, in plus sanctionindu-l si cu reducerea retributiei cu 20%.
Pe de alta parte, cita vreme toate dosarele sale sint ascunse, Traian Basescu este ultima persoana din Romania care are dreptul sa vorbeasca despre dosarele altora:
- conform CNSAS, dosarul de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu a fost distrus in 1979 (procesul verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 se afla in posesia CNSAS);
- conform lui Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale, dosarul de cadre al lui Traian Basescu (obligatoriu pentru orice fost membru PCR) a disparut;
conform lui Traian Basescu insusi, dosarul sau profesional de la Navrom nu mai e de gasit.
14 ianuarie 2008
Mugur Ciuvica
presedintele GIP
Gip publica Memoriul inaintat de Traian Basescu in urma schimbarii sale de la Anvers, Ordinul de constituire a Comisiei de ancheta si raportul acestei Comisii. Documentele se gasesc la adresa: http://grupul.ro/files/Basescu_Anvers/
Presedintele Traian Basescu isi motiveaza refuzul de a semna numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei printr-o sanctiune primita de aceasta in 1987 in urma instrumentarii gresite a unui dosar penal.
Daca Traian Basescu si-ar fi aplicat siesi criteriile de profesionalism pe care i le pretinde Noricai Nicolai, ar fi trebuit sa refuze si in 1991 si in 1996 numirea sa in functia de ministru al Transporturilor.
In mai 1989, Traian Basescu a fost dat afara din functia de sef al reprezentantei Navrom la Anvers in urma descoperirii faptului ca a semnat incorect facturile pentru repararea unei nave. La fel ca Norica Nicolai, Traian Basescu a contestat sanctiunea profesionala. Comisia Ministerului Transporturilor a mentinut insa decizia, in plus sanctionindu-l si cu reducerea retributiei cu 20%.
Pe de alta parte, cita vreme toate dosarele sale sint ascunse, Traian Basescu este ultima persoana din Romania care are dreptul sa vorbeasca despre dosarele altora:
- conform CNSAS, dosarul de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu a fost distrus in 1979 (procesul verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 se afla in posesia CNSAS);
- conform lui Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale, dosarul de cadre al lui Traian Basescu (obligatoriu pentru orice fost membru PCR) a disparut;
conform lui Traian Basescu insusi, dosarul sau profesional de la Navrom nu mai e de gasit.
14 ianuarie 2008
Mugur Ciuvica
presedintele GIP
Gip publica Memoriul inaintat de Traian Basescu in urma schimbarii sale de la Anvers, Ordinul de constituire a Comisiei de ancheta si raportul acestei Comisii. Documentele se gasesc la adresa: http://grupul.ro/files/Basescu_Anvers/
Mai sufletist sau mai golănaş?
Cînd se întîlnesc femeile au obiceiul de a diseca comportamentul contradictoriu şi de neînţeles al bărbaţilor. Şi o fac şi la telefon, şi pe messenger, şi la serviciu... Se dau diagnostice, se trag concluzii, se psihanalizează comportamentul masculilor: "Dragă, are în mod evident probleme emoţionale", "E obosit si stresat", "Nu ştie ce vrea", "E mitocan", "Al meu ar fi bun dacă nu ar bea", "Mama lui l-a învăţat aşa", "Îl intimidez", "Nu-i mai plac", "Are pe o fufă", "Nu mai facem sex", "Nu mai avem subiecte de discutat", etc... Nu zic că nu au dreptate... Există bărbaţi care nu îşi acceptă condiţia de mascul şi se cred cu totul altceva... Eu cred că bărbaţii nu sunt de fapt deloc complicaţi, deşi le place să credem asta despre ei. Pe de altă parte nu cred că exista mesaje confuze din partea lor. Uite, de exemplu, cînd un bărbat se poartă cu tine complicat încearcă de fapt să îţi arate ceva ce nu-ţi va spune niciodată în mod direct: că nu te vrea... E mai simplu decît pare: dacă promite că sună şi nu sună nu te vrea, dacă este adeptul escapadelor în grup şi evită să iasă doar cu tine, atunci sigur nu te vrea, dacă are drept scuză că n-a venit la întîlnire faptul că s-a culcat accidental cu fosta nevasta pentru a vedea dacă se mai iubesc, este evident că nu te vrea, daca îţi spune de la început să nu poate fi fidel... nu te vrea, daca ţipă la tine şi e agresiv, iar nu te vrea, dacă nu vrea să te atingă şi să-ţi simtă trupul vibrînd... nu te vrea. Iar dacă un bărbat nu te cere de nevastă.... ce dovadă mai vrei? Este adevărul indecent despre bărbaţi... O fostă colegă, "posesoarea" unui puşti de 5 ani, mă întreba acum ceva timp dacă ar trebui să-l facă mai sufletist sau mai golănaş... Şi am întrebat-o: tu cum ai vrea să fie bărbatul tău? N-ai vrea să-i ducă iubitei flori? Sau vrei să-l înveţi să-şi arunce chiloţii pe televizor? Mai bine arată-i cum trebuie să aibă răbdare la cumpărături şi cum să iubească... Doar nu vrei să-l vezi făcînd istericale, aruncîndu-şi şapca în faţa cabinei de probă din Tomis Mall... Am avut un unchi la Bucureşti care nu a avut copii. Cred că nici nu-i trebuia. El era copilul mătuşii mele: "Iliucă, vezi să nu pui iar ciorbă pe cămaşă sau pe pantaloni. Abia i-am spălat!", "Eee, pun... Ăăăă... Lasă că îţi iau maşină nouă de spălat, Mărioaro!", şi se uita fîstîcit spre burtica lui pe care trona deja o pată de grăsime...
Cred că o femeie şi-ar dori un "Orfeu" care să treacă şi prin Infern din dragoste pentru ea. Şi, zic eu, răsplata ar fi pe măsură: iubire veşnică!
secret_bliss
Cred că o femeie şi-ar dori un "Orfeu" care să treacă şi prin Infern din dragoste pentru ea. Şi, zic eu, răsplata ar fi pe măsură: iubire veşnică!
secret_bliss
duminică, 13 ianuarie 2008
Trascrierea convorbirii dintre Omar Hayssam şi procurorul Ciprian N. Băsescu este "profesorul"
Am primit trascrierea convorbirii dintre Omar Hayssam şi procurorul Ciprian N. Referirea la Băsescu este clară:
“Nic: Dar totuşi, în ce, în ce a constat presiunea asta? H: Păi, presiunea asta, ori îl ataci, ori noi facem în aşa fel să vii înapoi Nic: Înapoi la închisoare, nu? H: Bineînţeles. Nic: Şi cum? Telefonic sau au venit spre dvs. sau cum? H: Nu, nu. Ne-au venit oameni, ne-au venit oameni şi… Nic: Au venit şi prin Hrebe? H: Nu, nu, nu, nu, nu. Au venit alţii, o să vă povestesc eu. Nic: Adică au venit din partea aceea, din partea cealaltă? H: Da, de acolo. Nic: Şi era legat… H: Pot… Nic: Da. H: Ori îl, ori îl ataci, de ce nu faci declaraţii, de ce nu dai şi pe el şi pe ăilalţi, bineînţeles, ştiţi că pe partea ailaltă mă tot primeau şi nu mă duceam. H: Şi aicea de ce nu vorbeşti cu presa, de ce nu… d-ăia… uite-aşa, dădeau şi sugestii, ce… Şi am zis: Doamne, nu pot să fac aşa ceva pentru… un om care m-a ajutat şi şi-a dat girul. Nu pot. Nic: Şi altă soluţie nu aveam? Nu puteaţi să-mi spuneţi atunci ca s-o rezolvăm? Cu presiunea. H: Deci, mă… deci, presiunea… mai ales că v-am spus, cu judecătoarea asta care… ei mi-au dat nişte elemente care s-au confirmat, nu ştiu dacă a fost chiar aşa sau dacă a fost o coincidenţă care m-a convins că aşa este. Nic: Da. Şi care erau coincidenţele? H: Păi, la termenul aşa o să fie aşa, la temenul aşa o să fie aşa. Nic: Da. Of, of, of! Şi cu sănătatea, aicea inclusiv se neagă tot, c-aţi fi bolnav, că totul este trucat. H: Ee, ăsta acuma, mă rog, pe scena politică ştiţi că fiecare vrea să arunce această pisică, nu? Că am ajuns o pisică de-aia moartă, pe care vrei să-l superi, dai cu ea în braţe. Nic: Păi sunteţi o pisică neagră şi înfoiată, nu o pisică moartă. H: Da. Păi şi pe care vrei să-l … Nic: Se zice de cutremurul Hayssam, ce-a făcut Hayssam, tsunami Hayssam. H: Ce, vedeţi că ăstea sunt nişte măgării, că altceva nu pot fi… Nu pot fi… Pe scena politică vrea s-o folosească. Dar, părerea mea, cum a procedat profesorul foarte bine, că a sărit la gâtul lor chiar dacă şi-a sacrificat nişte oameni pe care, în afară de şeful dvs., meritau ei. Nic: Da. Da, bine. H: Şi ceilalţi meritau soarta, pentru că prea s-au folosit de toate, prea au făcut ce-au vrut ei. O să vorbim multe şi chestiunile ălea cu… măgăria aia când a venit profesorul că ei au dejucat un atentat la viaţa lui, că au făcut, că au dres, toate sunt nişte minciuni. Da. Nic: Mă rog, aia nu-i treaba noastră. Aveţi… H: Poftim? Nic: Aveţi… Zic, aia nu-i treaba noastră cu… Treaba noastră era alta. Nic: Pe Beuran l-aţi auzit ce a zis? H: Nu ştiu, nu am vorbit. Nic: Că nu era grav, că puteaţi sta liniştit şi acolo, la beci. Deci inclusiv medicii au sărit la… H: Dacă s-a văzut cu banii în buzunar! Dacă s-a văzut cu banii în buzunar! Ce să facem? Nic: Deci, se contestă, se zice că sunteţi sănătos tun, aşa, o mică gripă. H: Deci, cine face afirmaţii din astea, să-i dea Dumnezeu boală cel puţin ca a mea! Nic: au fost înainte de a pleca…deci prin iunie, aşa, dacă vă aduceţi aminte, la dvs. la vila de la Snagov, două persoane într-un logan albastru. De unde erau? H: O să vă spun. Au fost. Aşa e. Nic: Deci au fost. Nic: Şi cu cristi burci ce aţi vorbit? Aţi vorbit şi cu el, nu? H: Ştiţi şi de ăsta. Nic: Şi de ăsta. H: M-am întâlnit cu el, da, da, sigur că da. Înainte de a pleca. Da, dar nu legat de… chestia asta. Eu am declarat familiei de 3 ori că mă duc la el, dar de fapt am fost o singură dată. În rest…mi-am vazut de treabă. O să vă povestesc, nu vă grăbiţi. Nic: Dar acuma în perioada asta aţi fost monitorizat erau pe urmele dumneavoastră? H: Da, da, da. Nic: Deci erau? H: Da. Nic: Şi cum aţi reuşit să plecaţi dacă eraţi monitorizaţi? H: Păi ce, nu-i vedeam indiferent cât de profesionişti erau, tot îi vedeam. Nic: Şi v-au ajutat şi ei? H: Pe o parte într-un loc. Deci v-am zis că asta a fost discuţia. Doamne uite facem? Şi zic: Bine domne uite aşa dacă vreţi, dacă vreţi să fiţi liniştiţi faceţi aşa cum zic eu! Bine facem şi… Nic: Şi acolo trebuia dată declaraţia? (Convorbirea se întrerupe) H: Cei care…cu care am vorbit şi cu care am plecat mi-au dat mai multe indicii la care mi-au spus că aşa se va întâmpla. Dar cei de la servicii se jucau în continuare şi vroiau să arate că în continuare sunt buni şi tari. Şi în continuare, în realitate, dvs aveţi dosarul şi ştiţi f bine, nici cea mai mică probă nu o au împotriva mea. Cu toate afirmaţiile care le-au făcut. H: L-am supravegheat, că e spion, că e securist, sirian, că face spionaj sirian, că face toate drăciile. Dvs aveţi acces la toate. Ştiţi bine şi eu stau în faţa oricui, nu au nici cea mai mică probă împotriva mea. Nic: Cu ce n-au probe? H: Cu tot ce spun. Toate afirmaţiile. Nic: …sunteţi super-spion. H: Domnule procuror, iată că aţi căzut la mijloc. Şi aşa se întâmplă. Jocurile politice sunt prea, prea periculoase pentru noi. Sunteţi un om de bună credinţă. Nic: Păi eu nu am avut treabă cu jocul politic, mi-am făcut treaba pe dosar. H: Nu ştiu cine a dat un zvon, că trimit ăştia cinci ofiţeri! Să vină să mă caute aicea, mă. Pleacă şi cu câte o rachetă în fund. Poate să vină că îi execută ăştia imediat cum…Doamne fereşte! Nic: Aveţi şi miliţii? H: Nu, nu, nu domnu „Nic”! Noi suntem crescuţi acasă, nu suntem oameni de…o să aveţi ocazia să ne cunoaşteţi bine, să cunoaşteţi familia! Sunt oameni atât de paşnici, atât de cuminţi, nu imaginaţie care se dau…În acelaşi timp, procurorul Nastasiu îi spune lui Hayssam, pe parcursul discuţiilor la telefon, că fuga sa i-a periclitat cariera. “H: Deci, eu sper să pot să vă ajut de aicea în aşa fel să staţi pe poziţii şi să fiţi chiar pe poziţii mult mai bune. Nic: Uf! Cu poziţia, ce să mai zic, poziţia mea e aşa în… H: Eu îmi imaginez că acuma… Nic: E în derivă. H: O să fie o perioadă de asta, dar… mă rog, ştiţi bine că toate ăstea… Nic: Toată lumea, toată lumea arată cu degetul spre mine: Tu ai garantat că totul e în regulă, tu ai garantat că face treabă… Şi uite ce-am păţit dacă am mers pe mâna ta. H: Puteţi garanta că voi face treabă, aşa cum v-am promis. N-aveam niciun motiv, dacă nu era aşa n-aveam niciun motiv şi să vă… lăsam totul aşa în ceaţă şi asta e. Dar, nu, nu sunt genul, nu sunt omul. Nic: Da H: Domnul Blaga a fost, făcut ieri o declaraţie de ceva, de… Nic: Da, da, da. A zis că eu sunt principalul vinovat. H: Da. Am văzut că ai…, dar nu, o să vedeţi că o să se convingă că nu este aşa şi că a făcut o greşeală. Nic: … este treaba dânsului, nu, nu intru în… H: Poftiţi? Nic: Nu intru în polemici cu ei, nu… e treaba lor ce zic. H: Deci, eu vă garantez că o să fie treaba în aşa fel încât să găsească că sunteţi persoana potrivită şi chiar va trebui să fie mai bun. H: Eh, mă rog, poate îi spuneţi. Domne, fă în aşa fel… că i s-a cerut să facă ceva că… avea ceva el în… în custodie, Domne, procedează într-un fel. Domne, m-am consultat şi…face presiuni din astea. Nic: Lăsaţi-l, acuma chiar că nu mai contează. H: Îhî. Nic: Da. (Convorbirea se întrerupe) Nic: M-a afectat personal foarte tare, m-au revocat, m-au schimbat, m-au făcut, m-au batjocorit în toate felurile şi modurile Nic: Păi prea bine nu sunt. Ăştia de la CSM tocmai comunică că vor deschide ancheta, că vor înainta disciplinare, că de ce am pus concluzii pe un raport, raportul acela de medicină legală când cei de la penitenciar spuneau că nu trebuia. Din astea se reproşează. Tot ce am făcut în instanţă. H: Când e nevoie îmi spuneţi unde să dau şi acolo dau. Dar dau şi doare de data asta Nic: Nu trebuie să daţi niciunde. Păi nu-i de dat. Să ne facem noi treaba, aia este toată…. Măcar să…. H: Vă repet, pentru mine sunteţi singura persoană faţăde care mă simt obligat, că m-aţi ajutat, aţi fost lângă mine, alţii au fost, au avut alte interse ale lor politice şi nu mă intersesează, fiecare şi-a făcut treaba şi asta e. Nic: Binenţeles, zona politică pe mine chiar că nu mă intersează, eu ce-am făcut, am făcut… H: Deci dumneavoastră pot să spun că sunteţi omul care m-a ajutat omeneşte, din punct de vedere umanitar în primul rând, şi al doilea profesional. Nic: Umanitar, dar vedeţi cum se interpretează. Deci eu mi-am dovedit buna-credinţă în acel moment! Că momentul când am ieşit în instanţă…am ieşit eu…mi-am asumat întregul risc…asta a fost şi…de data asta am şi ieşit eu la vremea respectivă, ca să nu fiţi nici păcălit, nici jumulit, nici…una, nici alta! Deci am avut în vedere o dată, faptul că…v-am …am avut…să vă trataţi, că eraţi bolnav, ceea ce se contestă şi acuma! Zice toată lumea că…că sunt eu mai bolnav decât dumneavoastră! Nic: Vreau să aud şi eu motivul ăla întemeiat. Ca să mă liniştesc şi eu. Că nu mai dorm noaptea! H: Sunt un om credincios. Când mă aliez undeva, acolo sunt. Şi probabil că…câţiva ani buni am dovedit că am fost foarte fidel. Nic: Aţi fost fidel într-o parte. Aţi fi fost. Dar la mine…mi-aţi făcut pocinogul. H: Acuma, acuma, sunt şi voi fi în continuare şi în parte dvs şi în partea unde trebuie. Nic: Vă daţi seama că nu mai am încredere ca înainte. Nu aveam nevoie de altceva decât să lucrăm. H: Ştiu, ştiu foarte bine. Nic: Pentru că vroiam să facem puţină curăţenie în ogradă. Adică, puţin să mai…rechinii ăştia cer, au supt cât au supt, să mai ia şi câte o pauză, aşa mai lungă. Dacă e posibil. Eu v-am acordat…că aici a fost punctul meu slab şi mi-o reproşez mie…V-am acordat din start buna credinţă, din 26 aprilie şi nu mi-am luat măsurile…trebuia să-mi iau măsuri draconice de…de supraveghere. Deci, asta mi-o reproşez eu. Deşi nu este vina mea. H: Au fost, ascultaţi-mă că au fost. Nic: Păi nu au fost, dacă aţi plecat. Unde au fost? Dacă vă puneam unul, poliţist, să stea în casă cu dvs. Ce puteaţi, unde plecaţi…venea cu dvs peste tot. H: să stea cu mine în casă? (râde) Nic: Vă puneam o poliţistă, ca să fie şi mai interseant şi gata. Oricum mi-aţi dat o lecţie pe care nu am s-o uit toată viaţa. H: Da’ vă imaginaţi câte lecţii am luat eu? Şi câte lecţii aş putea să dau dacă mă pun! Dar nu mă intersează. Acum în situaţia şi în poziţia în care sunt pot să dau multe lecţii şi la multă lume, multă lume, dar nu mă intersesază! Nic: Mi-am riscat cariera, bunul renume şi ce-o mai fi rămas din el. H: V-am spus, am plecat prin aeroport, cu paşaport, frumos. Vedeţi că lucrurile se precipită, deci lucrurile se schimbă deja de la o zi la alta! Încep serviciile să spună adevărul, că e că nu e, e albă, e neagră … Nic: Cu ce? H: Cu multe chestii. Nic: Păi am văzut că nu sunteţi terorist, deci nu… H: Rapoartele SRI-ului…. Nic: Păi, nu, aia am văzut la Stroe (liberalul Radu Stroe, preşedintele Comisiei SRI a Parlamentului-n.r.), că nu sunteţi! Deci v-au albit! H: Păi, asta e declarat! Ăsta e raportul SRI-ului, 600 de pagini şi erau declaraţiile lui Radu Stroe, secretarul Comisiei SRI, nu? În Parlament!"
“Nic: Dar totuşi, în ce, în ce a constat presiunea asta? H: Păi, presiunea asta, ori îl ataci, ori noi facem în aşa fel să vii înapoi Nic: Înapoi la închisoare, nu? H: Bineînţeles. Nic: Şi cum? Telefonic sau au venit spre dvs. sau cum? H: Nu, nu. Ne-au venit oameni, ne-au venit oameni şi… Nic: Au venit şi prin Hrebe? H: Nu, nu, nu, nu, nu. Au venit alţii, o să vă povestesc eu. Nic: Adică au venit din partea aceea, din partea cealaltă? H: Da, de acolo. Nic: Şi era legat… H: Pot… Nic: Da. H: Ori îl, ori îl ataci, de ce nu faci declaraţii, de ce nu dai şi pe el şi pe ăilalţi, bineînţeles, ştiţi că pe partea ailaltă mă tot primeau şi nu mă duceam. H: Şi aicea de ce nu vorbeşti cu presa, de ce nu… d-ăia… uite-aşa, dădeau şi sugestii, ce… Şi am zis: Doamne, nu pot să fac aşa ceva pentru… un om care m-a ajutat şi şi-a dat girul. Nu pot. Nic: Şi altă soluţie nu aveam? Nu puteaţi să-mi spuneţi atunci ca s-o rezolvăm? Cu presiunea. H: Deci, mă… deci, presiunea… mai ales că v-am spus, cu judecătoarea asta care… ei mi-au dat nişte elemente care s-au confirmat, nu ştiu dacă a fost chiar aşa sau dacă a fost o coincidenţă care m-a convins că aşa este. Nic: Da. Şi care erau coincidenţele? H: Păi, la termenul aşa o să fie aşa, la temenul aşa o să fie aşa. Nic: Da. Of, of, of! Şi cu sănătatea, aicea inclusiv se neagă tot, c-aţi fi bolnav, că totul este trucat. H: Ee, ăsta acuma, mă rog, pe scena politică ştiţi că fiecare vrea să arunce această pisică, nu? Că am ajuns o pisică de-aia moartă, pe care vrei să-l superi, dai cu ea în braţe. Nic: Păi sunteţi o pisică neagră şi înfoiată, nu o pisică moartă. H: Da. Păi şi pe care vrei să-l … Nic: Se zice de cutremurul Hayssam, ce-a făcut Hayssam, tsunami Hayssam. H: Ce, vedeţi că ăstea sunt nişte măgării, că altceva nu pot fi… Nu pot fi… Pe scena politică vrea s-o folosească. Dar, părerea mea, cum a procedat profesorul foarte bine, că a sărit la gâtul lor chiar dacă şi-a sacrificat nişte oameni pe care, în afară de şeful dvs., meritau ei. Nic: Da. Da, bine. H: Şi ceilalţi meritau soarta, pentru că prea s-au folosit de toate, prea au făcut ce-au vrut ei. O să vorbim multe şi chestiunile ălea cu… măgăria aia când a venit profesorul că ei au dejucat un atentat la viaţa lui, că au făcut, că au dres, toate sunt nişte minciuni. Da. Nic: Mă rog, aia nu-i treaba noastră. Aveţi… H: Poftim? Nic: Aveţi… Zic, aia nu-i treaba noastră cu… Treaba noastră era alta. Nic: Pe Beuran l-aţi auzit ce a zis? H: Nu ştiu, nu am vorbit. Nic: Că nu era grav, că puteaţi sta liniştit şi acolo, la beci. Deci inclusiv medicii au sărit la… H: Dacă s-a văzut cu banii în buzunar! Dacă s-a văzut cu banii în buzunar! Ce să facem? Nic: Deci, se contestă, se zice că sunteţi sănătos tun, aşa, o mică gripă. H: Deci, cine face afirmaţii din astea, să-i dea Dumnezeu boală cel puţin ca a mea! Nic: au fost înainte de a pleca…deci prin iunie, aşa, dacă vă aduceţi aminte, la dvs. la vila de la Snagov, două persoane într-un logan albastru. De unde erau? H: O să vă spun. Au fost. Aşa e. Nic: Deci au fost. Nic: Şi cu cristi burci ce aţi vorbit? Aţi vorbit şi cu el, nu? H: Ştiţi şi de ăsta. Nic: Şi de ăsta. H: M-am întâlnit cu el, da, da, sigur că da. Înainte de a pleca. Da, dar nu legat de… chestia asta. Eu am declarat familiei de 3 ori că mă duc la el, dar de fapt am fost o singură dată. În rest…mi-am vazut de treabă. O să vă povestesc, nu vă grăbiţi. Nic: Dar acuma în perioada asta aţi fost monitorizat erau pe urmele dumneavoastră? H: Da, da, da. Nic: Deci erau? H: Da. Nic: Şi cum aţi reuşit să plecaţi dacă eraţi monitorizaţi? H: Păi ce, nu-i vedeam indiferent cât de profesionişti erau, tot îi vedeam. Nic: Şi v-au ajutat şi ei? H: Pe o parte într-un loc. Deci v-am zis că asta a fost discuţia. Doamne uite facem? Şi zic: Bine domne uite aşa dacă vreţi, dacă vreţi să fiţi liniştiţi faceţi aşa cum zic eu! Bine facem şi… Nic: Şi acolo trebuia dată declaraţia? (Convorbirea se întrerupe) H: Cei care…cu care am vorbit şi cu care am plecat mi-au dat mai multe indicii la care mi-au spus că aşa se va întâmpla. Dar cei de la servicii se jucau în continuare şi vroiau să arate că în continuare sunt buni şi tari. Şi în continuare, în realitate, dvs aveţi dosarul şi ştiţi f bine, nici cea mai mică probă nu o au împotriva mea. Cu toate afirmaţiile care le-au făcut. H: L-am supravegheat, că e spion, că e securist, sirian, că face spionaj sirian, că face toate drăciile. Dvs aveţi acces la toate. Ştiţi bine şi eu stau în faţa oricui, nu au nici cea mai mică probă împotriva mea. Nic: Cu ce n-au probe? H: Cu tot ce spun. Toate afirmaţiile. Nic: …sunteţi super-spion. H: Domnule procuror, iată că aţi căzut la mijloc. Şi aşa se întâmplă. Jocurile politice sunt prea, prea periculoase pentru noi. Sunteţi un om de bună credinţă. Nic: Păi eu nu am avut treabă cu jocul politic, mi-am făcut treaba pe dosar. H: Nu ştiu cine a dat un zvon, că trimit ăştia cinci ofiţeri! Să vină să mă caute aicea, mă. Pleacă şi cu câte o rachetă în fund. Poate să vină că îi execută ăştia imediat cum…Doamne fereşte! Nic: Aveţi şi miliţii? H: Nu, nu, nu domnu „Nic”! Noi suntem crescuţi acasă, nu suntem oameni de…o să aveţi ocazia să ne cunoaşteţi bine, să cunoaşteţi familia! Sunt oameni atât de paşnici, atât de cuminţi, nu imaginaţie care se dau…În acelaşi timp, procurorul Nastasiu îi spune lui Hayssam, pe parcursul discuţiilor la telefon, că fuga sa i-a periclitat cariera. “H: Deci, eu sper să pot să vă ajut de aicea în aşa fel să staţi pe poziţii şi să fiţi chiar pe poziţii mult mai bune. Nic: Uf! Cu poziţia, ce să mai zic, poziţia mea e aşa în… H: Eu îmi imaginez că acuma… Nic: E în derivă. H: O să fie o perioadă de asta, dar… mă rog, ştiţi bine că toate ăstea… Nic: Toată lumea, toată lumea arată cu degetul spre mine: Tu ai garantat că totul e în regulă, tu ai garantat că face treabă… Şi uite ce-am păţit dacă am mers pe mâna ta. H: Puteţi garanta că voi face treabă, aşa cum v-am promis. N-aveam niciun motiv, dacă nu era aşa n-aveam niciun motiv şi să vă… lăsam totul aşa în ceaţă şi asta e. Dar, nu, nu sunt genul, nu sunt omul. Nic: Da H: Domnul Blaga a fost, făcut ieri o declaraţie de ceva, de… Nic: Da, da, da. A zis că eu sunt principalul vinovat. H: Da. Am văzut că ai…, dar nu, o să vedeţi că o să se convingă că nu este aşa şi că a făcut o greşeală. Nic: … este treaba dânsului, nu, nu intru în… H: Poftiţi? Nic: Nu intru în polemici cu ei, nu… e treaba lor ce zic. H: Deci, eu vă garantez că o să fie treaba în aşa fel încât să găsească că sunteţi persoana potrivită şi chiar va trebui să fie mai bun. H: Eh, mă rog, poate îi spuneţi. Domne, fă în aşa fel… că i s-a cerut să facă ceva că… avea ceva el în… în custodie, Domne, procedează într-un fel. Domne, m-am consultat şi…face presiuni din astea. Nic: Lăsaţi-l, acuma chiar că nu mai contează. H: Îhî. Nic: Da. (Convorbirea se întrerupe) Nic: M-a afectat personal foarte tare, m-au revocat, m-au schimbat, m-au făcut, m-au batjocorit în toate felurile şi modurile Nic: Păi prea bine nu sunt. Ăştia de la CSM tocmai comunică că vor deschide ancheta, că vor înainta disciplinare, că de ce am pus concluzii pe un raport, raportul acela de medicină legală când cei de la penitenciar spuneau că nu trebuia. Din astea se reproşează. Tot ce am făcut în instanţă. H: Când e nevoie îmi spuneţi unde să dau şi acolo dau. Dar dau şi doare de data asta Nic: Nu trebuie să daţi niciunde. Păi nu-i de dat. Să ne facem noi treaba, aia este toată…. Măcar să…. H: Vă repet, pentru mine sunteţi singura persoană faţăde care mă simt obligat, că m-aţi ajutat, aţi fost lângă mine, alţii au fost, au avut alte interse ale lor politice şi nu mă intersesează, fiecare şi-a făcut treaba şi asta e. Nic: Binenţeles, zona politică pe mine chiar că nu mă intersează, eu ce-am făcut, am făcut… H: Deci dumneavoastră pot să spun că sunteţi omul care m-a ajutat omeneşte, din punct de vedere umanitar în primul rând, şi al doilea profesional. Nic: Umanitar, dar vedeţi cum se interpretează. Deci eu mi-am dovedit buna-credinţă în acel moment! Că momentul când am ieşit în instanţă…am ieşit eu…mi-am asumat întregul risc…asta a fost şi…de data asta am şi ieşit eu la vremea respectivă, ca să nu fiţi nici păcălit, nici jumulit, nici…una, nici alta! Deci am avut în vedere o dată, faptul că…v-am …am avut…să vă trataţi, că eraţi bolnav, ceea ce se contestă şi acuma! Zice toată lumea că…că sunt eu mai bolnav decât dumneavoastră! Nic: Vreau să aud şi eu motivul ăla întemeiat. Ca să mă liniştesc şi eu. Că nu mai dorm noaptea! H: Sunt un om credincios. Când mă aliez undeva, acolo sunt. Şi probabil că…câţiva ani buni am dovedit că am fost foarte fidel. Nic: Aţi fost fidel într-o parte. Aţi fi fost. Dar la mine…mi-aţi făcut pocinogul. H: Acuma, acuma, sunt şi voi fi în continuare şi în parte dvs şi în partea unde trebuie. Nic: Vă daţi seama că nu mai am încredere ca înainte. Nu aveam nevoie de altceva decât să lucrăm. H: Ştiu, ştiu foarte bine. Nic: Pentru că vroiam să facem puţină curăţenie în ogradă. Adică, puţin să mai…rechinii ăştia cer, au supt cât au supt, să mai ia şi câte o pauză, aşa mai lungă. Dacă e posibil. Eu v-am acordat…că aici a fost punctul meu slab şi mi-o reproşez mie…V-am acordat din start buna credinţă, din 26 aprilie şi nu mi-am luat măsurile…trebuia să-mi iau măsuri draconice de…de supraveghere. Deci, asta mi-o reproşez eu. Deşi nu este vina mea. H: Au fost, ascultaţi-mă că au fost. Nic: Păi nu au fost, dacă aţi plecat. Unde au fost? Dacă vă puneam unul, poliţist, să stea în casă cu dvs. Ce puteaţi, unde plecaţi…venea cu dvs peste tot. H: să stea cu mine în casă? (râde) Nic: Vă puneam o poliţistă, ca să fie şi mai interseant şi gata. Oricum mi-aţi dat o lecţie pe care nu am s-o uit toată viaţa. H: Da’ vă imaginaţi câte lecţii am luat eu? Şi câte lecţii aş putea să dau dacă mă pun! Dar nu mă intersează. Acum în situaţia şi în poziţia în care sunt pot să dau multe lecţii şi la multă lume, multă lume, dar nu mă intersesază! Nic: Mi-am riscat cariera, bunul renume şi ce-o mai fi rămas din el. H: V-am spus, am plecat prin aeroport, cu paşaport, frumos. Vedeţi că lucrurile se precipită, deci lucrurile se schimbă deja de la o zi la alta! Încep serviciile să spună adevărul, că e că nu e, e albă, e neagră … Nic: Cu ce? H: Cu multe chestii. Nic: Păi am văzut că nu sunteţi terorist, deci nu… H: Rapoartele SRI-ului…. Nic: Păi, nu, aia am văzut la Stroe (liberalul Radu Stroe, preşedintele Comisiei SRI a Parlamentului-n.r.), că nu sunteţi! Deci v-au albit! H: Păi, asta e declarat! Ăsta e raportul SRI-ului, 600 de pagini şi erau declaraţiile lui Radu Stroe, secretarul Comisiei SRI, nu? În Parlament!"
Decuplat, fără să privesc rahatul aruncat în ventilator
Câteva zile am fost implicat până peste cap într-un proiect (mi-am ajutat soţia să deschidă un magazin) şi m-am decuplat complet de la vânzoleala politică. Am avut probleme şi cu calculatorul, la televizor m-am uitat doar cu coada ochiului, dar nu la ştiri. Printre picături, chiar am reuşit să recitesc o carte care mi-a plăcut în adolescenţă. Şi-mi place şi acum- “Femeia nisipurilor”, de Kobo Abe.
A fost o experienţă care m-a pus pe gânduri şi mi-a certificat iar că mulţi (sigur şi eu!) ne consumăm stupid o parte din viaţă urmărind rahatul aruncat în ventilator de către politicieni.
Reîntors, nu simt deloc nevoia să scriu despre evenimentele ultimelor zile. Prietenul Andrei Bădin a pus problema corect. Citez:
“Preşedintele Băsescu a încercat să rezolve problema numirii Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al justiţie în stilul caracteristic. A obţinut rapid dosarul profesional al sus-numitei unde a găsit nişte probleme din trecutul acesteia. Şi evident a exploatat politic problemele din trecut ale Noricăi. Tace însă în privinţa prestaţiei de procuror a Şefului DNA, Daniel Morar, din cauza căruia România a fost condamnată la CEDO. Fiind omul său de casă, Morar este evident perfect profesional şi nu i se impută că a acţionat ilegal în mai multe dosare. L-aş crede corect pe Băsescu dacă ar acţiona la fel în toate cazurile şi nu numai în cele ale adversarilor politici.” Vezi şi http://www.badin.ro/2008/01/dosarul-profesional-o-blond-de-pe.html
Citiţi ce a postat şi Chinezu http://chinezu.eu/2008/01/12/de-ce-ii-este-frica-lui-basescu-de-scandalul-hayssam/
A fost o experienţă care m-a pus pe gânduri şi mi-a certificat iar că mulţi (sigur şi eu!) ne consumăm stupid o parte din viaţă urmărind rahatul aruncat în ventilator de către politicieni.
Reîntors, nu simt deloc nevoia să scriu despre evenimentele ultimelor zile. Prietenul Andrei Bădin a pus problema corect. Citez:
“Preşedintele Băsescu a încercat să rezolve problema numirii Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al justiţie în stilul caracteristic. A obţinut rapid dosarul profesional al sus-numitei unde a găsit nişte probleme din trecutul acesteia. Şi evident a exploatat politic problemele din trecut ale Noricăi. Tace însă în privinţa prestaţiei de procuror a Şefului DNA, Daniel Morar, din cauza căruia România a fost condamnată la CEDO. Fiind omul său de casă, Morar este evident perfect profesional şi nu i se impută că a acţionat ilegal în mai multe dosare. L-aş crede corect pe Băsescu dacă ar acţiona la fel în toate cazurile şi nu numai în cele ale adversarilor politici.” Vezi şi http://www.badin.ro/2008/01/dosarul-profesional-o-blond-de-pe.html
Citiţi ce a postat şi Chinezu http://chinezu.eu/2008/01/12/de-ce-ii-este-frica-lui-basescu-de-scandalul-hayssam/
marți, 8 ianuarie 2008
luni, 7 ianuarie 2008
Iirinel Columbeanu gol si cu bani…
… sau drumul spre gândire. Aşa s-ar putea chema postul. De fapt, se cheamă. Dacă tot aţi ajuns aici fetelor, că subiectul sigur nu-i interesează pe homo, zăboviţi la http://www.acad.ro/. Nu strică freza.
duminică, 6 ianuarie 2008
Andrea Marin goala sau incurcate sunt caile Domnului
Bloggerul Nenea Cosmos m-a inspirat. Încurcate sunt căile Domnului, vrei una şi dai peste altceva, dar niciodată nu este prea târziu să ajungi aici http://www.patriarhia.ro/
Ziaristi batuti
Ce a facut un toparlan, cica din SPP, da' nu sunt sigur. Oricum, un toparlan cu grade si care merita un picior in fund, care sa-l arunce peste gardul institutiei unde lucreaza. Amanunte http://www.raresbogdan.ro/2008/01/05/o-noua-agresiune-asupra-jurnalistilor/#comments
sâmbătă, 5 ianuarie 2008
Ajutor pentru un blogger
Dan spune:
"Un simplu examen tomograf m-a facut sa realizez cat de brusc ti se poate schimba viata. Diagnosticul a cazut ca un ciomag in moalele capului: Suspiciune de neurinom acustic vestibular.
Sa va traduc: o tumoare pe creier, ce-i drept benigna, cea mai benigna dintre toate tumorile din lume s-a instalat cu mult timp in canalul meu auditiv (urechea dreapta). Tumoarea creste si incet incet apasa pe nervii cranieni provocand diverse simptome: afectarea auzului, mici pareze faciale, migrene ingrozitoare, probleme de echilibru, vedere dubla si altele." Vezi http://dansantimbreanu.wordpress.com/2007/12/21/neurinom-acustic-sau-cum-sa-i-furi-zambetul-unui-pr/
"Un simplu examen tomograf m-a facut sa realizez cat de brusc ti se poate schimba viata. Diagnosticul a cazut ca un ciomag in moalele capului: Suspiciune de neurinom acustic vestibular.
Sa va traduc: o tumoare pe creier, ce-i drept benigna, cea mai benigna dintre toate tumorile din lume s-a instalat cu mult timp in canalul meu auditiv (urechea dreapta). Tumoarea creste si incet incet apasa pe nervii cranieni provocand diverse simptome: afectarea auzului, mici pareze faciale, migrene ingrozitoare, probleme de echilibru, vedere dubla si altele." Vezi http://dansantimbreanu.wordpress.com/2007/12/21/neurinom-acustic-sau-cum-sa-i-furi-zambetul-unui-pr/
vineri, 4 ianuarie 2008
Este vinovat criminalul sau poliţistul care l-a prins?
O poveste:
După o crimă, în final, poliţiştii prind criminalul. Se întâmplă ca după condamnare să moară criminalul. Cică de inimă rea, poate a fost şi cardiac, după spusele unora afectat că lumea a aflat de oribila sa faptă.
Altă poveste:
Fostul deputat Petru Dugulescu, pastor baptist, Dumnezeu să-l odihnească şi să-l ierte, a murit recent. În decembrie s-a descoperit că a fost un colaborator al Securităţii. Am postat atunci http://realiatealuipetria.blogspot.com/2007/12/dosarul-de-informator-si-agent-al.html. Azi un anonim a lăsat comentariul: “Se pare ca scoaterea la iveala a dosarului de informator l-a ucis pe pastorul Petru Dugulescu. Aseara, 03,01.2008, la ora 20.30, pastorul a decedat in urma unui atac cerebral. Supararea sa a a fost sporita de aparitia povestii intr-un saptamanal din Timisoara. Dumnezeu Sa-l ierte!"
Afirmaţia că moartea fostului deputat a fost provocată şi de dezvăluirea trecutului său este propagată pe diverse bloguri acum.
AMOS NEWS a transmis tot azi: “La mijlocul lunii decembrie, pe blogurile românesti a apărut informatia că Dugulescu, pastorul care frecventa chiar şi Casa Alba, a fost colaborator al Securităţii. Informaţia a fost preluată de un săptămânal din Timişoara, iar articolul a apărut în 31 decembrie 2007. Dugulescu nu a negat această colaborare şi a spus că a fost o victimă a sistemului. Surse apropiate famililei pastorului au spus că articolul l-ar fi întristat şi i-ar fi agravat starea sănătăţii.”
Două poveşti şi aceeaşi întrebare: cine este de vină?
Alexandru PETRIA
După o crimă, în final, poliţiştii prind criminalul. Se întâmplă ca după condamnare să moară criminalul. Cică de inimă rea, poate a fost şi cardiac, după spusele unora afectat că lumea a aflat de oribila sa faptă.
Altă poveste:
Fostul deputat Petru Dugulescu, pastor baptist, Dumnezeu să-l odihnească şi să-l ierte, a murit recent. În decembrie s-a descoperit că a fost un colaborator al Securităţii. Am postat atunci http://realiatealuipetria.blogspot.com/2007/12/dosarul-de-informator-si-agent-al.html. Azi un anonim a lăsat comentariul: “Se pare ca scoaterea la iveala a dosarului de informator l-a ucis pe pastorul Petru Dugulescu. Aseara, 03,01.2008, la ora 20.30, pastorul a decedat in urma unui atac cerebral. Supararea sa a a fost sporita de aparitia povestii intr-un saptamanal din Timisoara. Dumnezeu Sa-l ierte!"
Afirmaţia că moartea fostului deputat a fost provocată şi de dezvăluirea trecutului său este propagată pe diverse bloguri acum.
AMOS NEWS a transmis tot azi: “La mijlocul lunii decembrie, pe blogurile românesti a apărut informatia că Dugulescu, pastorul care frecventa chiar şi Casa Alba, a fost colaborator al Securităţii. Informaţia a fost preluată de un săptămânal din Timişoara, iar articolul a apărut în 31 decembrie 2007. Dugulescu nu a negat această colaborare şi a spus că a fost o victimă a sistemului. Surse apropiate famililei pastorului au spus că articolul l-ar fi întristat şi i-ar fi agravat starea sănătăţii.”
Două poveşti şi aceeaşi întrebare: cine este de vină?
Alexandru PETRIA
Evaziunea fiscală a popii cu crucea
Aţi primit chitanţă de la preotul care a venit cu crucea în casele voastre? Faceţi calcule şi aproximaţi cam câţi bani bagă în buzunar preotul din parohia dumneavoastră dacă nu dă chitanţe. Merge de-o maşină? Mdaaa...
joi, 3 ianuarie 2008
Cuvinte ca o lumânare aprinsă
Un moment de reculegere… http://www.hotnews.ro/actualitate/international/articol_2150166/jurnalisti_murit_anul_trecut_diferite_colturi_lumii.htm
… ca o lumânare aprinsă.
… ca o lumânare aprinsă.
Zoso moare că nu este un brand credibil
Bloggerul Zoso bate câmpii afirmând că este suficient pentru publicitate să ai cititori ca firmele mari să facă afaceri cu tine http://www.zoso.ro/2008/01/zgomotul-brandurilor-n-blogosfera.html
Că treaba nu stă cum ar vrea Zoso reiese şi următoarea constatare- OTV are public, dar nu prinde publicitate de la multinaţionale.
Că treaba nu stă cum ar vrea Zoso reiese şi următoarea constatare- OTV are public, dar nu prinde publicitate de la multinaţionale.
miercuri, 2 ianuarie 2008
marți, 1 ianuarie 2008
Şi Dumnezeu trebuie să vorbească limba moldovenească
Autorităţile comuniste de la Chişinău şi-au dat iar în petic. Ici http://www.hotnews.ro/actualitate/esential/articol_2145157/preoti_romani_expulzati_republica_moldova.htm
La mizerie, tipii de la Bucureşti ar merita să ameninţe cu ruperea relaţiilor comerciale cu judeţul-republică al lui Voronin, cu sistarea ajutoarelor. Ce să tot cocoloşeşti nişte minţi înmuiate în votcă, care oricum votează cu picioarele bolşevicii. Rişti să te ia de găgăuţa. Oricum, de acolo, noi "importăm" îndeosebi curve.
La mizerie, tipii de la Bucureşti ar merita să ameninţe cu ruperea relaţiilor comerciale cu judeţul-republică al lui Voronin, cu sistarea ajutoarelor. Ce să tot cocoloşeşti nişte minţi înmuiate în votcă, care oricum votează cu picioarele bolşevicii. Rişti să te ia de găgăuţa. Oricum, de acolo, noi "importăm" îndeosebi curve.
La regele bloggerilor, Adrian Năstase, a postat şi Băsescu?
Lectura blogului lui Adrian Năstase îmi provoacă delicii. Râd urmărind lingăii (unii vor să-l proclame regele bloggerilor!!!; merge după Cioabă şi Iulian!!! ) care postează lângă textele omului şi, câteodată, îi provoc, ca să-i urmăresc cu satisfacţie cum se isterizează. Ieri, după ce l-a criticat pe fostul premier şi PSD-ul, un tânăr care semnează Neinfectat de comunism a făcut băscălie antologic în şerpărie:
neinfectat de comunism spune:
decembrie 31, 2007 la 2:32 am
@emigrantului si tuturor curiosilor
am o dezvaluire senzationala, incredibila, in direct, reluat si re-transmis de pe blogul lui nastase!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:
eu sunt de fapt traian basescu,cel pe care il urati atat, mi-am asumat acest nick, mi se pare hazos si stiam ca o sa va bagatzi gheara in gat numai la vazul nick-ului…abia astept sa ma dea nastase in judecata; o sa- i cer la tribunal sa se uite din nou in oglinda:)):))
esti multumit emigrantule in romania? nu am nevoie sa platesc pe nimeni, ma distrez de minune cand va contrati cu mine, si il ajut si pe nastase sa fie un better man than he is (ca am vazut ca va spargeti si in engleza sa imi demonstrati ca sunteti mai buni decat mine)
Bombo despre Băsescu, cică
Chiar Alteţea Sa, regele bloggerilor, Adrian I a crezut de cuviinţă să lase eternităţii cu largheţedespre tupeistul Neinfectat: "(…)Neinfectat de comunism, referindu-se la unele "legende" in legatura cu mine, reaminteste de zvonul persistent dupa care sotia mea ar fi actionara la Sensi Blue. Am mai dezmintit acuzatia asta, intr-o emisiune cu Dan Diaconescu, acum cativa ani, cand a si intrat in direct unul dintre actionari si care a negat. Daca se vor mai repeta astfel de acuzatii, ii voi actiona in justitie pe indivizii respectivi.
Neinfectat de comunism sugereaza ca as avea unele interese si in ceea ce priveste privatizarea societatii Antibiotice Iasi. De fapt, unii poate isi mai amintesc, eu am fost (si mai sunt) impotriva privatizarii fabricii de medicamente din Iasi. Pentru doua motive simple. Primul - in caz de cataclism natural sau de conflict (sper sa nu se intample niciunul), statul ar avea nevoie de controlul unei fabrici pentru medicamentele de baza. Al doilea - in conditiile evidente ale cartelurilor pe piata importurilor de medicamente si pentru a sustine politica medicamentelor de baza compensate, ai nevoie de un "partener" local. Am fost in cateva randuri la Iasi pentru a pune la punct aceasta strategie. Sigur ca guvernul liberal doreste sa "praduiasca" ce se mai gaseste prin camara in 2008 dar ma mira ca nimeni (PSD, alte partide, ziaristi, analisti) nu a iesit sa comenteze aceasta decizie gresita a guvernului. Actionariatul, daca eu stiu bine, inseamna , in marea majoritate, Avas si SIF Oltenia. Asa ca, Neinfectat de comunism, chiar daca nu te-a infectat comunismul, s-ar putea sa faci unele infectii la care sa ai nevoie de penicilina la preturi scazute, social-democrate. Vezi deci ca politica de stanga pe care am construit-o la guvernare, te-a inclus, fara sa vrei, si pe tine."
PS. 2008 să fie mai bun decât cel lăsat în urmă.
neinfectat de comunism spune:
decembrie 31, 2007 la 2:32 am
@emigrantului si tuturor curiosilor
am o dezvaluire senzationala, incredibila, in direct, reluat si re-transmis de pe blogul lui nastase!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:
eu sunt de fapt traian basescu,cel pe care il urati atat, mi-am asumat acest nick, mi se pare hazos si stiam ca o sa va bagatzi gheara in gat numai la vazul nick-ului…abia astept sa ma dea nastase in judecata; o sa- i cer la tribunal sa se uite din nou in oglinda:)):))
esti multumit emigrantule in romania? nu am nevoie sa platesc pe nimeni, ma distrez de minune cand va contrati cu mine, si il ajut si pe nastase sa fie un better man than he is (ca am vazut ca va spargeti si in engleza sa imi demonstrati ca sunteti mai buni decat mine)
Bombo despre Băsescu, cică
Chiar Alteţea Sa, regele bloggerilor, Adrian I a crezut de cuviinţă să lase eternităţii cu largheţedespre tupeistul Neinfectat: "(…)Neinfectat de comunism, referindu-se la unele "legende" in legatura cu mine, reaminteste de zvonul persistent dupa care sotia mea ar fi actionara la Sensi Blue. Am mai dezmintit acuzatia asta, intr-o emisiune cu Dan Diaconescu, acum cativa ani, cand a si intrat in direct unul dintre actionari si care a negat. Daca se vor mai repeta astfel de acuzatii, ii voi actiona in justitie pe indivizii respectivi.
Neinfectat de comunism sugereaza ca as avea unele interese si in ceea ce priveste privatizarea societatii Antibiotice Iasi. De fapt, unii poate isi mai amintesc, eu am fost (si mai sunt) impotriva privatizarii fabricii de medicamente din Iasi. Pentru doua motive simple. Primul - in caz de cataclism natural sau de conflict (sper sa nu se intample niciunul), statul ar avea nevoie de controlul unei fabrici pentru medicamentele de baza. Al doilea - in conditiile evidente ale cartelurilor pe piata importurilor de medicamente si pentru a sustine politica medicamentelor de baza compensate, ai nevoie de un "partener" local. Am fost in cateva randuri la Iasi pentru a pune la punct aceasta strategie. Sigur ca guvernul liberal doreste sa "praduiasca" ce se mai gaseste prin camara in 2008 dar ma mira ca nimeni (PSD, alte partide, ziaristi, analisti) nu a iesit sa comenteze aceasta decizie gresita a guvernului. Actionariatul, daca eu stiu bine, inseamna , in marea majoritate, Avas si SIF Oltenia. Asa ca, Neinfectat de comunism, chiar daca nu te-a infectat comunismul, s-ar putea sa faci unele infectii la care sa ai nevoie de penicilina la preturi scazute, social-democrate. Vezi deci ca politica de stanga pe care am construit-o la guvernare, te-a inclus, fara sa vrei, si pe tine."
PS. 2008 să fie mai bun decât cel lăsat în urmă.
luni, 31 decembrie 2007
Cine este tatăl lui Dumnezeu?
Când era micuţă, cam de trei ani, Bianca, fiica mea, mi-a spus: “ Dumnezeu este tatăl lui Iisus." N-am zis nimic. Şi Bianca a continuat: "Dar cine este tatăl lui Dumnezeu?" Iar n-am zis nimic.
P.S. Un an nou fericit!
P.S. Un an nou fericit!
duminică, 30 decembrie 2007
Ultima ţigară a Casei Regale Române
Ici http://www.realitatea.net/129206_Regele-Mihai-I-a-desemnat-o-pe-Principesa-Margareta-succesoare-dinastica-.html
Cine îi ia în serios peMargareta şi Duda? Margareta urmaşă la tron…C’ est fini…
Cine îi ia în serios peMargareta şi Duda? Margareta urmaşă la tron…C’ est fini…
sâmbătă, 29 decembrie 2007
Cum am fost furat
Vedeţi postarea anterioară şi vedeţi şi aici
http://blogs.click.md/post.aspx?l=realiatealuipetria.blogspot.com/2007/12/monarrhul-lui-mnca-pula-ta.html . Ce ziceţi? Să le rup gâtul? Să-i trag în ţeapă? Să-i ard pe rug? ... să nu se mai repete...
http://blogs.click.md/post.aspx?l=realiatealuipetria.blogspot.com/2007/12/monarrhul-lui-mnca-pula-ta.html . Ce ziceţi? Să le rup gâtul? Să-i trag în ţeapă? Să-i ard pe rug? ... să nu se mai repete...
joi, 27 decembrie 2007
Monarrhul lui “mânca-ţ-aş pula ta”
Dumnezeu să-l odihnească, bulibaşa Tortică a dat colţul. Şi jalea ţigănimii s-a lăbărţat pe ecranele televizoarelor, ocupând indecent spaţiul jurnalelor.
Stănescu, Cioabă, Iulian, şi poate mai sunt, dar nu sunt curios să-i ştiu, papiţoi “mânca-ţ-aş pula ta”, autointitulaţi regi sau împăraţi, au avut un rol imens în compromiterea ideii de reinstaurare a monarhiei în România. Încurajaţi subteran de Iliescu.
Dacă de la cei enumeraţi(minus mortul, desigur) nu te aştepţi să ştie neapărat să adune 125 cu 147, parcă altceva doreşti de la colegii din presă. Inclusiv de la TVR 1. Mai multă luciditate. Şi cultură. Şi profesionalism. Singurul Rege al României este Mihai.
Alexandru PETRIA
Stănescu, Cioabă, Iulian, şi poate mai sunt, dar nu sunt curios să-i ştiu, papiţoi “mânca-ţ-aş pula ta”, autointitulaţi regi sau împăraţi, au avut un rol imens în compromiterea ideii de reinstaurare a monarhiei în România. Încurajaţi subteran de Iliescu.
Dacă de la cei enumeraţi(minus mortul, desigur) nu te aştepţi să ştie neapărat să adune 125 cu 147, parcă altceva doreşti de la colegii din presă. Inclusiv de la TVR 1. Mai multă luciditate. Şi cultură. Şi profesionalism. Singurul Rege al României este Mihai.
Alexandru PETRIA
miercuri, 26 decembrie 2007
Culoarea lui Dumnezeu
Suntem făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, cam aşa scrie în Biblie. Despre noi, oamenii.
Da’, dacă Charlie este negru, eu- alb, care este culoarea lui Dumnezeu?
Da’, dacă Charlie este negru, eu- alb, care este culoarea lui Dumnezeu?
luni, 24 decembrie 2007
duminică, 23 decembrie 2007
Zoso iar este bou
Minunati-va: "Au murit ca să îl votam pe comunistul violator de Constitutie Iliescu, pe megalomanul ministru blogger Nastase, pe beţivii Văcăroiu si Băsescu, pe afaceriştii Patriciu şi Tăriceanu, pe baronii locali, pe nebunul Vadim, pe amuzanţii Ponta şi Guşă, pe şpăgarul Remeş, pe Miron Cozma, pe Dejeu, pe Constantinescu şi camarila lui, pe Kurt Treptow, pe finanţistul cuplului sinistru, pe Ion Dolănescu şi Irina Loghin, pe imbecilii Geoana şi Cioroianu, pe Marie Jan Ion, pe Pruteanu, pe Bivolari, pe Luis Lazarus, pe Dan Voiculescu, pe Marean Vanghelie, pe Norica Nicolai dimpreună cu nepoata, pe Quintus, pe rege…", a scris bloggerul Zoso, de care m-am ocupat si ieri, referindu-se la eroii din decembrie 1989.
Ca este varza, n-are cum sa nu observe orice om cu scaun la cap. Cine i-a votat pe Marie Jeanne(el a pus Jan) Ion, Luis Lazarus sau pe Rege? Nimeni, desigur.
Dupa moartea lui Florian Pittis, Zoso a glumit ca boul si l-am taxat. Prin textul citat dovedeşte ca iar este bou, asezandu-l pe regele Mihai pe acelasi palier cu Lazarus.
Alexandru PETRIA
Ca este varza, n-are cum sa nu observe orice om cu scaun la cap. Cine i-a votat pe Marie Jeanne(el a pus Jan) Ion, Luis Lazarus sau pe Rege? Nimeni, desigur.
Dupa moartea lui Florian Pittis, Zoso a glumit ca boul si l-am taxat. Prin textul citat dovedeşte ca iar este bou, asezandu-l pe regele Mihai pe acelasi palier cu Lazarus.
Alexandru PETRIA
sâmbătă, 22 decembrie 2007
Zoso, un .ulifrici fandosit. Scoateti-l din blogroll!
Despre bloggerul Zoso, ala de-i impresioneaza pe imberbi: "Te numeri printre primii clasati in rating-ul unei tari semi-bananiere, in situatia in care lipsa de continut in limba romana a trimis oamenii inspre putinele surse de informare (iar aici sintagma sursa de informare este folosita foarte liberal). Esti ca un fel de PRO TV inainte sa apara celelalte televiziuni, practic un viol de ora 5, si ca orice vanzator de continut tabloid ai cititori, e absolut normal". Daca va place, mie da, mai lecturati http://digitallights.net/newmedia/?p=123
Le recomand prietenilor sa-l scoata pe Zoso din blogroll! Prostia contamineaza...
Le recomand prietenilor sa-l scoata pe Zoso din blogroll! Prostia contamineaza...
Marsavul Robert Turcescu
Cateva cuvinte despre discutia telefonica dintre Ludovic si Robert:
Robert Turcescu a fost marsav. Cum sa dai publicitatii discutia cu un amic? Nu reiese din dialogul cu ministrul Transporturilor nici o presiune. Apoi, între amici, si cuvintele mai grele au alta incarcatura.
Eu i-as fi spus, daca eram la nivelul Alexandru-Robert, lui Turcescu: Ce pizda mamei tale faci, n-ai nici o jenă, ai primit ordin sa ma infunzi?
Robert Turcescu a fost marsav. Cum sa dai publicitatii discutia cu un amic? Nu reiese din dialogul cu ministrul Transporturilor nici o presiune. Apoi, între amici, si cuvintele mai grele au alta incarcatura.
Eu i-as fi spus, daca eram la nivelul Alexandru-Robert, lui Turcescu: Ce pizda mamei tale faci, n-ai nici o jenă, ai primit ordin sa ma infunzi?
joi, 20 decembrie 2007
Troglodiţilor, staţi în găoacele voastre!
Am găsit prostia asta fanatică şi tupeistă pe site-ul unei instituţii plină de turnători ca şi câinele de purici, unde este şef unul Daniel Ciobotea, căruia i s-a urcat la cap incredibil de repede Preafericirea:
C O M U N I C A T
Patriarhia Română îşi exprimă solidaritatea cu comunitatea musulmană din România
Exprimându-şi solidaritatea cu comunitatea musulmană din România, în contextul apariţiei în limba română a cărţii intitulate „Versete satanice”, Patriarhia Română dezaprobă manifestările care lezează valorile spirituale şi simbolurile religioase, indiferent de religia oficială pe care acestea le exprimă.
Atitudinea Patriarhiei Române are în vedere şi Legea nr. 489/2006, privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care în art. 13, alin. 2, stipulează: „În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.”
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
C O M U N I C A T
Patriarhia Română îşi exprimă solidaritatea cu comunitatea musulmană din România
Exprimându-şi solidaritatea cu comunitatea musulmană din România, în contextul apariţiei în limba română a cărţii intitulate „Versete satanice”, Patriarhia Română dezaprobă manifestările care lezează valorile spirituale şi simbolurile religioase, indiferent de religia oficială pe care acestea le exprimă.
Atitudinea Patriarhiei Române are în vedere şi Legea nr. 489/2006, privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care în art. 13, alin. 2, stipulează: „În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.”
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Batista
Poveştile se rescriu la timpul prezent. Palatele sunt din ce în ce mai rare, se vând pe bani mulţi, iar cele noi se numesc, mai simplu, vile. Caii nu mai mănâncă jăratic, probabil c-a intervenit protecţia animalelor. Nu mai sunt probe, sunt tentaţii. Încercăm să facem din trupurile noastre temple de-nchinăciune, de păzim de microbi şi viruşi, golim farmaciile pentru siguranţa şi sănătatea noastră. Bisericile, ş-aşa goale, se înalţă una după alta, ca şi când Dumnezeu ar sta să le numere. În colţul nostru de-acasă, unde-ar trebui să ne rugăm, s-a potrivit mai bine televizorul, aşa că lâncezim după o nouă zi de muncă, tolăniţi şi fără să ne gândim că sufletul n-a mâncat, iarăşi, nimic.
Nu demult, aveam în buzunar, mai tot timpul, câte o batistă. Se cădea să fie una mare, bărbătească, cu nişte dungi acolo. Cele cu broderii şi monograme dădeau bine la dame. Se murdărea repede, de multe ori nefolosită, trebuia spălată şi apoi călcată... Îmi ştergea broboade de sudoare ori nasul înfundat, m-ajuta să strănut ori mă proteja de praf. Acum am devenit mai comod. Batista s-a transformat în şerveţel de hârtie, de unică folosinţă (şi câte nu sunt de unică folosinţă astăzi!), parfumat şi-n diverse culori. Părea mai convenabil şi-am început să achiziţionez. Deveneam un cumpărător disciplinat, încartiruit în regimentul tot mai mare de consumatori. Până în ziua în care am plâns. Noile batiste n-au făcut faţă atâtor lacrimi şi mi-am adus aminte de batista de ieri. Parcă se potrivea mai bine nevoilor mele. O folosea de mai multe ori, avea colţuri şi-o simţeam acolo, în buzunar, apretată şi gata să mă ajute.
Aşa-i şi cu sufletul, săracul. Deunăzi ferit de-atâtea tentaţii, putea să înflorească din când în când la frumos, nu uitasem cărările munţilor şi mersul pe jos, hălăduiam fără grija zilei de mâine, fără arginţi... Iar când toate din jur mă copleşeau, aveam puterea să-mi cobor genunchi-n ţărâna zămislitoare de om şi să-mi unesc lacrimile cu ea în rugăciune. Sigur şi Dumnezeu ne-a plămădit cu lacrimi. Şi-aşa rugăciunea-mi era batistă pentru suflet, de câte ori plângea ori transpira. Tentaţiile au devenit tot mai mari, sufletul cât ce se mai vede, într-o neclară imagine de început. Normal c-a rămas alb-negru într-un imens ocean de publicitate color. Semeţele biserici par pitice pe lângă zgârie-norii ce-adăpostesc sedii de firme cu renume sau bănci înălţate pe zeci de nivele, totul pornind de la 30 de arginţi. Nici clopotele nu se mai aud de-atâta zarvă, de trufie şi laudă, de minciună şi dezmăţ. Batista sufletului a devenit parfumată, cărţile de rugăciune sunt tot mai colorate şi mai atractive, timpul pare mult mai important, aşa că s-au făcut importante reduceri de pasaje, totul vine semipreparat şi se poate rezolva în 3 minute, la foc domol.
Doamne, adă-mi înapoi batista făcută din giulgiul tău şi-adu-mi aminte primele-ţi cuvinte. Simt o gripă ce nu mă lasă să-mi trăiesc libertatea. Am nevoie de sănătatea sufletului să-ţi pot aduce inima îndărăt.
Dinu Virgil
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)
Nu demult, aveam în buzunar, mai tot timpul, câte o batistă. Se cădea să fie una mare, bărbătească, cu nişte dungi acolo. Cele cu broderii şi monograme dădeau bine la dame. Se murdărea repede, de multe ori nefolosită, trebuia spălată şi apoi călcată... Îmi ştergea broboade de sudoare ori nasul înfundat, m-ajuta să strănut ori mă proteja de praf. Acum am devenit mai comod. Batista s-a transformat în şerveţel de hârtie, de unică folosinţă (şi câte nu sunt de unică folosinţă astăzi!), parfumat şi-n diverse culori. Părea mai convenabil şi-am început să achiziţionez. Deveneam un cumpărător disciplinat, încartiruit în regimentul tot mai mare de consumatori. Până în ziua în care am plâns. Noile batiste n-au făcut faţă atâtor lacrimi şi mi-am adus aminte de batista de ieri. Parcă se potrivea mai bine nevoilor mele. O folosea de mai multe ori, avea colţuri şi-o simţeam acolo, în buzunar, apretată şi gata să mă ajute.
Aşa-i şi cu sufletul, săracul. Deunăzi ferit de-atâtea tentaţii, putea să înflorească din când în când la frumos, nu uitasem cărările munţilor şi mersul pe jos, hălăduiam fără grija zilei de mâine, fără arginţi... Iar când toate din jur mă copleşeau, aveam puterea să-mi cobor genunchi-n ţărâna zămislitoare de om şi să-mi unesc lacrimile cu ea în rugăciune. Sigur şi Dumnezeu ne-a plămădit cu lacrimi. Şi-aşa rugăciunea-mi era batistă pentru suflet, de câte ori plângea ori transpira. Tentaţiile au devenit tot mai mari, sufletul cât ce se mai vede, într-o neclară imagine de început. Normal c-a rămas alb-negru într-un imens ocean de publicitate color. Semeţele biserici par pitice pe lângă zgârie-norii ce-adăpostesc sedii de firme cu renume sau bănci înălţate pe zeci de nivele, totul pornind de la 30 de arginţi. Nici clopotele nu se mai aud de-atâta zarvă, de trufie şi laudă, de minciună şi dezmăţ. Batista sufletului a devenit parfumată, cărţile de rugăciune sunt tot mai colorate şi mai atractive, timpul pare mult mai important, aşa că s-au făcut importante reduceri de pasaje, totul vine semipreparat şi se poate rezolva în 3 minute, la foc domol.
Doamne, adă-mi înapoi batista făcută din giulgiul tău şi-adu-mi aminte primele-ţi cuvinte. Simt o gripă ce nu mă lasă să-mi trăiesc libertatea. Am nevoie de sănătatea sufletului să-ţi pot aduce inima îndărăt.
Dinu Virgil
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)
miercuri, 19 decembrie 2007
Dezamăgiri şi speranţe
Iată-ne la sfârşitul unui alt an. Primul al României ca membră a U.E. Dar şi anul „majoratului“ Revoluţiei Române din 1989 – ceea ce presupune că tânăra noastră democraţie se află în pragul maturizării, al asumării conştiente a responsabilităţilor.
Sentimente la sfârşit de 2007? Regretul pierderii iluziilor legate de binefacerile Uniunii, dar şi bucuria că parcă-parcă ceva se mişcă altfel în ţară. Decepţii la constatarea cruzimii cu care inflaţia muşcă hain din buzunarele noastre (în ciuda previziunilor luminoase, de acum un an, ale lui Mugur Isărescu), însă şi o boare de încântare văzând că drumurile din oraşe şi şoselele naţionale, măcar pe alocuri, au scăpat de o parte din gropile în care, de naivi ori obosiţi, am dat de atâtea ori...
Ascultând colinzile interpretate, cu glasuri de îngeri, de corul „Celest“ al elevilor de la Şcoala „Liviu Rebreanu“ din Beclean, inspirând parfumul Crăciunului aflat pe cale, meditez la ce înseamnă România azi şi ce mi-aş dori să ne aducă, tuturor, anul 2008.
Doresc ca, plimbându-mă pe stradă, să nu mai văd chipuri încrâncenate de necazuri, ori crispate de preocuparea pentru bucata de pâine de mâine...
Aş vrea ca şcolarii să se descurce onorabil la tezele naţionale ori la examenul de bacalaureat fără a fi nevoiţi părinţii ca, în loc de jucării şi îmbrăcăminte, să plătească pentru ei ore în particular, căci la şcoală nu tuturor profesorilor lor le pasă de soarta adolescenţilor pe care ar trebui să-i formeze şi in-formeze...
Visez ca funcţionarii publici de la ghişee să nu ne mai trateze de sus, cu aerul că ne fac favoruri, ci cu atitudinea celor conştienţi că sunt plătiţi din impozitele noastre...
Năzuiesc să văd, în anul care vine, că preţurile, în magazine, nu mai cresc în preajma sărbătorilor, tocmai când în toată Europa scad...
Doresc ca, din 2008, mersul la policlinică sau spital să însemne preocupare exclusivă pentru suferinţele noastre, nu prilejul de a umple buzunarele medicilor şi ale asistentelor...
Aş vrea ca, în ţară, să nu mai existe copii care nu merg la şcoală, fiindcă părinţii nu au cu ce să le cumpere uniforme sau ce să le pună în pacheţel...
Visez, ca, din anul ce stă să vină, pensionarii să nu-şi mai plângă bătrâneţile pline de nevoi, iar truditorii gliei să-şi permită măcar câteva zile de tihnă într-o staţiune balneoclimaterică, beneficiind de bilete subvenţionate de stat...
Am speranţa că, începând de mâine, numele „român“, peste graniţă, nu va mai fi sinonim cu „hoţ“, „tâlhar“, „escroc“, „rrom“, ci va constitui un prilej de mândrie pentru purtătorul lui...
Ştiu, visele mele frizează utopia... Dar întotdeauna începutul mă umple de speranţă şi nu mă pot abţine să visez...
Legănată de sonurile celeste ale corului şcolii ce şi-a sărbătorit sâmbătă, 15 decembrie, a zecea aniversare, contaminată de puritatea vocilor de argint ale copiilor ce murmură „Şoapte de Betleem“, urez românilor pace în suflete şi-n gând şi un 2008 care să aducă împlinirea speranţelor tuturor.
Voichiţa Pălăcean-Vereş
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsaud, Dej şi Gherla)
Sentimente la sfârşit de 2007? Regretul pierderii iluziilor legate de binefacerile Uniunii, dar şi bucuria că parcă-parcă ceva se mişcă altfel în ţară. Decepţii la constatarea cruzimii cu care inflaţia muşcă hain din buzunarele noastre (în ciuda previziunilor luminoase, de acum un an, ale lui Mugur Isărescu), însă şi o boare de încântare văzând că drumurile din oraşe şi şoselele naţionale, măcar pe alocuri, au scăpat de o parte din gropile în care, de naivi ori obosiţi, am dat de atâtea ori...
Ascultând colinzile interpretate, cu glasuri de îngeri, de corul „Celest“ al elevilor de la Şcoala „Liviu Rebreanu“ din Beclean, inspirând parfumul Crăciunului aflat pe cale, meditez la ce înseamnă România azi şi ce mi-aş dori să ne aducă, tuturor, anul 2008.
Doresc ca, plimbându-mă pe stradă, să nu mai văd chipuri încrâncenate de necazuri, ori crispate de preocuparea pentru bucata de pâine de mâine...
Aş vrea ca şcolarii să se descurce onorabil la tezele naţionale ori la examenul de bacalaureat fără a fi nevoiţi părinţii ca, în loc de jucării şi îmbrăcăminte, să plătească pentru ei ore în particular, căci la şcoală nu tuturor profesorilor lor le pasă de soarta adolescenţilor pe care ar trebui să-i formeze şi in-formeze...
Visez ca funcţionarii publici de la ghişee să nu ne mai trateze de sus, cu aerul că ne fac favoruri, ci cu atitudinea celor conştienţi că sunt plătiţi din impozitele noastre...
Năzuiesc să văd, în anul care vine, că preţurile, în magazine, nu mai cresc în preajma sărbătorilor, tocmai când în toată Europa scad...
Doresc ca, din 2008, mersul la policlinică sau spital să însemne preocupare exclusivă pentru suferinţele noastre, nu prilejul de a umple buzunarele medicilor şi ale asistentelor...
Aş vrea ca, în ţară, să nu mai existe copii care nu merg la şcoală, fiindcă părinţii nu au cu ce să le cumpere uniforme sau ce să le pună în pacheţel...
Visez, ca, din anul ce stă să vină, pensionarii să nu-şi mai plângă bătrâneţile pline de nevoi, iar truditorii gliei să-şi permită măcar câteva zile de tihnă într-o staţiune balneoclimaterică, beneficiind de bilete subvenţionate de stat...
Am speranţa că, începând de mâine, numele „român“, peste graniţă, nu va mai fi sinonim cu „hoţ“, „tâlhar“, „escroc“, „rrom“, ci va constitui un prilej de mândrie pentru purtătorul lui...
Ştiu, visele mele frizează utopia... Dar întotdeauna începutul mă umple de speranţă şi nu mă pot abţine să visez...
Legănată de sonurile celeste ale corului şcolii ce şi-a sărbătorit sâmbătă, 15 decembrie, a zecea aniversare, contaminată de puritatea vocilor de argint ale copiilor ce murmură „Şoapte de Betleem“, urez românilor pace în suflete şi-n gând şi un 2008 care să aducă împlinirea speranţelor tuturor.
Voichiţa Pălăcean-Vereş
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsaud, Dej şi Gherla)
luni, 17 decembrie 2007
Dosarul de informator si agent al Securitatii al ex-deputatului pastor baptist Petru Dugulescu
Devoalarea imaginii de agent al Securitatii a fostului deputat PNT-CD, pastorul baptist Petru DUGULESCU din Timisoara, coordonator al Grupului de Reflectie si Rugaciune al Parlamentului Romaniei.
Inedit este si faptul ca in Notele Informative date DSS de catre pastorul Petru Dugulescu acesta marturiseste despre pastorul Iosif Ton, in 1980, ca acesta devenise si el intre timp conciliant si cooperant cu organele Securitatii comuniste din Romania!
DECONSPIRARE SENZATIONALA FACUTA DE CENTRUL DE ISTORIE SI APOLOGETICA DIN ARHIVELE C.N.S.A.S.!
Dugulescu Petru
Dosar Reţea nr. 983/vol.1
Ministerul de Interne
Unitatea 0958 Haţeg
Dosar personal al
Informator „Daniel Ştefan”
Deschis la 30.05.1980 nr. 15.297
Încetat legătura la data de 14.04.1982
f.3
Ministerul de Interne
Sec. Oraş Haţeg
Nr. 29.05.1980
Raport de introducere în reţea în calitate de informator a numitului Dugulescu Petru
Numitul Dugulescu Petru, în baza aprobării Conducerii Profesionale, susnumitul a fost luat în contact de către organele de securitate în scopul atragerii la colaborare şi a influenţării sale pozitive.
Pe parcursul contactării, candidatul a avut o atitudine corectă şi principială şi a fost antrenat la întocmirea de note de convorbiri şi de informări scrise care vizează aspecte de interes pentru organele de securitate. A fost determinat să adopte o poziţie sinceră, sesizînd din proprie iniţiativă probleme din atenţia noastră.
Rezultînd garanţia acceptării colaborării, la data de 28 mai 1980 s-a trecut la recrutarea sa. Recrutarea a fost efectuată de Cpt. Ilioni Petru şi a avut loc la Sediul Securităţii Oraş Haţeg, unde candidatul a fost invitat cu ocazia contactării sale anterioare.
Discuţiile s-au purtat iniţial pe marginea doleaţei candidatului de a pleca la studii teologice în Elveţia şi în excursie în S.U.A., avînd depuse actele în acest sens pentru obţinerea paşaportului.
A fost de acord cu propunerea făcută de a colabora în mod secret şi organizat cu organele de securitate, luîndu-i-se angajament scris în acest sens,…
Avînd în vedere eventuala sa plecare în străinătate i s-a trasat sarcina de a ne informa despre intenţiile unor persoane care cunosc despre aceasta şi vor intenţiona de a-i solicita unele comisioane pentru exterior, scrisori, colete, alte materiale.
A rămas stabilit ca după obţinerea paşaportului să fie realizată o nouă întîlnire, ocazie cu care i se va face o pregătire contrainformativă.
Şi-a ales numele conspirativ „Daniel Ştefan” sub care va avea loc această colaborare şi a furnizat 1 notă informativă despre emisarul baptist D.J.H.
f.4
Ministerul de Interne
Insp. Hunedoara
Securitatea oraş Haţeg
Nr. 25.05.1980
Raport – cu propunere de recrutare în calitate de informator a numitului Dugulescu Petru
I. Necesitatea şi scopul recrutării
În scopul asigurării unei supravegheri informative calitativ superioară în rîndul elementelor care fac parte din cultul baptist în Oraşul Haţeg şi împrejurimi, a cunoaşterii în timp util a oricăror acţiuni de natură ostilă întreprinse sub masca cultului, precum şi a activităţii desfăşurate de diverşi emisari cultici din străinătate care ne vizitează zona, cu reale posibilităţi în rîndul cultului. … S-a remarcat, de la repartizarea sa în zona Haţeg, ca un deservent activ al cultului baptist, bine pregătit, cu [f.5]calităţi oratorice şi influenţă în rîndul membrilor cultului baptist, inclusiv în rîndul intelectualităţii, cu tendinţe anarhice, chiar ignorînd unele indicaţii şi orientări cultice superioare, afirmîndu-se totodată ca un discipol al ideilor cultice propovăduite de Ţon Iosif, încercînd cu insistenţă recunoaşterea sa măcar zonală, ca şef ideologic al cultului baptist…
…la data de 15.04.1977 susnumitul a fost avertizat de către organele de securitate în scopul sistării activităţilor sale de nuanţă ostilă pe linia cultului baptist, dată de la care susnumitul a înţeles şi s-a angajat pentru adoptarea unei poziţii principiale şi corecte…
f.6
III CALITĂŢI PERSONALE ŞI POSIBILITĂŢI DE INFORMARE ALE CANDIDATULUI
Absolvent de liceu şi al seminarului teologic baptist candidatul are cunoştinţe de cultură generală şi în special de doctrină religioasă. Inteligent, cu spirit de sesizare, bun orator, ambiţios şi arogant, are tendinţe recalcitrante şi ironice în argumentare şi susţinerea unor idei proprii.
Nu este fanatic în interpretarea dogmelor religioase acceptînd în gîndire şi raţionamentul său procese şi fenomene materialist-dialectice.
Sociabil, ştie să se impună în faţa credincioşilor cîştigînd uşor încredere…
Se află în relaţii apropiate şi are bune posibilităţi de informare pe lîngă Ţon Iosif din atenţia organelor de securitate şi Olah Liviu, pastor baptist, stabilit în S.U.A.
f.9
Ministerul de interne
Insp. Jud. Haţeg
Nr. 00141.278/26.04.1979
Raport privind contactarea numitului Dugulescu Petru
f.9 verso …în legătură cu Ţon Iosif a relatat că nu a mai fost vizitat de acesta de la sărbătorile crăciunului 1978 şi că acesta în prezent se bucură de libertate deplină şi se află în relaţii bune cu toate organele, inclusiv cu M.I. stîndu-se de vorbă cu el de către cineva din Conducerea Ministerului nostru.
MI
Unitatea 0958 Haţeg
Mapa Anexă cuprinzînd materiale informative furnizate de :
INFORMATOR „DANIEL ŞTEFAN” (nume conspirativ)
Deschisă la data de 30.05.1980 nr. 15.297
Închisă la data de 14.04.1982
Arhivă ne. 15217
R 983/2
f. 1
OPISUL materialelor informative furnizate de informatorul „Daniel Ştefan”
La cine se referă nota informativă Data furnizării N/OD de exploatare
Magda Nemeth 1.06.1979 Mapă de element D.P.
Lazăr Ioan 28.09.1979 #
Ton Iosif 26.04.1980 #
John Hopper 28.05.1980 #
Călătorie S.U.A. + Elveţia
Activitate + legături 6.09.1980 D.I; S.I.
Ţon Iosif 19.09.1980 D.I.; Cond. I.J.Hd.;S.I.
Aspecte cult baptist 1.11.1980 D.I.; S.I.-în copie
Donald Kazer 29.11.1980 Cond. I.J.Hd. S.I.; D.I.
Comunitatea Baptistă Braşov 26.01.1981 D.I.; S.I.; I.J.Oradea (Bihor)
Balizu John 7.02.1981 S.I.
Adunare electivă Braşov 6.03.1981
BOA WETTENS 14.03.1981 D.I.; S.I.; Cond. Sec.
Ţon Iosif 14.03.1981 D.I.; S.I.; I.J.Hd.
Martin şi Bob 15.05.1981 D.I.; S.I.
Călătorie în ţările occidentale 2.11.1981 F.I.; Cond. Sec. Jud.; S.I.
Elisei – Braşov 2.02.1982 D.I. – S.I.
Jack Gambil + Tom + Don Kayer 9.02.1982 D.I. – S.I.
f.2
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 2.02.1982
Notă informativă
În legătură cu credinciosul baptist Elisei …. din Braşov informez următoarele:
- nu îi cunosc numele de familie
- l-am cunoscut cu mai mulţi ani în urmă în biserica baptistă din Braşov cu ocazia conferinţelor de orientare ale comunităţii la care participam.
- l-am întâlnit ultima dată la biserica baptistă din Hunedoara în septembrie 1980, cu ocazia întrunirii unui grup mai mare de tineri baptişti de la diferite biserici din ţară.
Acea întrunire s-a ţinut cu consimţământul meu şi sub directa mea supreaveghere. Sîmbăta seara am ţinut cu aceşti tineri un studiu biblic din I Tesaloniceni cap. 1, iar duminecă o parte din aceşti tineri au participat cu cântări şi poezii creştine la serviciul divin.-
- Cu acea ocazie am înţeles că tînărul Elisei… e un lider neoficial al acestor tineri şi l-am luat cu mine la amvon atît sîmbătă cît şi duminecă ca să predice.
- Cu această ocazie am discutat cu el şi cu alţi tineri despre întrunirile lor deoarece am fost şi sunt interesat în problemele tinerilor din bisericile baptiste.
- Aceşti tineri s-au bucurat văzînd că le-am acordat sprijin şi că doresc să le cunosc problemele.
f.3
- Pe tînărul Elisei de la Braşov nu l-am mai întîlnit de atunci.
- Acea întrunire s-a desfăşurat în cadru legal şi a principiilor noastre de credinţă.
- Am aflat după aceea că la următoarele întruniri au apărut printre aceşti tineri şi unii din membrii rămaşi în ţară ai comitetului ALRC şi că mulţi din aceşti tineri au început să-şi depună cereri de emigrare.
Consider că s-a ajuns la situaţia aceasta pentru că în mod oficial conducerea cultului nu a permis nici o formă de muncă organizată cu tinerii la nivelul de cult în timp ce la toate congresele internaţionale ale tineretului din cadrul Federaţiei Baptiste Europene şi Alianţei Mondiale Baptiste, pastorul Ţunea Ioachim este reprezentantul tineretului Baptist din România.
- De cînd au luat fiinţă aceste întîlniri neoficiale ale tinerilor, majoritatea pastorilor au ezitat să ia vre-o iniţiativă şi au adoptat mai degrabă o poziţie critică ca să fie la unison cu conducerea Uniunii.
- În situaţia aceasta tînărul Elisei de la Braşov a ajuns liderul acestor tineri pe calea selecţiei naturale.
- Pentru o rezolvare pozitivă a problemei create cred că ar trebui să se ţină seama de necesităţile lor. Ca tineri creştini aceştia, periodic au nevoie de crearea unor ocazii în care să-şi petreacă timpul liber în compania altor tineri creştini, manifestîndu-se în conformitate cu credinţa lor.
Ei au nevoie să se cunoască şi pentru scopul găsirii unui partener în vederea căsătoriei.
f.4 Dacă aceste necesităţi fireştiale acestor tineri vor fi întîmpinate cu interdicţii categorice din partea conducerii cultului şi autorităţilor de stat efectul ca fi accentuarea atitudinii de neîncredere şi nesupunere faţă de conducătorii lor spirituali din cadrul Cultului şi sporirea numărului celor ce vor vedea un ultim refugiu în emigrare.
Pe lîngă aceasta ei se vor întruni în mod secreta şi necontrolat şi în aceste ape tulburi vor pescui uniele persoane de care nu ducem lipsă şi care vor semăna în minţile lor învăţături nebaptiste şi nepatriotice.
Consider că acceptîndu-se o metodă de lucru oficială cu aceşti tineri sub directa supravehgere şi îndrumare a unor pastori verificaţi care să se bucure şi de simpatia şi credit în ochii lor, energia şi elanul lor tineresc ar putea fi canalizate în scopul constructiv al societăţii noastre şi numărul celor care cer emigrarea s-ar reduce la minimum.
2 febr. 1982
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată la solicitarea organelor noastre şi se referă la activitatea baptistului Elisei din Braşov şi la unele acţiuni cu tendinţe anarhice ale tinerilor baptişti, sub conducerea acestuia.
La întîlnire a participat şi nr. Petcu D., şeful S.I., procedîndu-se la un instructaj complet, inclusiv linia de conduită a sursei şi combaterea acţiunilor cu tendinţe de depăşire a cadrului legal din partea lui Elisei.
A fost instruit şi în scopul cunoaşterii activităţii emisarului american Don Gayer sosit la Mediaş cu alţi 2 emisari şi care intenţionează să viziteze şi bisericile din judeţ.
Nota în copie la S.I. şi D.I ss. Cpt. Ilioni
f.5
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 6.03. 1981
Locul: Deva
Notă informativă
Vă informez că în data de 19 februarie a.c. a avut loc la sediul Comunităţii Baptiste din Braşov Adunarea Generală electivă a Comunităţii. Au fost prezenţi 144 delegaţi ai bisericilor de pe raza Comunităţii, inclusiv pastorii.
Din partea Departamentului Cultelor au participat dir. Sorin Iulian, insp. Gen. Cîrstoiu Gheorghe şi insp. Jud. Braşov Dulner Eugen.
Preşedintele comunităţii şi al Cultului, Mara Cornel a numit o comisie de propuneri formată din cinci membri care să-l propună pe dînsul şi pe cei doriţi de dînsul. Eu şi alţi pastori am propus ca Comisia de propuneri să fie alcătuită din toţi pastorii, lucru pe care dînsul nu la acceptat.
Din cei cinci membri ai comisiei doi au fost maghiari – pastorul Vöş Grigore şi Coryä Alexandru, iar în noul comitet al Comunităţii din cinci membri ai Comitetului Executiv doi sutn maghiari Vöş Grigore, vicepreşedinte şi Culcsar Alexandru secretar, deşi populaţia în Comunitate este de aproape 10000 membri români şi 500 maghiari.
În cadrul Adunării Generale au avut loc multe ilegalităţi ca de exemplu: din cei care au venit ca simpli asistenţi [f. 6] au fost introduşi în sală unii pe care preşedintele Mara a anunţat că îi vor da votul, deşi nu erau delegaţi aleşi au unei biserici.
- Pe delegatul Pop Augustin ales de Biserica Bapt. Din Braşov şi membru în comitetul acestei biserici, preşedintele Mara Cornel care este şi pastorul acestei biserici nu l-a acceptat în sală ca delegat, doar la balconul bisericii între invitaţi. Aceasta s-a întîmplat pt. că Pop Augustin a luat atitudine în Comitetul Bsericii faţă de situaţia din familia pastorului Mara.
- Cînd unii delegaţi au cerut să nu conducă dînsul şedinţa ci să aleagă un prezidiu de zi şi cînd s-a pus la vot această propunere, mulţi din delegaţii care au sesizat că voturile s-au inversat, aceasta cunoscîndu-se după numărul de mîini ridicare.
- Mulţi din delegaţi care au luat cuvîntul şi nu au vorbit pe locul preşedintelui Mara au fost opriţi, iar altora nu li s-a dat deloc cuvîntul.
- Deşi pastorul Mara Cornel nu a întrunit majoritatea de (jumătate plus unul) voturi la primul scrutin cînd la avut pe pastorul Ciocan Ioan ca „Contracandidat” [f. 7] s-a pus şa vot şi a doua oară, încercînd să-i oblige pe delegaţi să-l voteze.
- Mulţi delegaţi au cerut să mă pună pe mine contracandidat alături de dînsul, dar a refuzat categoric, spunînd că Departamentul Cultelor nu mă va recunoaşte. Eu am rugat pe onoraţii reprezentanţi ai Departamentului Cultelor dacă împotriva mea ca cetăţean au ceva de obiectat, dar dînşii nu au spus nimic.
Marea majoritate a delegaţilor au plecat de acolo profund indignaţi şi nemulţumiţi.
- Delegaţii la Congres şi membrii pentru Comitetul Uniunii nu au fost aleşi de adunarea generală, urmînd să fie aleşi de noul Comitet ales.
- Deşi pastorul Mara Cornel a putut să vadă în mod clar că poporul nu-l mai vrea (căzînd la vot de două ori) am auzit că intenţionează să ocupe unul din cele două locuri care Comunitatea Braşov le are în Comitetul Uniunii.
- Acelaşi lucru intenţionează să-l facă şi secretarul general Bărbătei Paul la Comunitatea Cluj.
- Pastorul Iosif Ţon a afirmat că dacă aşa se cor întîmpla lucrurile se vor găsi f.8 cincizeci de delegaţi în Congres care să-i aleagă pe aceşti oameni, acel Congres va fi contestat şi toate ziarele creştine din lume vor da în vileag aceste ilegalităţi din cadrul Uniunii Baptiste din România, cu menţiunea că toate s-au făcut cu sprijinul Departamentului Cultelor.
Nu s-a stabilit încă data precisă a desfăşurării Congresului şi s-ar părea că există în intenţia actualei conduceri să-l amîne încă un an, ceea ce le-ar asigura ieşirea la pensie în condiţii avantajoase, fiind vorba de Mara Cornel.
Vă informez că în seara zilei de 06. 03 Biserica Baptistă din Haţeg va primi vizita pastorului Suedez Bun care este şi preşedintele pastorilor din Suedia, care soseşte de la Mediaş cu trenul şi va fi cazat la hanul Bucura, urmînd ca a doua zi să plece spre Alba I.
06.03.1981
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate şi se referă la Adunarea generală electivă a Comunităţii baptiste Braşov, care a avut loc la data de 19.02.1981.
Informatorul va adopta o atitudine rezervată în viitor, inclusiv faţă de Conducerea Departamentului Cultului pe ţară.
Va semnala informaţii despre apariţia şi activitatea unor emisari cultici din străinătate, cît şi despre vizita preconizată de Ţon Iosif în zonă.
Nota în copie se va înainta Cond. Sec. Jud., S.I.
Cpt. Ilioni
f.10-11 nota cu privire la pastorul Ficuţ Liviu şi John Balizu din 07.02.1981
N.O. Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate.
Pastorul Fiuţ Liviu va fi atenţionat şi i se va lua notă de convorbiri şi privind situaţia sa cu studentul străin Balizu John
Prin S.I. – se va comunica şi Inspectorului Cultelor ptr. a-l atenţiona pe Ficuţ.
Cu această ocazie informatorul a fost instruit ptr. a nu insista în boicotarea lui Mara Cornel şi Pavel Bărbătei şi a avea o atitudine temperată
Cpt. Ilioni
f.12-13 Nota din 26.01.1981
loc: Deva, casa „Elba"
Nota ref. Memoriu din luna dec al pastori si delegati ai Com Brasov prin care se cere mutarea sediului comunităţii la Alba Iulia şi discutarea calităţii de conducător spiritual al past. Mara Cornel, retragere din fcţ dat. fapt despărţit de soţie.
„În completare vă relatez că în data de 08. ian. 1981 fiind în vizită la Oradea unde am predicat în biserica păstorită de Iosif Ţon, în familia acestuia i-am cunoscut pe cetăţenii britanici Bill Sencer, ziarist la ziarul creştin the Evanghelism Today (Evanghelismul astăzi) şi pe evanghelistul Dick…. Am primit şi eu un exemplar din ziarul amintit unde pe prima pagină era scris cu litere mari titlul unui articol despre România intitulat „Gîndire pozitivă despre România de Iosif Ţon.” Acest titlu se afla sub fotografia care acest ziarist a luat-o pastorului Ţon în 1977 la Ploieşti, în faţa Casei de rugăciune, după cutremur (deoarece nu avea altă fotografie) Ambii au predicat cîteva seri la Oradea şi la Cluj
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată în baza sarcinilor trasate ulterior şi punctează unele momente mai importante din activitatea conducerii cultice baptiste,atmosfera şi orientările premergătoare alegerilor şi congresului baptist.
Informatorul a fost trimis la Ţon Iosif la Oradea sub pretextul de a stabili conţinutul memoriului adresat de Ţon – Conduceriii de stat – şi modul de rezolvare, ocazie cu care vor fi folosite mijl. Speciale de verificare în cooperare cu I.J. Bihor —–
Nota în copie la S.I. I.J.Bihor si D.I,
Cpt. Iloni
f.18-19 nota din 1.11.1980 ref la conf orientare Com Braşov
f.19 …Referitor la pastorul Sfîrlea care a rămas în S.U.A. vă informez că din cele auzite de mine ar fi fost ales pastor la biserica Română Baptistă din Detroit în locul lui Olah Liviu care s-a mutat în Texas.
Notă
Cu această ocazie informatorul „Daniel Ştefan” a mai informat vebal următoarele:
Soţia preşedintelui Cultului baptist pe ţară Mara, cu ocazia excursiei la rude în S.U.A., din vara acestui an, a rămas definitiv în S.U.A. Informatorul s-a întîlnit cu ea în S.U.A., cu ocazia excursiei efectuate, prilej cu care soţia acestuia s-a plîns de mara Cornel că a brutalizat-o, s-a purtat foarte urît cu ea, şi a avut relaţii extraconjugale, motive care au determinat-o să rămână în S.U.A. Mara Cornel a propus să o excludă din comunitate în urma rămînerii în S.U.A. Informatorul nostru a avut o discuţie cu Mara Cornel prin care îi aduce la cunoştinţă cele discutate cu soţia sa în America şi că el nu are dreptate, sfătuindu-l să o recheme din America, fiindcă este şi bolnavă şi să o întreţină. Astfel s.a declanşat un conflict între Mara cornel şi Dugulescu Petru. Mara îl acuză pe Dugulescu că îl calomniază, avînd în vedere şi cauzele acestuia de a fi ales secretar general al Cultului, lucru cu care Mara nu este de acord.
În data de 22.10.1980, Mara a convocat Comitetul Executiv al Comunităţii Baptiste Braşov, în care a supus dezbaterii „acuzaţiile” aduse de Dugulescu P., învinuindu-l de calomniere, solicitînd ca acesta să-şi ceară scuze de la Mara Cornel. Dugulescu nu a acceptat, susţinînd că are dreptate, venind cu probe şi martori, şi a refuzat să participe la această şedinţă. Se aşteaptă la o sancţiune administrativă dictată de Mara Cornel, probabil şi de transferare a sa în altă Comunitate, lucru pe care Dugulescu P nu-l acceptă.
Infrmatorul va informa în continuare referitor la evoluţia acestui conflict, precum şi cu alte frămîntări în cadrul cultului şi a conducerii, premergătoare alegerilor şi a congresului baptist.
Cu ocazia vizitei preconizate de Ţon Iosif va aborda cu acesta în discuţii probleme legate de situaţia existentă în prezent în conducerea cultului, conflictul cu Mara Cornel, şansele sale de a fi ales secretar general, alte opinii şi poziţia lui Ţon Iosif.
f.22
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 19.09. 1980
Notă informativă
Sîmbătă 18 august după întoarcerea mea din SUA am fost căutat la telefon de către numitul IOSIF TON din Oradea care m-a întrebat despre călătoria mea şi mi-a spus că miercuri 20 august doreşte să-mi facă o vizită la Haţeg deoarece mai are şi alte treburi la Deva şi în alte părţi şi va veni cu maşina împreună cu soţia.
Miercuri 20 august în jurul orei 20 m-a anunşat telefonic că se află în Deva la fam. Gheorghiţă Nicolae şi că peste aproximativ o oră va fi în Haţeg. Au venit însoţiţi de numitul Vuc petru din Oradea care a condus maşina lui Iosif Ţon.
În timpul cinei şi după cină am purtat discuţii în legătură cu vizita care a făcut-o el şi eu în SUA, despre cunoştinţe comune şi impresii personale de călătorie.
El a fost interesat să afle care a fost ecoul predicilor lui în bisericile româneşti şi americane.
I-am spus că în Biserica Grace Community Church sin oraşul Tempe, Arizona (singura biserică americană în care am predicat amîndoi) impresiile pe care le-am lăsat sunt pozitive, dar baptiştii români din America sunt împărţiţi în părerile lor cu privire la dînsul. Foarte mulţi îl suspectează şi ciar îl acuză că „a dat mîna cu comuniştii şi că e agentu securităţii române”.
I-am spus că Popescu Aurel mi-a spus că a fost întrebat de F.B.I. dacă Ţon Iosif e spion comunist sau nu, şi că Popescu a răspuns că nu crede că este spion , dar că e un om instabil. I-am spus însă că în timp ce eram în Elveţia la Seminarul Internaţional din Ruschlikon o colegă din Anglia mi-a dat să citesc un articol pozitiv despre dînsul în ziarul „Baptist Times” intitulat „Un campion al libertăţii religioase în România”. Articolul era însoţit de o fotografie a dînsului în faţa intrării colegiului care dînsul l-a absolvit la Oxford şi pe porţile căruia a intrat cu zece ani în urmă spunea autorul articolului.
f.22vs.
În articol scria despre lucrările (broşurile) care Iosif Ţon le-a scris în apărarea creştinilor din România „cine îşi va pierde viaţa” şi „manifestul creştin” şi despre drepturile care baptiştii le-au pierdut în ultimii ani în România datorită conducătorilor compromişi ai Uniunii noastre, dar drepturile care au fost redobîndite după întoarcerea lui Iosif Ţon de la Oxford în 1973 după ce 50 de pastori baptişti în urma prime ilucrări a lui Ţoon Iosif, au adresat un memoriu preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
Dînsul mi-a mărturisit că nu ştie nimic despre acest articol şi că nu l-a citit dar e plăcut surprins să afle.
Dimineaţa în timpul micului dejun am discutat despre problema alegerilor şi a Congresului cultului nostru care trebuie să aibe loc în curînd. M-a întrebat dacă pastorul Mara cornel, în prezent preşedintele cultului, are şansă să mai fie ales de Conges preşedinte al Cultului. Eu i-am răspuns că mai mult decît probabil chiar sigur că nu va mai fi ales nimic.
M-a mai întrebat despre pastorul Iachim Ţunea , dacă în prezent este consilierul cu relaţii externe, dacă are şanse să fie promovat din nou în conducerea Uniunii unde pentru mai mulţi ani a deţinut funcţia de secretar general I-am răspuns că cei din Comunitatea Bucureşti pe care îi cunosc foarte bine sînt hotărîţi să nu-l mai aleagă şi că în genereal în ţară nu se bucură de popularitate ci la adresa lui se poartă numai discuţii negative, iar în SUA şi mai rău: baptiştiii români în masă nici nu vor să audă numele lui, iar F.B.I. îl are înregistrat ca spion comunist şi în repetate rînduri i-a refuzat viza de intrare în SUA.
La fel sînt cotaţi în prezent în America şi pastorul Mara Cornel preşedintele cultului şi avocatul Pavel Bărbătei secretarul general.
I-am mai spus pastorului Iosif Ţon că deşi eu personal îl simpatizez pe Ţunea Ioachim nu aşi accepta să merg într-o delegaţie din care să facă parte şi el în SUA deoarece asta ar însemna un compromis sigur acolo.
Printre altele i-am spus că înainte şi mai ales după întoarcerea mea din SUA, am auzit printre pastorii şi credincioşii baptişti din ţară tot mai multe voci care susţin că eu să fiu ales secretar general. I-am mai spus că personal nu doresc această funcţie pentrucă o consider extrem de dificilă, dar conform convingerilor mele religioase, dacă voi avea convingerea că aceasta este voia lui Dumnezeu, nu moi da înapoi. Dînsul mi-a spus că am f.23 toate şansele să fiu ales în această funcţie.
După ce am făcut o scurtă vizită familiei Simedroni Gheorghe, dînşii au plecat cu maşina spre Oradea.
La afirmaţiile mele în legătură cu cele spuse de Popescu Aurel cu că Ţon este suspicionat de legături cu securitatea şi că F.B.I. ar fi întrebat dacă este spion comunist, Ţon n-a făcut nici o referire expresă de aprobare sau respingere a acestei afirmaţii afirmînd însă că „pe Popescu îl cunosc şi nu încerc să-l schimb, dar el nu vrea să înţeleagă că nu putem sta tot timpul pe poziţie de luptă şi că acum a venit vremea negocierilor”. 19.09.1980
Daniel Ştefan
Nota ofiţerului
Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate şi se referă la vizita făcută de Ton Iosif , predicator baptist din Oradea din atenţia Dir. I , sursei noastre „Daniel Ştefan.”
Informatorul a fost instruit pentru a ne semnala orice aspecte de interes în legătură cu alegerile şi viitorul Congres al Cultului Baptist, opiniile alegătorilor delegaţi, demersurile care se fac, acţiuni pe linia cultului.
R 983/1
f.1
Ministerul de Interne
Sec. Oraş Haţeg
Nr. 00195 226/13.04.1982
Raport cu propuneri de excludere din reţeaua informativă a informatorului „Daniel Ştefan"
Numitul Dugulescu Petru a fost recrutat în calitate de informator al organelor de securitate la data de 29.05.1980 – Deşi a furnizat mai multe materiale informative pe parcursul colaborării a manifestat reţineri şi nesinceritate evitînd să semnaleze aspecte deosebite de interes major pentru organele de securitate, cu toate că s-a insistat asupra acestui aspect în activitatea de instruire şi dirijare. A continuat să ascundă aspecte din preocupările sale şi ale emisarilor străini cu care a intrat în contact adoptînd o poziţie duplicitară…
Inedit este si faptul ca in Notele Informative date DSS de catre pastorul Petru Dugulescu acesta marturiseste despre pastorul Iosif Ton, in 1980, ca acesta devenise si el intre timp conciliant si cooperant cu organele Securitatii comuniste din Romania!
DECONSPIRARE SENZATIONALA FACUTA DE CENTRUL DE ISTORIE SI APOLOGETICA DIN ARHIVELE C.N.S.A.S.!
Dugulescu Petru
Dosar Reţea nr. 983/vol.1
Ministerul de Interne
Unitatea 0958 Haţeg
Dosar personal al
Informator „Daniel Ştefan”
Deschis la 30.05.1980 nr. 15.297
Încetat legătura la data de 14.04.1982
f.3
Ministerul de Interne
Sec. Oraş Haţeg
Nr. 29.05.1980
Raport de introducere în reţea în calitate de informator a numitului Dugulescu Petru
Numitul Dugulescu Petru, în baza aprobării Conducerii Profesionale, susnumitul a fost luat în contact de către organele de securitate în scopul atragerii la colaborare şi a influenţării sale pozitive.
Pe parcursul contactării, candidatul a avut o atitudine corectă şi principială şi a fost antrenat la întocmirea de note de convorbiri şi de informări scrise care vizează aspecte de interes pentru organele de securitate. A fost determinat să adopte o poziţie sinceră, sesizînd din proprie iniţiativă probleme din atenţia noastră.
Rezultînd garanţia acceptării colaborării, la data de 28 mai 1980 s-a trecut la recrutarea sa. Recrutarea a fost efectuată de Cpt. Ilioni Petru şi a avut loc la Sediul Securităţii Oraş Haţeg, unde candidatul a fost invitat cu ocazia contactării sale anterioare.
Discuţiile s-au purtat iniţial pe marginea doleaţei candidatului de a pleca la studii teologice în Elveţia şi în excursie în S.U.A., avînd depuse actele în acest sens pentru obţinerea paşaportului.
A fost de acord cu propunerea făcută de a colabora în mod secret şi organizat cu organele de securitate, luîndu-i-se angajament scris în acest sens,…
Avînd în vedere eventuala sa plecare în străinătate i s-a trasat sarcina de a ne informa despre intenţiile unor persoane care cunosc despre aceasta şi vor intenţiona de a-i solicita unele comisioane pentru exterior, scrisori, colete, alte materiale.
A rămas stabilit ca după obţinerea paşaportului să fie realizată o nouă întîlnire, ocazie cu care i se va face o pregătire contrainformativă.
Şi-a ales numele conspirativ „Daniel Ştefan” sub care va avea loc această colaborare şi a furnizat 1 notă informativă despre emisarul baptist D.J.H.
f.4
Ministerul de Interne
Insp. Hunedoara
Securitatea oraş Haţeg
Nr. 25.05.1980
Raport – cu propunere de recrutare în calitate de informator a numitului Dugulescu Petru
I. Necesitatea şi scopul recrutării
În scopul asigurării unei supravegheri informative calitativ superioară în rîndul elementelor care fac parte din cultul baptist în Oraşul Haţeg şi împrejurimi, a cunoaşterii în timp util a oricăror acţiuni de natură ostilă întreprinse sub masca cultului, precum şi a activităţii desfăşurate de diverşi emisari cultici din străinătate care ne vizitează zona, cu reale posibilităţi în rîndul cultului. … S-a remarcat, de la repartizarea sa în zona Haţeg, ca un deservent activ al cultului baptist, bine pregătit, cu [f.5]calităţi oratorice şi influenţă în rîndul membrilor cultului baptist, inclusiv în rîndul intelectualităţii, cu tendinţe anarhice, chiar ignorînd unele indicaţii şi orientări cultice superioare, afirmîndu-se totodată ca un discipol al ideilor cultice propovăduite de Ţon Iosif, încercînd cu insistenţă recunoaşterea sa măcar zonală, ca şef ideologic al cultului baptist…
…la data de 15.04.1977 susnumitul a fost avertizat de către organele de securitate în scopul sistării activităţilor sale de nuanţă ostilă pe linia cultului baptist, dată de la care susnumitul a înţeles şi s-a angajat pentru adoptarea unei poziţii principiale şi corecte…
f.6
III CALITĂŢI PERSONALE ŞI POSIBILITĂŢI DE INFORMARE ALE CANDIDATULUI
Absolvent de liceu şi al seminarului teologic baptist candidatul are cunoştinţe de cultură generală şi în special de doctrină religioasă. Inteligent, cu spirit de sesizare, bun orator, ambiţios şi arogant, are tendinţe recalcitrante şi ironice în argumentare şi susţinerea unor idei proprii.
Nu este fanatic în interpretarea dogmelor religioase acceptînd în gîndire şi raţionamentul său procese şi fenomene materialist-dialectice.
Sociabil, ştie să se impună în faţa credincioşilor cîştigînd uşor încredere…
Se află în relaţii apropiate şi are bune posibilităţi de informare pe lîngă Ţon Iosif din atenţia organelor de securitate şi Olah Liviu, pastor baptist, stabilit în S.U.A.
f.9
Ministerul de interne
Insp. Jud. Haţeg
Nr. 00141.278/26.04.1979
Raport privind contactarea numitului Dugulescu Petru
f.9 verso …în legătură cu Ţon Iosif a relatat că nu a mai fost vizitat de acesta de la sărbătorile crăciunului 1978 şi că acesta în prezent se bucură de libertate deplină şi se află în relaţii bune cu toate organele, inclusiv cu M.I. stîndu-se de vorbă cu el de către cineva din Conducerea Ministerului nostru.
MI
Unitatea 0958 Haţeg
Mapa Anexă cuprinzînd materiale informative furnizate de :
INFORMATOR „DANIEL ŞTEFAN” (nume conspirativ)
Deschisă la data de 30.05.1980 nr. 15.297
Închisă la data de 14.04.1982
Arhivă ne. 15217
R 983/2
f. 1
OPISUL materialelor informative furnizate de informatorul „Daniel Ştefan”
La cine se referă nota informativă Data furnizării N/OD de exploatare
Magda Nemeth 1.06.1979 Mapă de element D.P.
Lazăr Ioan 28.09.1979 #
Ton Iosif 26.04.1980 #
John Hopper 28.05.1980 #
Călătorie S.U.A. + Elveţia
Activitate + legături 6.09.1980 D.I; S.I.
Ţon Iosif 19.09.1980 D.I.; Cond. I.J.Hd.;S.I.
Aspecte cult baptist 1.11.1980 D.I.; S.I.-în copie
Donald Kazer 29.11.1980 Cond. I.J.Hd. S.I.; D.I.
Comunitatea Baptistă Braşov 26.01.1981 D.I.; S.I.; I.J.Oradea (Bihor)
Balizu John 7.02.1981 S.I.
Adunare electivă Braşov 6.03.1981
BOA WETTENS 14.03.1981 D.I.; S.I.; Cond. Sec.
Ţon Iosif 14.03.1981 D.I.; S.I.; I.J.Hd.
Martin şi Bob 15.05.1981 D.I.; S.I.
Călătorie în ţările occidentale 2.11.1981 F.I.; Cond. Sec. Jud.; S.I.
Elisei – Braşov 2.02.1982 D.I. – S.I.
Jack Gambil + Tom + Don Kayer 9.02.1982 D.I. – S.I.
f.2
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 2.02.1982
Notă informativă
În legătură cu credinciosul baptist Elisei …. din Braşov informez următoarele:
- nu îi cunosc numele de familie
- l-am cunoscut cu mai mulţi ani în urmă în biserica baptistă din Braşov cu ocazia conferinţelor de orientare ale comunităţii la care participam.
- l-am întâlnit ultima dată la biserica baptistă din Hunedoara în septembrie 1980, cu ocazia întrunirii unui grup mai mare de tineri baptişti de la diferite biserici din ţară.
Acea întrunire s-a ţinut cu consimţământul meu şi sub directa mea supreaveghere. Sîmbăta seara am ţinut cu aceşti tineri un studiu biblic din I Tesaloniceni cap. 1, iar duminecă o parte din aceşti tineri au participat cu cântări şi poezii creştine la serviciul divin.-
- Cu acea ocazie am înţeles că tînărul Elisei… e un lider neoficial al acestor tineri şi l-am luat cu mine la amvon atît sîmbătă cît şi duminecă ca să predice.
- Cu această ocazie am discutat cu el şi cu alţi tineri despre întrunirile lor deoarece am fost şi sunt interesat în problemele tinerilor din bisericile baptiste.
- Aceşti tineri s-au bucurat văzînd că le-am acordat sprijin şi că doresc să le cunosc problemele.
f.3
- Pe tînărul Elisei de la Braşov nu l-am mai întîlnit de atunci.
- Acea întrunire s-a desfăşurat în cadru legal şi a principiilor noastre de credinţă.
- Am aflat după aceea că la următoarele întruniri au apărut printre aceşti tineri şi unii din membrii rămaşi în ţară ai comitetului ALRC şi că mulţi din aceşti tineri au început să-şi depună cereri de emigrare.
Consider că s-a ajuns la situaţia aceasta pentru că în mod oficial conducerea cultului nu a permis nici o formă de muncă organizată cu tinerii la nivelul de cult în timp ce la toate congresele internaţionale ale tineretului din cadrul Federaţiei Baptiste Europene şi Alianţei Mondiale Baptiste, pastorul Ţunea Ioachim este reprezentantul tineretului Baptist din România.
- De cînd au luat fiinţă aceste întîlniri neoficiale ale tinerilor, majoritatea pastorilor au ezitat să ia vre-o iniţiativă şi au adoptat mai degrabă o poziţie critică ca să fie la unison cu conducerea Uniunii.
- În situaţia aceasta tînărul Elisei de la Braşov a ajuns liderul acestor tineri pe calea selecţiei naturale.
- Pentru o rezolvare pozitivă a problemei create cred că ar trebui să se ţină seama de necesităţile lor. Ca tineri creştini aceştia, periodic au nevoie de crearea unor ocazii în care să-şi petreacă timpul liber în compania altor tineri creştini, manifestîndu-se în conformitate cu credinţa lor.
Ei au nevoie să se cunoască şi pentru scopul găsirii unui partener în vederea căsătoriei.
f.4 Dacă aceste necesităţi fireştiale acestor tineri vor fi întîmpinate cu interdicţii categorice din partea conducerii cultului şi autorităţilor de stat efectul ca fi accentuarea atitudinii de neîncredere şi nesupunere faţă de conducătorii lor spirituali din cadrul Cultului şi sporirea numărului celor ce vor vedea un ultim refugiu în emigrare.
Pe lîngă aceasta ei se vor întruni în mod secreta şi necontrolat şi în aceste ape tulburi vor pescui uniele persoane de care nu ducem lipsă şi care vor semăna în minţile lor învăţături nebaptiste şi nepatriotice.
Consider că acceptîndu-se o metodă de lucru oficială cu aceşti tineri sub directa supravehgere şi îndrumare a unor pastori verificaţi care să se bucure şi de simpatia şi credit în ochii lor, energia şi elanul lor tineresc ar putea fi canalizate în scopul constructiv al societăţii noastre şi numărul celor care cer emigrarea s-ar reduce la minimum.
2 febr. 1982
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată la solicitarea organelor noastre şi se referă la activitatea baptistului Elisei din Braşov şi la unele acţiuni cu tendinţe anarhice ale tinerilor baptişti, sub conducerea acestuia.
La întîlnire a participat şi nr. Petcu D., şeful S.I., procedîndu-se la un instructaj complet, inclusiv linia de conduită a sursei şi combaterea acţiunilor cu tendinţe de depăşire a cadrului legal din partea lui Elisei.
A fost instruit şi în scopul cunoaşterii activităţii emisarului american Don Gayer sosit la Mediaş cu alţi 2 emisari şi care intenţionează să viziteze şi bisericile din judeţ.
Nota în copie la S.I. şi D.I ss. Cpt. Ilioni
f.5
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 6.03. 1981
Locul: Deva
Notă informativă
Vă informez că în data de 19 februarie a.c. a avut loc la sediul Comunităţii Baptiste din Braşov Adunarea Generală electivă a Comunităţii. Au fost prezenţi 144 delegaţi ai bisericilor de pe raza Comunităţii, inclusiv pastorii.
Din partea Departamentului Cultelor au participat dir. Sorin Iulian, insp. Gen. Cîrstoiu Gheorghe şi insp. Jud. Braşov Dulner Eugen.
Preşedintele comunităţii şi al Cultului, Mara Cornel a numit o comisie de propuneri formată din cinci membri care să-l propună pe dînsul şi pe cei doriţi de dînsul. Eu şi alţi pastori am propus ca Comisia de propuneri să fie alcătuită din toţi pastorii, lucru pe care dînsul nu la acceptat.
Din cei cinci membri ai comisiei doi au fost maghiari – pastorul Vöş Grigore şi Coryä Alexandru, iar în noul comitet al Comunităţii din cinci membri ai Comitetului Executiv doi sutn maghiari Vöş Grigore, vicepreşedinte şi Culcsar Alexandru secretar, deşi populaţia în Comunitate este de aproape 10000 membri români şi 500 maghiari.
În cadrul Adunării Generale au avut loc multe ilegalităţi ca de exemplu: din cei care au venit ca simpli asistenţi [f. 6] au fost introduşi în sală unii pe care preşedintele Mara a anunţat că îi vor da votul, deşi nu erau delegaţi aleşi au unei biserici.
- Pe delegatul Pop Augustin ales de Biserica Bapt. Din Braşov şi membru în comitetul acestei biserici, preşedintele Mara Cornel care este şi pastorul acestei biserici nu l-a acceptat în sală ca delegat, doar la balconul bisericii între invitaţi. Aceasta s-a întîmplat pt. că Pop Augustin a luat atitudine în Comitetul Bsericii faţă de situaţia din familia pastorului Mara.
- Cînd unii delegaţi au cerut să nu conducă dînsul şedinţa ci să aleagă un prezidiu de zi şi cînd s-a pus la vot această propunere, mulţi din delegaţii care au sesizat că voturile s-au inversat, aceasta cunoscîndu-se după numărul de mîini ridicare.
- Mulţi din delegaţi care au luat cuvîntul şi nu au vorbit pe locul preşedintelui Mara au fost opriţi, iar altora nu li s-a dat deloc cuvîntul.
- Deşi pastorul Mara Cornel nu a întrunit majoritatea de (jumătate plus unul) voturi la primul scrutin cînd la avut pe pastorul Ciocan Ioan ca „Contracandidat” [f. 7] s-a pus şa vot şi a doua oară, încercînd să-i oblige pe delegaţi să-l voteze.
- Mulţi delegaţi au cerut să mă pună pe mine contracandidat alături de dînsul, dar a refuzat categoric, spunînd că Departamentul Cultelor nu mă va recunoaşte. Eu am rugat pe onoraţii reprezentanţi ai Departamentului Cultelor dacă împotriva mea ca cetăţean au ceva de obiectat, dar dînşii nu au spus nimic.
Marea majoritate a delegaţilor au plecat de acolo profund indignaţi şi nemulţumiţi.
- Delegaţii la Congres şi membrii pentru Comitetul Uniunii nu au fost aleşi de adunarea generală, urmînd să fie aleşi de noul Comitet ales.
- Deşi pastorul Mara Cornel a putut să vadă în mod clar că poporul nu-l mai vrea (căzînd la vot de două ori) am auzit că intenţionează să ocupe unul din cele două locuri care Comunitatea Braşov le are în Comitetul Uniunii.
- Acelaşi lucru intenţionează să-l facă şi secretarul general Bărbătei Paul la Comunitatea Cluj.
- Pastorul Iosif Ţon a afirmat că dacă aşa se cor întîmpla lucrurile se vor găsi f.8 cincizeci de delegaţi în Congres care să-i aleagă pe aceşti oameni, acel Congres va fi contestat şi toate ziarele creştine din lume vor da în vileag aceste ilegalităţi din cadrul Uniunii Baptiste din România, cu menţiunea că toate s-au făcut cu sprijinul Departamentului Cultelor.
Nu s-a stabilit încă data precisă a desfăşurării Congresului şi s-ar părea că există în intenţia actualei conduceri să-l amîne încă un an, ceea ce le-ar asigura ieşirea la pensie în condiţii avantajoase, fiind vorba de Mara Cornel.
Vă informez că în seara zilei de 06. 03 Biserica Baptistă din Haţeg va primi vizita pastorului Suedez Bun care este şi preşedintele pastorilor din Suedia, care soseşte de la Mediaş cu trenul şi va fi cazat la hanul Bucura, urmînd ca a doua zi să plece spre Alba I.
06.03.1981
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate şi se referă la Adunarea generală electivă a Comunităţii baptiste Braşov, care a avut loc la data de 19.02.1981.
Informatorul va adopta o atitudine rezervată în viitor, inclusiv faţă de Conducerea Departamentului Cultului pe ţară.
Va semnala informaţii despre apariţia şi activitatea unor emisari cultici din străinătate, cît şi despre vizita preconizată de Ţon Iosif în zonă.
Nota în copie se va înainta Cond. Sec. Jud., S.I.
Cpt. Ilioni
f.10-11 nota cu privire la pastorul Ficuţ Liviu şi John Balizu din 07.02.1981
N.O. Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate.
Pastorul Fiuţ Liviu va fi atenţionat şi i se va lua notă de convorbiri şi privind situaţia sa cu studentul străin Balizu John
Prin S.I. – se va comunica şi Inspectorului Cultelor ptr. a-l atenţiona pe Ficuţ.
Cu această ocazie informatorul a fost instruit ptr. a nu insista în boicotarea lui Mara Cornel şi Pavel Bărbătei şi a avea o atitudine temperată
Cpt. Ilioni
f.12-13 Nota din 26.01.1981
loc: Deva, casa „Elba"
Nota ref. Memoriu din luna dec al pastori si delegati ai Com Brasov prin care se cere mutarea sediului comunităţii la Alba Iulia şi discutarea calităţii de conducător spiritual al past. Mara Cornel, retragere din fcţ dat. fapt despărţit de soţie.
„În completare vă relatez că în data de 08. ian. 1981 fiind în vizită la Oradea unde am predicat în biserica păstorită de Iosif Ţon, în familia acestuia i-am cunoscut pe cetăţenii britanici Bill Sencer, ziarist la ziarul creştin the Evanghelism Today (Evanghelismul astăzi) şi pe evanghelistul Dick…. Am primit şi eu un exemplar din ziarul amintit unde pe prima pagină era scris cu litere mari titlul unui articol despre România intitulat „Gîndire pozitivă despre România de Iosif Ţon.” Acest titlu se afla sub fotografia care acest ziarist a luat-o pastorului Ţon în 1977 la Ploieşti, în faţa Casei de rugăciune, după cutremur (deoarece nu avea altă fotografie) Ambii au predicat cîteva seri la Oradea şi la Cluj
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată în baza sarcinilor trasate ulterior şi punctează unele momente mai importante din activitatea conducerii cultice baptiste,atmosfera şi orientările premergătoare alegerilor şi congresului baptist.
Informatorul a fost trimis la Ţon Iosif la Oradea sub pretextul de a stabili conţinutul memoriului adresat de Ţon – Conduceriii de stat – şi modul de rezolvare, ocazie cu care vor fi folosite mijl. Speciale de verificare în cooperare cu I.J. Bihor —–
Nota în copie la S.I. I.J.Bihor si D.I,
Cpt. Iloni
f.18-19 nota din 1.11.1980 ref la conf orientare Com Braşov
f.19 …Referitor la pastorul Sfîrlea care a rămas în S.U.A. vă informez că din cele auzite de mine ar fi fost ales pastor la biserica Română Baptistă din Detroit în locul lui Olah Liviu care s-a mutat în Texas.
Notă
Cu această ocazie informatorul „Daniel Ştefan” a mai informat vebal următoarele:
Soţia preşedintelui Cultului baptist pe ţară Mara, cu ocazia excursiei la rude în S.U.A., din vara acestui an, a rămas definitiv în S.U.A. Informatorul s-a întîlnit cu ea în S.U.A., cu ocazia excursiei efectuate, prilej cu care soţia acestuia s-a plîns de mara Cornel că a brutalizat-o, s-a purtat foarte urît cu ea, şi a avut relaţii extraconjugale, motive care au determinat-o să rămână în S.U.A. Mara Cornel a propus să o excludă din comunitate în urma rămînerii în S.U.A. Informatorul nostru a avut o discuţie cu Mara Cornel prin care îi aduce la cunoştinţă cele discutate cu soţia sa în America şi că el nu are dreptate, sfătuindu-l să o recheme din America, fiindcă este şi bolnavă şi să o întreţină. Astfel s.a declanşat un conflict între Mara cornel şi Dugulescu Petru. Mara îl acuză pe Dugulescu că îl calomniază, avînd în vedere şi cauzele acestuia de a fi ales secretar general al Cultului, lucru cu care Mara nu este de acord.
În data de 22.10.1980, Mara a convocat Comitetul Executiv al Comunităţii Baptiste Braşov, în care a supus dezbaterii „acuzaţiile” aduse de Dugulescu P., învinuindu-l de calomniere, solicitînd ca acesta să-şi ceară scuze de la Mara Cornel. Dugulescu nu a acceptat, susţinînd că are dreptate, venind cu probe şi martori, şi a refuzat să participe la această şedinţă. Se aşteaptă la o sancţiune administrativă dictată de Mara Cornel, probabil şi de transferare a sa în altă Comunitate, lucru pe care Dugulescu P nu-l acceptă.
Infrmatorul va informa în continuare referitor la evoluţia acestui conflict, precum şi cu alte frămîntări în cadrul cultului şi a conducerii, premergătoare alegerilor şi a congresului baptist.
Cu ocazia vizitei preconizate de Ţon Iosif va aborda cu acesta în discuţii probleme legate de situaţia existentă în prezent în conducerea cultului, conflictul cu Mara Cornel, şansele sale de a fi ales secretar general, alte opinii şi poziţia lui Ţon Iosif.
f.22
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 19.09. 1980
Notă informativă
Sîmbătă 18 august după întoarcerea mea din SUA am fost căutat la telefon de către numitul IOSIF TON din Oradea care m-a întrebat despre călătoria mea şi mi-a spus că miercuri 20 august doreşte să-mi facă o vizită la Haţeg deoarece mai are şi alte treburi la Deva şi în alte părţi şi va veni cu maşina împreună cu soţia.
Miercuri 20 august în jurul orei 20 m-a anunşat telefonic că se află în Deva la fam. Gheorghiţă Nicolae şi că peste aproximativ o oră va fi în Haţeg. Au venit însoţiţi de numitul Vuc petru din Oradea care a condus maşina lui Iosif Ţon.
În timpul cinei şi după cină am purtat discuţii în legătură cu vizita care a făcut-o el şi eu în SUA, despre cunoştinţe comune şi impresii personale de călătorie.
El a fost interesat să afle care a fost ecoul predicilor lui în bisericile româneşti şi americane.
I-am spus că în Biserica Grace Community Church sin oraşul Tempe, Arizona (singura biserică americană în care am predicat amîndoi) impresiile pe care le-am lăsat sunt pozitive, dar baptiştii români din America sunt împărţiţi în părerile lor cu privire la dînsul. Foarte mulţi îl suspectează şi ciar îl acuză că „a dat mîna cu comuniştii şi că e agentu securităţii române”.
I-am spus că Popescu Aurel mi-a spus că a fost întrebat de F.B.I. dacă Ţon Iosif e spion comunist sau nu, şi că Popescu a răspuns că nu crede că este spion , dar că e un om instabil. I-am spus însă că în timp ce eram în Elveţia la Seminarul Internaţional din Ruschlikon o colegă din Anglia mi-a dat să citesc un articol pozitiv despre dînsul în ziarul „Baptist Times” intitulat „Un campion al libertăţii religioase în România”. Articolul era însoţit de o fotografie a dînsului în faţa intrării colegiului care dînsul l-a absolvit la Oxford şi pe porţile căruia a intrat cu zece ani în urmă spunea autorul articolului.
f.22vs.
În articol scria despre lucrările (broşurile) care Iosif Ţon le-a scris în apărarea creştinilor din România „cine îşi va pierde viaţa” şi „manifestul creştin” şi despre drepturile care baptiştii le-au pierdut în ultimii ani în România datorită conducătorilor compromişi ai Uniunii noastre, dar drepturile care au fost redobîndite după întoarcerea lui Iosif Ţon de la Oxford în 1973 după ce 50 de pastori baptişti în urma prime ilucrări a lui Ţoon Iosif, au adresat un memoriu preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
Dînsul mi-a mărturisit că nu ştie nimic despre acest articol şi că nu l-a citit dar e plăcut surprins să afle.
Dimineaţa în timpul micului dejun am discutat despre problema alegerilor şi a Congresului cultului nostru care trebuie să aibe loc în curînd. M-a întrebat dacă pastorul Mara cornel, în prezent preşedintele cultului, are şansă să mai fie ales de Conges preşedinte al Cultului. Eu i-am răspuns că mai mult decît probabil chiar sigur că nu va mai fi ales nimic.
M-a mai întrebat despre pastorul Iachim Ţunea , dacă în prezent este consilierul cu relaţii externe, dacă are şanse să fie promovat din nou în conducerea Uniunii unde pentru mai mulţi ani a deţinut funcţia de secretar general I-am răspuns că cei din Comunitatea Bucureşti pe care îi cunosc foarte bine sînt hotărîţi să nu-l mai aleagă şi că în genereal în ţară nu se bucură de popularitate ci la adresa lui se poartă numai discuţii negative, iar în SUA şi mai rău: baptiştiii români în masă nici nu vor să audă numele lui, iar F.B.I. îl are înregistrat ca spion comunist şi în repetate rînduri i-a refuzat viza de intrare în SUA.
La fel sînt cotaţi în prezent în America şi pastorul Mara Cornel preşedintele cultului şi avocatul Pavel Bărbătei secretarul general.
I-am mai spus pastorului Iosif Ţon că deşi eu personal îl simpatizez pe Ţunea Ioachim nu aşi accepta să merg într-o delegaţie din care să facă parte şi el în SUA deoarece asta ar însemna un compromis sigur acolo.
Printre altele i-am spus că înainte şi mai ales după întoarcerea mea din SUA, am auzit printre pastorii şi credincioşii baptişti din ţară tot mai multe voci care susţin că eu să fiu ales secretar general. I-am mai spus că personal nu doresc această funcţie pentrucă o consider extrem de dificilă, dar conform convingerilor mele religioase, dacă voi avea convingerea că aceasta este voia lui Dumnezeu, nu moi da înapoi. Dînsul mi-a spus că am f.23 toate şansele să fiu ales în această funcţie.
După ce am făcut o scurtă vizită familiei Simedroni Gheorghe, dînşii au plecat cu maşina spre Oradea.
La afirmaţiile mele în legătură cu cele spuse de Popescu Aurel cu că Ţon este suspicionat de legături cu securitatea şi că F.B.I. ar fi întrebat dacă este spion comunist, Ţon n-a făcut nici o referire expresă de aprobare sau respingere a acestei afirmaţii afirmînd însă că „pe Popescu îl cunosc şi nu încerc să-l schimb, dar el nu vrea să înţeleagă că nu putem sta tot timpul pe poziţie de luptă şi că acum a venit vremea negocierilor”. 19.09.1980
Daniel Ştefan
Nota ofiţerului
Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate şi se referă la vizita făcută de Ton Iosif , predicator baptist din Oradea din atenţia Dir. I , sursei noastre „Daniel Ştefan.”
Informatorul a fost instruit pentru a ne semnala orice aspecte de interes în legătură cu alegerile şi viitorul Congres al Cultului Baptist, opiniile alegătorilor delegaţi, demersurile care se fac, acţiuni pe linia cultului.
R 983/1
f.1
Ministerul de Interne
Sec. Oraş Haţeg
Nr. 00195 226/13.04.1982
Raport cu propuneri de excludere din reţeaua informativă a informatorului „Daniel Ştefan"
Numitul Dugulescu Petru a fost recrutat în calitate de informator al organelor de securitate la data de 29.05.1980 – Deşi a furnizat mai multe materiale informative pe parcursul colaborării a manifestat reţineri şi nesinceritate evitînd să semnaleze aspecte deosebite de interes major pentru organele de securitate, cu toate că s-a insistat asupra acestui aspect în activitatea de instruire şi dirijare. A continuat să ascundă aspecte din preocupările sale şi ale emisarilor străini cu care a intrat în contact adoptînd o poziţie duplicitară…
Declaraţie- Apel pentru reinstaurarea monarhiei. Subscriu
Declaraţie-Apel
30 decembrie 1947 – 30 decembrie 2007
60 de ani de republică ilegitimă
După ce Uniunea Sovietică a impus regimul totalitar comunist în România, prin anihilarea partidelor şi acapararea structurilor de conducere a statului, singura barieră în faţa distrugerii democraţiei şi a ţesutului societăţii româneşti rămăsese Majestatea Sa Regele MIHAI I, reprezentantul unui regim legitim, care modernizase ţara, îi asigurase independenţa, unitatea şi respectabilitatea. Regele întruchipa, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, speranţele de libertate şi prosperitate ale unui întreg popor. Contextul internaţional şi deciziile luate fără ca românii să fie consultaţi au sortit eşecului încercările curajoase ale Regelui, de a opri sovietizarea şi comunizarea României. Puterile democratice ale lumii nu l-au susţinut pe tânărul Rege care, prin actul de la 23 august 1944, grăbise victoria Aliaţilor, scurtase războiul cu şase luni şi salvase vieţile a sute de mii de oameni. Aranjamentele dintre marile puteri condamnaseră deja România la jumătate de secol de totalitarism comunist.
În ziua de 30 decembrie 1947, Palatul Elisabeta a fost înconjurat de unităţi militare fidele comuniştilor, iar Garda Regală a fost dezarmată. Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au silit pe Majestatea Sa Regele MIHAI I să abdice, şantajându-l cu executarea a peste 1000 de studenţi anticomunişti ţinuţi sub arest. Sub ameninţarea anihilării fizice, Regele a semnat documentul de abdicare, pentru Sine şi urmaşii Săi. Prin faptul că abdicarea s-a făcut sub presiunea şantajului, actul este lovit de nulitate. În plus, comuniştii au nesocotit faptul că Regele nu putea acţiona decât în nume propriu şi nicidecum pentru instituţia Monarhiei ca atare. Aşadar, convingerea că prin semnătura smulsă Regelui s-a abolit implicit şi Monarhia a fost complet aberantă. În şedinţa Adunării Deputaţilor, convocată în grabă după abdicare, ar fi urmat ca aceasta să fie confirmată, prin adoptarea legii nr. 363, care proclama Republica Populară Română şi abroga Constituţia din 1923. La acea şedinţă nu s-a atins cvorumul necesar pentru asemenea decizii, doar 60 de deputaţi fiind prezenţi. Aşadar, abolirea Monarhiei nu a fost niciodată aprobată de Parlamentul României. Mai mult, modificarea formei de guvernământ ar fi trebuit să fie confirmată de majoritatea populaţiei ţării, printr-un referendum. Aşa cum Regele CAROL I fusese adus pe Tronul României în urma unui plebiscit la care obţinuse o covârşitoare majoritate favorabilă, tot aşa şi abolirea Monarhiei ar fi trebuit să fie confirmată printr-un referendum. În deceniile care au urmat, nu s-a ţinut cont de faptul că Monarhia nu fusese, de fapt, abolită de drept şi că peste Regatul României nu se putea suprapune altă formă de stat, oricare ar fi fost ea. În concluzie, din punct de vedere pur juridic, Monarhia nefiind abolită realmente, România este până în ziua de azi un Regat, iar Majestatea Sa Regele MIHAI I este Suveranul de drept al acestei ţări.
Luând în considerare argumentele juridice şi morale prezentate mai sus; sprijinindu-ne pe concluziile Raportului Comisiei Tismăneanu şi pe Mesajul Preşedintelui României, adresat Parlamentului, prin care se oficializează o realitate cunoscută de către toţi românii, aceea că regimul comunist din România a fost unul “ilegitim şi criminal”; nu în ultimul rând, luând act de prezenţa printre noi a unuia dintre cei mai importanţi oameni de stat ai istoriei secolului al XX-lea, Majestatea Sa Regele MIHAI I, garant al demnităţii naţionale, model de echilibru, curaj şi constanţă în apărarea intereselor perene ale poporului Său, solicităm instituţiilor Statului român să repună Legalitatea şi Adevărul în drepturi, lăsând România să revină, în sfârşit, după decenii de suferinţe şi căutări desfigurante, la calea sa firească, aceea care nu poate fi asigurată decât de forma de guvernământ care nu a dispărut niciodată, nici juridic şi nici din inimile românilor. România adevărată este Monarhie, iar chipul ei cel bun este Majestatea Sa Regele MIHAI I.
Noi nu trebuie decât să avem curajul de a recunoaşte acest lucru. La realităţile cele mai simple, evidente şi benefice ajungem cu greu, dar acum, după 60 de ani de rătăcire, merităm să ne recăpătăm sufletul. Iar România merită ca pe creştetul ei, înălţat în libertate, să reapară Coroana Regală.
Semnături
Doina CORNEA – profesoară, Cluj
Nicolae CONSTANTINESCU – prof. dr., membru al Academiei de Medicină, Bucureşti
Wilfried H. LANG – observator economic pentru Europa de sud-est, Germania
Rodica COPOSU – inginer, Bucureşti
Flavia BĂLESCU – economist, Bucureşti
Roxana IORDACHE – publicist, Bucureşti
Nicolae Şerban TANAŞOCA – prof. univ., Bucureşti
Neagu DJUVARA – istoric, Bucureşti
Barbu BREZIANU – critic şi istoric al artei, Bucureşti
Ion CARAMITRU – actor, directorul Teatrului Naţional, Bucureşti
Elena IORDACHE – medic, Bucureşti
Ioan PAŢIU – medic, Cluj
Leontin IUHAS – inginer, Cluj
Theodor BUCUR – prof. univ., expert internaţional, Franţa
Ariadna COMBES – profesoară, Franţa
Alexandru COMBES – student, Cluj
Valerian STAN – jurist, Bucureşti
Jean CAZABAN – teatrolog, Bucureşti
Marilena ROTARU – realizator TV, Bucureşti
George ROTARU – jurnalist, Bucureşti
Constantin-Laurenţiu ERBICEANU – inginer consultant, Frankfurt/Main, Germania
Mihaiu LANCUZOV – muzeograf, Bucureşti
Dinu IANCULESCU – actor, scriitor, Frankfurt/Main, Germania
Sorin DUMITRESCU – pictor, Bucureşti
Doina DUMITRESCU – artist plastic, Bucureşti
Viorica BUCUR – profesor universitar, critic de film, Bucureşti
Andrei BREZIANU – scriitor, Statele Unite ale Americii
Ileana-Mihaela BOTEZAT-ANTONESCU – doctor în ştiinţe medicale, Bucureşti
Pia PALEOLOGU – istoric de artă, Bucureşti
Sorin ROŞCA STĂNESCU – publicist, directorul ziarului “Ziua”, Bucureşti
Saviana DIAMANDI – muzician, director în cadrul Institutului Cultural Român, Bucureşti
Sorana GEORGESCU-GORJAN – redactor, editor, Bucureşti
Doina ROSETTI – inginer, Bucureşti
Maria STRĂJESCU – economist, Bucureşti
Gabriela-Mihaela DEFOUR-VOICULESCU – pensionară, Bucureşti
Constanţa VULCĂNESCU – proiectant carte, Bucureşti
Petre AMARIEI – economist, Braşov
Otilia BOTEZAT – pensionară, Piatra Neamţ
Andreea RĂPEANU – prof. univ., Bucureşti
Vlad BEDROS – asistent universitar, Bucureşti
Anca CALANGIU – profesor, Bucureşti
Ilie-Constantin-Vladimir MAŞALA – muzician, Bucureşti
Robert MALISCHITZ – profesor, Bucureşti
Sorin BOTTEZ – ambasador (r), Bucureşti
Dinu ZAMFIRESCU – preşedinte INMER, Bucureşti
Micaela GHIŢESCU – preşedinta Fundaţiei Memoria, Bucureşti
Vartan ARACHELIAN – publicist, Bucureşti
Alex. ŞTEFĂNESCU – critic şi istoric literar, Bucureşti
Dan PURIC – regizor, Bucureşti
Radu Constantin COROAMĂ – muzeograf, director Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti
Christian MITITELU – preşedintele Alianţei Civice, Bucureşti
Olga TUDORACHE – actriţă, Bucureşti
Dan ROMAŞCANU – director revista DORUL, Danemarca
Alexander NAGY – grafician, Köln, Germania
Angela CREANGĂ – psiholog, Bucureşti
Mihai CREANGĂ – publicist, Bucureşti
Georgeta DIMISIANU – filolog, redactor şef al Editurii HISTORIA, Bucureşti
Gabriel DIMISIANU – critic literar, Bucureşti
Florian MIHALCEA – preşedintele Societăţii Timişoara
Vasile GORDUZ – sculptor, Bucureşti
Silvia RADU – sculptor, Bucureşti
Ştefan CÂLŢIA – pictor, Bucureşti
Vladimir ZAMFIRESCU – pictor, Bucureşti
Ileana GHEŢIE – inginer, Bucureşti
Eugenia IONESCU – inginer, Bucureşti
Elvira ARABOLU – funcţionar, Bucureşti
Mara VASILESCU – chimist, Bucureşti
Silvia APOSTOL – chimist, Bucureşti
Ioan APOSTOL – economist, Bucureşti
Ioana COŞERU – chimist, Bucureşti
Lidia ŢOPA – asistent medical, Bucureşti
Alexandra GHICA – arhitect, Düsseldorf, Germania
Simina DRON – arhitect, Bucureşti
Maria ZAMFIRESCU – profesoară, Bucureşti
Doina VÂRCOLACU – farmacist, Sibiu
Angela IORDACHE – vânzătoare, com. Poiana Câmpina, Prahova
Lucica DROSU – impiegat mişcare CFR, Poiana Câmpina, Prahova
Elena DROSU – casnică, Poiana Câmpina, Prahova
Sergiu DROSU – muncitor, Poiana Câmpina, Prahova
Gheorghiţă MIRESCU – programator, Poiana Câmpina, Bucureşti
Veronica NANU – director de cabinet, INMER, Bucureşti
Iulian MÎNZU – consilier, INMER, Bucureşti
Gheorghe DEREVENCU – scriitor, Bucureşti
Ion DRESCAN – redactor, Bucureşti
Oana MATEI – redactor, Bucureşti
Ana BUTCARU – redactor, Bucureşti
Florica CIOCEA – secretară, Bucureşti
Eusebiu MUNTEANU – medic, Bucureşti
Ioana MUNTEANU – lector universitar, Bucureşti
Nicolae DRĂGUŞIN – dipl. ing., masterand al Universităţii din Uppsala, Suedia
Michel VORNICUL – cercetător la Banca Naţională a Franţei, Paris
Valentin HOSSU-LONGIN – scriitor, Bucureşti
Ioana-Raluca VOICU-ARNĂUŢOIU – muzician, conferenţiar universitar, Bucureşti
Dimitrie CĂDERE – inginer, Franţa
Anca STOICA – asistent social, Bucureşti
Daniela BRĂTIANU – jurist, Bucureşti
Doina CARAMZULESCU – ziaristã, Bucureşti
Constantin SEVERIN – scriitor, artist vizual, Suceava
Ileana BRIE – cadru didactic, Cluj
Florin MANOLE – asistent cercetãtor la Centrul de Studii Rome din cadrul Universităţii Bucureşti
George COPOŢ – inginer, Bucureşti
Rodica COPOŢ – inginer, Bucureşti
Laura COPOŢ – informatician, Torino, Italia
Jean ANTONESCU – economist, veteran de război, Bucureşti
Alin SAIDAC – istoric, Bucureşti
Antonie NĂSTĂSACHE – economist, Bucureşti
Nicolae ŢIPĂRESCU – economist, Galaţi
Alexandru LANCUZOV – realizator radio, Bucureşti
Dinu VILOIU – regizor TVR, Bucureşti
Bogdan-Alexandru JITEA – istoric, Bucureşti
Aurel NEGULESCU – referent, Bucureşti
Adriana CUMPĂNAŞU – manager cultural, Bucureşti
Alexandrina STĂNESCU – pensionară, Bucureşti
Alina MARC-CIULACU – filolog, Bucureşti
Cristinel CIULACU – economist, Bucureşti
Dida MARC – bibliotecară, Sebiş, Arad
Constantin Terente MARC – metodist, Sebiş, Arad
Florica PETRESCU – economist, Vedea, Argeş
Maria GOCIU – economist, Bucureşti
Mihaela PETRESCU – inginer, Bucureşti
Gabriel PETRESCU – inginer, Bucureşti
Ioana NEGREANU – profesoară, Bucureşti
Eugenia ANDRONACHE – chimist, Bucureşti
Jean NEGREANU – merceolog, sat Bircii, Scorniceşti, Olt
Mihai CANTUNIARI – scriitor, Bucureşti
Ileana CANTUNIARI – profesoară, traducătoare, Bucureşti
Radu CANTUNIARI – artist plastic, Bucureşti
Simona CANTUNIARI – medic, Bucureşti
Dan Nicolae ROŞU – student, Bucureşti
Anton ROŞU – inginer, Bucureşti
Michaela Maria ROŞU – muzicolog, Bucureşti
Gabriela CERCEL – inginer, Nürnberg, Germania
Sanda ANGHELESCU – ziarist, Bucureşti
George PAVEL – sculptor, Aachen, Germania
Zitta RING PAVEL – artist plastic, Aachen, Germania
Carmen CALISTRU NICHITA – cercetător-fizician, Ploieşti
Tudor TOVARU – doctor, Paris, Franţa
Gabriela MOCIULSCHI TANASCAUX – arhitect, Paris, Franţa
Christian TANASCAUX – arhitect, Paris, Franţa
Constantin MARŢIAN – inginer, Bucureşti
Maria ENACHE – biolog, Bucureşti
Valeria ISPAS – inginer, Bucureşti
Elena CRĂCIUN – inginer, Bucureşti
Constanţa TABACU – profesor, Bucureşti
Raluca MOISE – profesor, Bucureşti
Ana ŢUŢUIANU – profesor, Paris, Franţa
Lucica NICOARĂ – inginer, Braşov
Nicolae Ambrozie NICOARĂ – inginer, Braşov
Hermina IDOMIR – pensionară, Braşov
Gheorghe IDOMIR – pensionar, Braşov
Doina BOILĂ – profesor, Mediaş
Adriana BOILĂ – profesor, Sibiu
Dorin BOILĂ – arhitect, Sibiu
Cecilia GERGELY – tehnician, Dumbrăveni, Sibiu
Desideriu GERGELY – tehnician, Dumbrăveni, Sibiu
Adrian COBUSTEANU – profesor, Sibiu
Delia COBUSTEANU – profesor, Sibiu
Ovidiu MATIU – asistent universitar, Sibiu
Ioana MATIU – profesor, Sibiu
Teodora ARŞIN – profesor, Sibiu
Abi LEHENEANU – arhitect, Alba Iulia
Gheorghe DOBROTĂ – ofiţer retragere, Sibiu
Bianca MOLDOVAN – student, Sibiu
Remus MOLDOVAN – inginer, Sibiu
Tiberiu BUDIŞAN – asistent universitar, Cluj
Ştefan HOFNER – agricultor, Daneş, Mureş
Marioara MEDREA – economist, Sibiu
Constantin BOILĂ – economist, Dumbrăveni, Sibiu
Oliviu I. SELEŞAN – profesor, Deva
Miruna Silvana SELEŞAN – traducător, Deva
Dorin CRIŞAN – profesor, Deva
Doinel CRIŞAN – doctor, Deva
Ilie GHIŢĂ – dr. ing., Deva
Iulian NOVAC – profesor, Deva
Silviu NUŢU – inginer, Deva
Claudiu Eduard CRISTOI – inginer, Deva
Nicolae PETRUŞE – subinginer, Deva
Petrică PETRUŞE – pensionar, Deva
Graţian MUNTEAN – pensionar, Deva
Elita MUNTEAN – asistent medical, Deva
Serghie NIŢĂ – inginer, Deva
Marius BÂRLEANU – prof. drd., Orăştie, Hunedoara
Paul SCHUSTER – ziarist, Bucureşti
Ion VOVA – regizor, Bucureşti
Mariana STAN – doctor, Bucureşti
Gheorghe STĂNILOAIE – inginer, Bucureşti
Constantin AVRAMESCU – fost deputat, Bucureşti
Paul-Daniel MIRCESCU – drd., inginer, Bucureşti
Dan ANGELESCU – inginer, Bucureşti
Rodica PANDELE – redactor, Bucureşti
Letiţia CORCIOVA – asist. medical, Bucureşti
Alexadru CORCIOVA – medic veterinar, Bucureşti
Nicoletta SĂVULESCU – muzician, Germania
Anca SĂVULESCU – pensionar, Bucureşti
Rodica VOICULESCU – pensionar, Suedia
Gabriela DRĂGAN-SION – pensionar, Bucureşti
Eugenia Ligia CEGĂNEANU – pensionar, Bucureşti
Iulian POPESCU – economist, Bucureşti
Andrei DIMITRIU – director, Bucureşti
Valer BINDEA – secretar de stat, Bucureşti
Anca ATANASIU – profesor, Bucureşti
Teodor CHRISTEN – profesor, Germania
Gabriela DRĂGAN – economist, Bucureşti
Radion CHIABURU – jurist, Bucureşti
Teodor MOSCU – jurist, Bucureşti
Alin TOMA-NEGOESCU – arhitect, Bucureşti
Neculai IONESCU-GHINEA – arhitect, Bucureşti
Petre VARLAM – inginer, Bucureşti
Maria DUMITRESCU – economist, Bucureşti
Nicolae-Dodo IONESCU – actor, Bucureşti
Simona MOSCU – pensionar, Bucureşti
Mihaela TOADER – cercetător, Bucureşti
Daniel TALOŞ – cercetător, Bucureşti
Doina GHEORGHIU – medic, Bucureşti
Gabriel GHEORGHIU – pensionar, Bucureşti
Constantin ENESCU – şofer, Constanţa
Nicoleta DRUMEA – curier, Constanţa
Daniela GHEORGHIU – avocat, Constanţa
Dorin CURCĂ – avocat, Constanţa
Bogdan IORDACHE – avocat, Constanţa
Miruna MIŞA – contabil, Constanţa
Roxana-Ingrid GHEORGHIU – avocat, Constanţa
Traian IORDACHE - medic, Constanţa
Kamer ASIM – avocat, Constanţa
Liviu TUDORACHE – inspector nave, Constanţa
Giulnas OSMAN – secretară, Constanţa
Georgeta POP – inginer, Constanţa
Dan GHEORGHIU – medic, Constanţa
Dumitru DIMA – pensionar, Constanţa
Doina HAHUI – avocat, Constanţa
Ion RADU – şofer, Constanţa
Daniela GRĂJDAN – contabil, Constanţa
Luiza HAGIVERTA – studentă, Constanţa
Ghiulnar OSMAN – casnică, Constanţa
Elena-Felicia GHEORGHIU – medic, Constanţa
Andreea COJOCARU – secretar primărie, Constanţa
Sofia Simona TUDORACHE – învăţătoare, Constanţa
Mihai MIGA – medic, Constanţa
Valeria IORDACHE – profesoară, Constanţa
Mioara MIGA – casnică, Constanţa
Valentin POPESCU – economist, Bucureşti
Elena POPESCU – economist, Bucureşti
Aurelia POPESCU – pensionară, Bucureşti
Filip-Lucian IORGA – istoric, Bucureşti
Lucia IORGA – doctor în psihologie, Bucureşti
Viorica ANDRIŢOIU – economist, Bucureşti
Sultana GAGEA – pensionară, Bucureşti
Ion ANDRIŢOIU – inginer, Bucureşti
Cristian Gheorghe IACOB – economist, Bucureşti
Sergiu Stelian ILIESCU – profesor universitar, Bucureşti
Dana SEICIU – director, Bucureşti
Lucian SEICIU – prof. univ., Bucureşti
Nicolae VERICEANU – arhitect, Iaşi
Mircea RUSU – prof. univ. dr., Iaşi
Ileana RUSU – medic specialist, Iaşi
Adrian CORDUNEANU – prof. univ. dr., Iaşi
Teodor BROŞTEANU – prof. univ. dr., Iaşi
Alexandru CĂRĂUŞU – conf. univ. dr., preşedintele MRR, Iaşi
Elena DRÂMBEI – inginer agronom, vicepreşedinte MRR, Iaşi
Mihai DORIN – conf. univ. dr., Iaşi
Horia BUCUR – farmacist, Sebeş, Alba
Mariana BUCUR – economist, Sebeş, Alba
Ligia BENA – economist, Sebeş, Alba
Claudiu BENA – statistician, Sebeş, Alba
Ioan BERCIU – doctor, Alba Iulia
Carmen CUTEAN – profesor, Sebeş, Alba
Ştefan URDĂ – preot ortodox, Alba Iulia
Cosmin CAPRĂ – inginer, Sebeş, Alba
Adrian BOIERIU – inginer, Sebeş, Alba
Ioan LEMENYI – reporter radio, Sebeş, Alba
Silviu COSTACHE – prof. dr., Ploieşti
Ioan MUREŞAN – inginer, Alba Iulia
Nicolae TOMA – inginer, Sebeş, Alba
Gligor STANCU – economist, Sebeş, Alba
Andrei VLAD – student, Sebeş, Alba
Ioan HAŢEGAN – pensionar, Sebeş, Alba
Gheorghe MARIN – preot ortodox, Sebeş-Tărtăria, Alba
Maria DEAC-POENARU – pictor, Laz, Alba
Traian RADU – inginer, Sebeş, Alba
Nicolae RADU – inginer, Sebeş, Alba
Nicolae MĂRGINEAN – profesor, Alba Iulia
Constantin DAMIAN – doctor, Sebeş, Alba
Dorina DAMIAN – doctor, Sebeş, Alba
Alexandru ZSIROS – inginer, Sebeş, Alba
Lucia ZSIROS – doctor, Sebeş, Alba
Karol WANIA – pensionar, Germania
Mircea STÂNCEL – scriitor, Alba Iulia
Voicu BORA – inginer, Alba Iulia
Alin DUMITRU – inginer, Alba Iulia
Gheorghe DĂRĂMUŞ – profesor, Sebeş, Alba
Ovidiu LUPU – inginer, Sebeş, Alba
Constantin JINAR – primar, Şugatag, Alba
Nicolae STANCIU – inginer, Sebeş, Alba
Mircea SUSAN – inginer, Alba Iulia
Dumitru STROE – inginer, Sebeş, Alba
Viorel COMAN – profesor, Sebeş, Alba
Gheorghe BÜKÖS – economist, Alba Iulia
Ana BÜKÖS – profesor, Alba Iulia
Titus LEAHU – dr. ing., Alba Iulia
Angelica ZEICU – pensionar, Sebeş, Alba
Iuliu HADA – economist, Alba Iulia
Mircea POPA – inginer, Zlatna, Alba
Teodora POPA – doctor, Zlatna, Alba
Radion BOGDAN – medic, Oneşti, Bacău
Narcisa PAVAL – secretară, Oneşti, Bacău
Victor PAVAL – tâmplar, Oneşt, Bacău
Ana Maria ROŞU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Ştefania GRIGOROIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Andrei GRIGOROIU – dulgher, Oneşti, Bacău
Mihaela SUCEVEANU – casnică, Oneşti, Bacău
Mucenica MIHĂILĂ – infirmieră, Oneşti, Bacău
Corina FILIP – asistent medical, Oneşti, Bacău
Ovidiu STOGU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Alina BRANDIU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Bogdan ROŞU – operator, Oneşti, Bacău
Mihai DORU – student, Oneşti, Bacău
Viorel DORU – manipulant, Oneşti, Bacău
Gelu VLAGEA – operator, Oneşti, Bacău
Carmen DUMITRU – barman, Oneşti, Bacău
Dan BALICA – şofer, Oneşti, Bacău
Andrei BULILETE – ospătar, Oneşti, Bacău
Gheorghe BULILETE – electrician, Oneşti, Bacău
Claudia APOSTOL – farmacist, Oneşti, Bacău
Florin OANCEA – şofer, Oneşti, Bacău
Sorin LAZĂR – distribuitor, Oneşti, Bacău
Ionela LAZĂR – învăţătoare, Oneşti, Bacău
Paul JUMUCĂ – mecanic, Oneşti, Bacău
Gabi ENACHE – student, Oneşti, Bacău
Daniela CIOBANU – infirmieră, Oneşti, Bacău
Aurel SÂRBU – medic, Oneşti, Bacău
Dumitru CIOBANU – pensionar, Oneşti, Bacău
Ioana CIOBANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena CIONCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan PATRICHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Neonica ŞRAER – pensionară, Oneşti, Bacău
Constanţa PATRICHI – pensionară, Oneşti, Bacău
Anica MARIN – pensionară, Oneşti, Bacău
Emilia IVANCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Georgeta GOGU – pensionară, Oneşti, Bacău
Valentina ŞTEFĂNESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Silvia PAVEL – pensionară, Oneşti, Bacău
Maria GHINDĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Apostol GRĂDINARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Maria GRĂDINARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Nicolaie LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Florin LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Daniel LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Rodica LĂCĂTUŞU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan VÂLCU – pensionar, Oneşti, Bacău
Victor APIHTIN – profesor, Oneşti, Bacău
Dumitru CUCHIRIŢĂ – pensionar, Oneşti, Bacău
Ana GĂLUŞCĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Aglaia PÂSLARU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ştefan PALAGHIŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Rodica PALAGHIŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Suzana URSACHE – pensionară, Oneşti, Bacău
Ortansa URSU – pensionară, Oneşti, Bacău
Nicolaie CONSTANTIN – pensionar, Oneşti, Bacău
Teodor LAZINSCHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Raisa ZAMFIRESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Virginia DAVINTESCU – profesor, Oneşti, Bacău
Gheorghe GHIMBOVSCHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Gabriela ICHIM – profesoară, Oneşti, Bacău
Adrian CASAVEANU – inginer, Oneşti, Bacău
Victor GRĂDINARU – medic, Oneşti, Bacău
Florica DOBRE – pensionară, Oneşti, Bacău
Lia CRUCEANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena GONDOŞ – pensionară, Oneşti, Bacău
Claudia MĂLIGUŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Vasile PINTILIE – pensionar, Oneşti, Bacău
Teodora PALADE – pensionară, Oneşti, Bacău
Elvira CAZACU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan CRÂŞMARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Emilia BANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Silvia APAVALOAIE – pensionară, Oneşti, Bacău
Nicolaie LUNGU – medic veterinar, Oneşti, Bacău
Maria IULIŞCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Maria SPURGARU – pensionară, Oneşti, Bacău
Dumitru TOLOCARU – contabil, Oneşti, Bacău
Larisa BOGDAN – profesor, Oneşti, Bacău
Cornelia POPESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Oana HÂNCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Victoria GORGAN – pensionară, Oneşti, Bacău
Vergina GRIGOROIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ştefan GOJAN – maistru, Oneşti, Bacău
Maria HUMEI – pensionară, Oneşti, Bacău
Valvara MELNICIUC – pensionară, Oneşti, Bacău
Ciprian TOLOCARU – economist, Oneşti, Bacău
Iurie BOSTAN – medic, Oneşti, Bacău
Sergiu BLAJEVSCHI – administrator, Oneşti, Bacău
Ştefan TRAIAN – inginer, Oneşti, Bacău
Albert WEBER – inginer, Oneşti, Bacău
Victoria ANDRONI – contabil, Oneşti, Bacău
Elena LORINCZ – pensionară, Oneşti, Bacău
Virginia ZVANCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Erica CATARGIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Aurelia SCRIPCĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena ZAMFIR – pensionară, Oneşti, Bacău
Laura BARACTARU – inginer, Oneşti, Bacău
Doina PELIN – casnică, Italia
Dorica BUTA – învăţătoare, Oneşti, Bacău
Florin POPA – şomer, Oneşti, Bacău
Mihaela BRATU – vânzătoare, Oneşti, Bacău
Robert ANTON – muncitor, Oneşti, Bacău
Ramona CĂLIN – infirmieră, Oneşti, Bacău
Vasile CĂLIN – pensionar, Oneşti, Bacău
Valeriu ADOCHIŢEI – strungar, Oneşti, Bacău
Marin COJOCARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Maria NEMET – croitor, Oneşti, Bacău
Dumitru OANCEA – inginer, Oneşti, Bacău
Vasile BÂRHALĂ – muncitor auto, Oneşti, Bacău
Ioan Dumitru MILONI – pensionar, Oneşti, Bacău
Alexandru BELCEANU – student, Oneşti, Bacău
Ovidiu SORODOC – pompier civil, Oneşti, Bacău
Roland SORODOC – profesor, Oneşti, Bacău
Vasile ROŞEŢ – zidar, Oneşti, Bacău
Maria GRĂMADĂ – proiectant, Oneşti, Bacău
Fănică CHIPZUI – administrator, Oneşti, Bacău
Vasile VILEA – paznic, Oneşti, Bacău
Toader CANTARAGIU – paznic, Oneşti, Bacău
Dorin MELINTE – maistru, Oituz, Bacău
Gabriela AVARVAREI – confecţioner, Oituz, Bacău
Costel Valentin OJOC – profesor, Oneşti, Bacău
Eleonora ŢIPLOIU – contabil, Oneşti, Bacău
Viorel BALINT – barman, Oneşti, Bacău
Valentin HÂRBU – electrician, Oneşti, Bacău
Maria VASILE – subinginer, Oneşti, Bacău
Rodica PARASCHIVESCU – asistent, Oneşti, Bacău
Jenică MORARU – instalator, Oneşti, Bacău
Darius BORCILĂ – pensionar, Oneşti, Bacău
Virgil IOSIF – brutar, Oneşti, Bacău
Magdalena CRISTEA – avocat, Oneşti, Bacău
Felicia ABĂRBOIAIE – agent imobiliar, Oneşti, Bacău
Ionuţ CAZACU – şomer, Oneşti, Bacău
Lucia SOREANU – farmacistă, Aachen, Germania
Marieta CONSTANCACHE – medic, Aachen, Germania
Dimitrie CONSTANDACHE – medic, Aachen Germania
Georgeta ZUBERETZ – funcţionară, Aachen, Germania
Monica CONSTANDACHE CORMINBOEUF – traducătoare, Elveţia
Petru PITEA – medic chirurg, Cluj
Elena PRANSZKY – funcţionară, Cluj
Eugen I. BOZGA – economist, Cluj
Victor GORCEA – avocat, Cluj
Ioan VORNICU – colonel (r.), inginer, Cluj
Alexandru-Grigore PISOSCHI – profesor universitar, Cluj
Adriana-Octavia PISOSCHI – pensionară, Cluj
Mircea I. OANŢĂ – inginer silvic, Cluj
Emil PERŞA – poet, Cluj
Sandor KUBANKA – student (urmărit în regimul comunist), Cluj
Tiberiu POP – medic, Cluj
Eugen Gr. BOZGA – economist, Cluj
Viorel RUEN – contabil, Cluj
Constantin VISALON-RADU – inginer, Cluj
Camelia-Florica OANŢĂ – medic oftalmolog, Cluj
Vasile LUCACIU – medic (promoţia 1946 "Regele MIHAI I"), Cluj
Stela LUCACIU – medic, Cluj
Mircea PERHAITA – şofer, Cluj
Letiţia TURDEAN – profesor, Cluj
Monica VISALON-RADU – chimist, Cluj
Romul BENEA – inginer, Cluj
Liana BENEA – inginer, Cluj
Romulus BENEA – inginer, Montreal, Canada
Mihaela BENEA – medic, Montreal, Canada
Remus BENEA – inginer, Bucureşti
Dana BENEA – inginer, Cluj
Virgil VASILIU – tehnician, Cluj
Lucian VĂLEANU – inginer, Cluj
Georgeta VĂLEANU – medic, Cluj
Gheorghe SUCIU – farmacist, Cluj
Georgeta SUCIU – avocat, Cluj
Nicolae HĂNDĂBUŢ – avocat, Cluj
Anca BORGOVAN – arhitectă, Bucureşti
Irina PATRULIUS – arhitectă, Bucureşti
Rodica GĂLEŞEANU – arhitectă, Bucureşti
Alexandra RĂZVAN - avocat, Societatea Timişoara
Vasile DOCEA – conferenţiar Facultatea de Vest, Societatea Timişoara
Daniel VIGHI – scriitor, Societatea Timişoara
Ştefan RACOVIŢĂ – “Căminul românesc”, Elveţia
Mari CERNESCU – pensionară, Bucureşti
Anuşavan SALAMANIAN – inginer sunet, Bucureşti
Mariana CERNESCU – pensionară, Bucureşti
Ambrozie CERNESCU – pensionar, Bucureşti
Răzvan STAN – avocat, Bucureşti
Dragoş STAN – profesor, Bucureşti
Lista rămâne deschisă
30 decembrie 1947 – 30 decembrie 2007
60 de ani de republică ilegitimă
După ce Uniunea Sovietică a impus regimul totalitar comunist în România, prin anihilarea partidelor şi acapararea structurilor de conducere a statului, singura barieră în faţa distrugerii democraţiei şi a ţesutului societăţii româneşti rămăsese Majestatea Sa Regele MIHAI I, reprezentantul unui regim legitim, care modernizase ţara, îi asigurase independenţa, unitatea şi respectabilitatea. Regele întruchipa, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, speranţele de libertate şi prosperitate ale unui întreg popor. Contextul internaţional şi deciziile luate fără ca românii să fie consultaţi au sortit eşecului încercările curajoase ale Regelui, de a opri sovietizarea şi comunizarea României. Puterile democratice ale lumii nu l-au susţinut pe tânărul Rege care, prin actul de la 23 august 1944, grăbise victoria Aliaţilor, scurtase războiul cu şase luni şi salvase vieţile a sute de mii de oameni. Aranjamentele dintre marile puteri condamnaseră deja România la jumătate de secol de totalitarism comunist.
În ziua de 30 decembrie 1947, Palatul Elisabeta a fost înconjurat de unităţi militare fidele comuniştilor, iar Garda Regală a fost dezarmată. Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au silit pe Majestatea Sa Regele MIHAI I să abdice, şantajându-l cu executarea a peste 1000 de studenţi anticomunişti ţinuţi sub arest. Sub ameninţarea anihilării fizice, Regele a semnat documentul de abdicare, pentru Sine şi urmaşii Săi. Prin faptul că abdicarea s-a făcut sub presiunea şantajului, actul este lovit de nulitate. În plus, comuniştii au nesocotit faptul că Regele nu putea acţiona decât în nume propriu şi nicidecum pentru instituţia Monarhiei ca atare. Aşadar, convingerea că prin semnătura smulsă Regelui s-a abolit implicit şi Monarhia a fost complet aberantă. În şedinţa Adunării Deputaţilor, convocată în grabă după abdicare, ar fi urmat ca aceasta să fie confirmată, prin adoptarea legii nr. 363, care proclama Republica Populară Română şi abroga Constituţia din 1923. La acea şedinţă nu s-a atins cvorumul necesar pentru asemenea decizii, doar 60 de deputaţi fiind prezenţi. Aşadar, abolirea Monarhiei nu a fost niciodată aprobată de Parlamentul României. Mai mult, modificarea formei de guvernământ ar fi trebuit să fie confirmată de majoritatea populaţiei ţării, printr-un referendum. Aşa cum Regele CAROL I fusese adus pe Tronul României în urma unui plebiscit la care obţinuse o covârşitoare majoritate favorabilă, tot aşa şi abolirea Monarhiei ar fi trebuit să fie confirmată printr-un referendum. În deceniile care au urmat, nu s-a ţinut cont de faptul că Monarhia nu fusese, de fapt, abolită de drept şi că peste Regatul României nu se putea suprapune altă formă de stat, oricare ar fi fost ea. În concluzie, din punct de vedere pur juridic, Monarhia nefiind abolită realmente, România este până în ziua de azi un Regat, iar Majestatea Sa Regele MIHAI I este Suveranul de drept al acestei ţări.
Luând în considerare argumentele juridice şi morale prezentate mai sus; sprijinindu-ne pe concluziile Raportului Comisiei Tismăneanu şi pe Mesajul Preşedintelui României, adresat Parlamentului, prin care se oficializează o realitate cunoscută de către toţi românii, aceea că regimul comunist din România a fost unul “ilegitim şi criminal”; nu în ultimul rând, luând act de prezenţa printre noi a unuia dintre cei mai importanţi oameni de stat ai istoriei secolului al XX-lea, Majestatea Sa Regele MIHAI I, garant al demnităţii naţionale, model de echilibru, curaj şi constanţă în apărarea intereselor perene ale poporului Său, solicităm instituţiilor Statului român să repună Legalitatea şi Adevărul în drepturi, lăsând România să revină, în sfârşit, după decenii de suferinţe şi căutări desfigurante, la calea sa firească, aceea care nu poate fi asigurată decât de forma de guvernământ care nu a dispărut niciodată, nici juridic şi nici din inimile românilor. România adevărată este Monarhie, iar chipul ei cel bun este Majestatea Sa Regele MIHAI I.
Noi nu trebuie decât să avem curajul de a recunoaşte acest lucru. La realităţile cele mai simple, evidente şi benefice ajungem cu greu, dar acum, după 60 de ani de rătăcire, merităm să ne recăpătăm sufletul. Iar România merită ca pe creştetul ei, înălţat în libertate, să reapară Coroana Regală.
Semnături
Doina CORNEA – profesoară, Cluj
Nicolae CONSTANTINESCU – prof. dr., membru al Academiei de Medicină, Bucureşti
Wilfried H. LANG – observator economic pentru Europa de sud-est, Germania
Rodica COPOSU – inginer, Bucureşti
Flavia BĂLESCU – economist, Bucureşti
Roxana IORDACHE – publicist, Bucureşti
Nicolae Şerban TANAŞOCA – prof. univ., Bucureşti
Neagu DJUVARA – istoric, Bucureşti
Barbu BREZIANU – critic şi istoric al artei, Bucureşti
Ion CARAMITRU – actor, directorul Teatrului Naţional, Bucureşti
Elena IORDACHE – medic, Bucureşti
Ioan PAŢIU – medic, Cluj
Leontin IUHAS – inginer, Cluj
Theodor BUCUR – prof. univ., expert internaţional, Franţa
Ariadna COMBES – profesoară, Franţa
Alexandru COMBES – student, Cluj
Valerian STAN – jurist, Bucureşti
Jean CAZABAN – teatrolog, Bucureşti
Marilena ROTARU – realizator TV, Bucureşti
George ROTARU – jurnalist, Bucureşti
Constantin-Laurenţiu ERBICEANU – inginer consultant, Frankfurt/Main, Germania
Mihaiu LANCUZOV – muzeograf, Bucureşti
Dinu IANCULESCU – actor, scriitor, Frankfurt/Main, Germania
Sorin DUMITRESCU – pictor, Bucureşti
Doina DUMITRESCU – artist plastic, Bucureşti
Viorica BUCUR – profesor universitar, critic de film, Bucureşti
Andrei BREZIANU – scriitor, Statele Unite ale Americii
Ileana-Mihaela BOTEZAT-ANTONESCU – doctor în ştiinţe medicale, Bucureşti
Pia PALEOLOGU – istoric de artă, Bucureşti
Sorin ROŞCA STĂNESCU – publicist, directorul ziarului “Ziua”, Bucureşti
Saviana DIAMANDI – muzician, director în cadrul Institutului Cultural Român, Bucureşti
Sorana GEORGESCU-GORJAN – redactor, editor, Bucureşti
Doina ROSETTI – inginer, Bucureşti
Maria STRĂJESCU – economist, Bucureşti
Gabriela-Mihaela DEFOUR-VOICULESCU – pensionară, Bucureşti
Constanţa VULCĂNESCU – proiectant carte, Bucureşti
Petre AMARIEI – economist, Braşov
Otilia BOTEZAT – pensionară, Piatra Neamţ
Andreea RĂPEANU – prof. univ., Bucureşti
Vlad BEDROS – asistent universitar, Bucureşti
Anca CALANGIU – profesor, Bucureşti
Ilie-Constantin-Vladimir MAŞALA – muzician, Bucureşti
Robert MALISCHITZ – profesor, Bucureşti
Sorin BOTTEZ – ambasador (r), Bucureşti
Dinu ZAMFIRESCU – preşedinte INMER, Bucureşti
Micaela GHIŢESCU – preşedinta Fundaţiei Memoria, Bucureşti
Vartan ARACHELIAN – publicist, Bucureşti
Alex. ŞTEFĂNESCU – critic şi istoric literar, Bucureşti
Dan PURIC – regizor, Bucureşti
Radu Constantin COROAMĂ – muzeograf, director Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti
Christian MITITELU – preşedintele Alianţei Civice, Bucureşti
Olga TUDORACHE – actriţă, Bucureşti
Dan ROMAŞCANU – director revista DORUL, Danemarca
Alexander NAGY – grafician, Köln, Germania
Angela CREANGĂ – psiholog, Bucureşti
Mihai CREANGĂ – publicist, Bucureşti
Georgeta DIMISIANU – filolog, redactor şef al Editurii HISTORIA, Bucureşti
Gabriel DIMISIANU – critic literar, Bucureşti
Florian MIHALCEA – preşedintele Societăţii Timişoara
Vasile GORDUZ – sculptor, Bucureşti
Silvia RADU – sculptor, Bucureşti
Ştefan CÂLŢIA – pictor, Bucureşti
Vladimir ZAMFIRESCU – pictor, Bucureşti
Ileana GHEŢIE – inginer, Bucureşti
Eugenia IONESCU – inginer, Bucureşti
Elvira ARABOLU – funcţionar, Bucureşti
Mara VASILESCU – chimist, Bucureşti
Silvia APOSTOL – chimist, Bucureşti
Ioan APOSTOL – economist, Bucureşti
Ioana COŞERU – chimist, Bucureşti
Lidia ŢOPA – asistent medical, Bucureşti
Alexandra GHICA – arhitect, Düsseldorf, Germania
Simina DRON – arhitect, Bucureşti
Maria ZAMFIRESCU – profesoară, Bucureşti
Doina VÂRCOLACU – farmacist, Sibiu
Angela IORDACHE – vânzătoare, com. Poiana Câmpina, Prahova
Lucica DROSU – impiegat mişcare CFR, Poiana Câmpina, Prahova
Elena DROSU – casnică, Poiana Câmpina, Prahova
Sergiu DROSU – muncitor, Poiana Câmpina, Prahova
Gheorghiţă MIRESCU – programator, Poiana Câmpina, Bucureşti
Veronica NANU – director de cabinet, INMER, Bucureşti
Iulian MÎNZU – consilier, INMER, Bucureşti
Gheorghe DEREVENCU – scriitor, Bucureşti
Ion DRESCAN – redactor, Bucureşti
Oana MATEI – redactor, Bucureşti
Ana BUTCARU – redactor, Bucureşti
Florica CIOCEA – secretară, Bucureşti
Eusebiu MUNTEANU – medic, Bucureşti
Ioana MUNTEANU – lector universitar, Bucureşti
Nicolae DRĂGUŞIN – dipl. ing., masterand al Universităţii din Uppsala, Suedia
Michel VORNICUL – cercetător la Banca Naţională a Franţei, Paris
Valentin HOSSU-LONGIN – scriitor, Bucureşti
Ioana-Raluca VOICU-ARNĂUŢOIU – muzician, conferenţiar universitar, Bucureşti
Dimitrie CĂDERE – inginer, Franţa
Anca STOICA – asistent social, Bucureşti
Daniela BRĂTIANU – jurist, Bucureşti
Doina CARAMZULESCU – ziaristã, Bucureşti
Constantin SEVERIN – scriitor, artist vizual, Suceava
Ileana BRIE – cadru didactic, Cluj
Florin MANOLE – asistent cercetãtor la Centrul de Studii Rome din cadrul Universităţii Bucureşti
George COPOŢ – inginer, Bucureşti
Rodica COPOŢ – inginer, Bucureşti
Laura COPOŢ – informatician, Torino, Italia
Jean ANTONESCU – economist, veteran de război, Bucureşti
Alin SAIDAC – istoric, Bucureşti
Antonie NĂSTĂSACHE – economist, Bucureşti
Nicolae ŢIPĂRESCU – economist, Galaţi
Alexandru LANCUZOV – realizator radio, Bucureşti
Dinu VILOIU – regizor TVR, Bucureşti
Bogdan-Alexandru JITEA – istoric, Bucureşti
Aurel NEGULESCU – referent, Bucureşti
Adriana CUMPĂNAŞU – manager cultural, Bucureşti
Alexandrina STĂNESCU – pensionară, Bucureşti
Alina MARC-CIULACU – filolog, Bucureşti
Cristinel CIULACU – economist, Bucureşti
Dida MARC – bibliotecară, Sebiş, Arad
Constantin Terente MARC – metodist, Sebiş, Arad
Florica PETRESCU – economist, Vedea, Argeş
Maria GOCIU – economist, Bucureşti
Mihaela PETRESCU – inginer, Bucureşti
Gabriel PETRESCU – inginer, Bucureşti
Ioana NEGREANU – profesoară, Bucureşti
Eugenia ANDRONACHE – chimist, Bucureşti
Jean NEGREANU – merceolog, sat Bircii, Scorniceşti, Olt
Mihai CANTUNIARI – scriitor, Bucureşti
Ileana CANTUNIARI – profesoară, traducătoare, Bucureşti
Radu CANTUNIARI – artist plastic, Bucureşti
Simona CANTUNIARI – medic, Bucureşti
Dan Nicolae ROŞU – student, Bucureşti
Anton ROŞU – inginer, Bucureşti
Michaela Maria ROŞU – muzicolog, Bucureşti
Gabriela CERCEL – inginer, Nürnberg, Germania
Sanda ANGHELESCU – ziarist, Bucureşti
George PAVEL – sculptor, Aachen, Germania
Zitta RING PAVEL – artist plastic, Aachen, Germania
Carmen CALISTRU NICHITA – cercetător-fizician, Ploieşti
Tudor TOVARU – doctor, Paris, Franţa
Gabriela MOCIULSCHI TANASCAUX – arhitect, Paris, Franţa
Christian TANASCAUX – arhitect, Paris, Franţa
Constantin MARŢIAN – inginer, Bucureşti
Maria ENACHE – biolog, Bucureşti
Valeria ISPAS – inginer, Bucureşti
Elena CRĂCIUN – inginer, Bucureşti
Constanţa TABACU – profesor, Bucureşti
Raluca MOISE – profesor, Bucureşti
Ana ŢUŢUIANU – profesor, Paris, Franţa
Lucica NICOARĂ – inginer, Braşov
Nicolae Ambrozie NICOARĂ – inginer, Braşov
Hermina IDOMIR – pensionară, Braşov
Gheorghe IDOMIR – pensionar, Braşov
Doina BOILĂ – profesor, Mediaş
Adriana BOILĂ – profesor, Sibiu
Dorin BOILĂ – arhitect, Sibiu
Cecilia GERGELY – tehnician, Dumbrăveni, Sibiu
Desideriu GERGELY – tehnician, Dumbrăveni, Sibiu
Adrian COBUSTEANU – profesor, Sibiu
Delia COBUSTEANU – profesor, Sibiu
Ovidiu MATIU – asistent universitar, Sibiu
Ioana MATIU – profesor, Sibiu
Teodora ARŞIN – profesor, Sibiu
Abi LEHENEANU – arhitect, Alba Iulia
Gheorghe DOBROTĂ – ofiţer retragere, Sibiu
Bianca MOLDOVAN – student, Sibiu
Remus MOLDOVAN – inginer, Sibiu
Tiberiu BUDIŞAN – asistent universitar, Cluj
Ştefan HOFNER – agricultor, Daneş, Mureş
Marioara MEDREA – economist, Sibiu
Constantin BOILĂ – economist, Dumbrăveni, Sibiu
Oliviu I. SELEŞAN – profesor, Deva
Miruna Silvana SELEŞAN – traducător, Deva
Dorin CRIŞAN – profesor, Deva
Doinel CRIŞAN – doctor, Deva
Ilie GHIŢĂ – dr. ing., Deva
Iulian NOVAC – profesor, Deva
Silviu NUŢU – inginer, Deva
Claudiu Eduard CRISTOI – inginer, Deva
Nicolae PETRUŞE – subinginer, Deva
Petrică PETRUŞE – pensionar, Deva
Graţian MUNTEAN – pensionar, Deva
Elita MUNTEAN – asistent medical, Deva
Serghie NIŢĂ – inginer, Deva
Marius BÂRLEANU – prof. drd., Orăştie, Hunedoara
Paul SCHUSTER – ziarist, Bucureşti
Ion VOVA – regizor, Bucureşti
Mariana STAN – doctor, Bucureşti
Gheorghe STĂNILOAIE – inginer, Bucureşti
Constantin AVRAMESCU – fost deputat, Bucureşti
Paul-Daniel MIRCESCU – drd., inginer, Bucureşti
Dan ANGELESCU – inginer, Bucureşti
Rodica PANDELE – redactor, Bucureşti
Letiţia CORCIOVA – asist. medical, Bucureşti
Alexadru CORCIOVA – medic veterinar, Bucureşti
Nicoletta SĂVULESCU – muzician, Germania
Anca SĂVULESCU – pensionar, Bucureşti
Rodica VOICULESCU – pensionar, Suedia
Gabriela DRĂGAN-SION – pensionar, Bucureşti
Eugenia Ligia CEGĂNEANU – pensionar, Bucureşti
Iulian POPESCU – economist, Bucureşti
Andrei DIMITRIU – director, Bucureşti
Valer BINDEA – secretar de stat, Bucureşti
Anca ATANASIU – profesor, Bucureşti
Teodor CHRISTEN – profesor, Germania
Gabriela DRĂGAN – economist, Bucureşti
Radion CHIABURU – jurist, Bucureşti
Teodor MOSCU – jurist, Bucureşti
Alin TOMA-NEGOESCU – arhitect, Bucureşti
Neculai IONESCU-GHINEA – arhitect, Bucureşti
Petre VARLAM – inginer, Bucureşti
Maria DUMITRESCU – economist, Bucureşti
Nicolae-Dodo IONESCU – actor, Bucureşti
Simona MOSCU – pensionar, Bucureşti
Mihaela TOADER – cercetător, Bucureşti
Daniel TALOŞ – cercetător, Bucureşti
Doina GHEORGHIU – medic, Bucureşti
Gabriel GHEORGHIU – pensionar, Bucureşti
Constantin ENESCU – şofer, Constanţa
Nicoleta DRUMEA – curier, Constanţa
Daniela GHEORGHIU – avocat, Constanţa
Dorin CURCĂ – avocat, Constanţa
Bogdan IORDACHE – avocat, Constanţa
Miruna MIŞA – contabil, Constanţa
Roxana-Ingrid GHEORGHIU – avocat, Constanţa
Traian IORDACHE - medic, Constanţa
Kamer ASIM – avocat, Constanţa
Liviu TUDORACHE – inspector nave, Constanţa
Giulnas OSMAN – secretară, Constanţa
Georgeta POP – inginer, Constanţa
Dan GHEORGHIU – medic, Constanţa
Dumitru DIMA – pensionar, Constanţa
Doina HAHUI – avocat, Constanţa
Ion RADU – şofer, Constanţa
Daniela GRĂJDAN – contabil, Constanţa
Luiza HAGIVERTA – studentă, Constanţa
Ghiulnar OSMAN – casnică, Constanţa
Elena-Felicia GHEORGHIU – medic, Constanţa
Andreea COJOCARU – secretar primărie, Constanţa
Sofia Simona TUDORACHE – învăţătoare, Constanţa
Mihai MIGA – medic, Constanţa
Valeria IORDACHE – profesoară, Constanţa
Mioara MIGA – casnică, Constanţa
Valentin POPESCU – economist, Bucureşti
Elena POPESCU – economist, Bucureşti
Aurelia POPESCU – pensionară, Bucureşti
Filip-Lucian IORGA – istoric, Bucureşti
Lucia IORGA – doctor în psihologie, Bucureşti
Viorica ANDRIŢOIU – economist, Bucureşti
Sultana GAGEA – pensionară, Bucureşti
Ion ANDRIŢOIU – inginer, Bucureşti
Cristian Gheorghe IACOB – economist, Bucureşti
Sergiu Stelian ILIESCU – profesor universitar, Bucureşti
Dana SEICIU – director, Bucureşti
Lucian SEICIU – prof. univ., Bucureşti
Nicolae VERICEANU – arhitect, Iaşi
Mircea RUSU – prof. univ. dr., Iaşi
Ileana RUSU – medic specialist, Iaşi
Adrian CORDUNEANU – prof. univ. dr., Iaşi
Teodor BROŞTEANU – prof. univ. dr., Iaşi
Alexandru CĂRĂUŞU – conf. univ. dr., preşedintele MRR, Iaşi
Elena DRÂMBEI – inginer agronom, vicepreşedinte MRR, Iaşi
Mihai DORIN – conf. univ. dr., Iaşi
Horia BUCUR – farmacist, Sebeş, Alba
Mariana BUCUR – economist, Sebeş, Alba
Ligia BENA – economist, Sebeş, Alba
Claudiu BENA – statistician, Sebeş, Alba
Ioan BERCIU – doctor, Alba Iulia
Carmen CUTEAN – profesor, Sebeş, Alba
Ştefan URDĂ – preot ortodox, Alba Iulia
Cosmin CAPRĂ – inginer, Sebeş, Alba
Adrian BOIERIU – inginer, Sebeş, Alba
Ioan LEMENYI – reporter radio, Sebeş, Alba
Silviu COSTACHE – prof. dr., Ploieşti
Ioan MUREŞAN – inginer, Alba Iulia
Nicolae TOMA – inginer, Sebeş, Alba
Gligor STANCU – economist, Sebeş, Alba
Andrei VLAD – student, Sebeş, Alba
Ioan HAŢEGAN – pensionar, Sebeş, Alba
Gheorghe MARIN – preot ortodox, Sebeş-Tărtăria, Alba
Maria DEAC-POENARU – pictor, Laz, Alba
Traian RADU – inginer, Sebeş, Alba
Nicolae RADU – inginer, Sebeş, Alba
Nicolae MĂRGINEAN – profesor, Alba Iulia
Constantin DAMIAN – doctor, Sebeş, Alba
Dorina DAMIAN – doctor, Sebeş, Alba
Alexandru ZSIROS – inginer, Sebeş, Alba
Lucia ZSIROS – doctor, Sebeş, Alba
Karol WANIA – pensionar, Germania
Mircea STÂNCEL – scriitor, Alba Iulia
Voicu BORA – inginer, Alba Iulia
Alin DUMITRU – inginer, Alba Iulia
Gheorghe DĂRĂMUŞ – profesor, Sebeş, Alba
Ovidiu LUPU – inginer, Sebeş, Alba
Constantin JINAR – primar, Şugatag, Alba
Nicolae STANCIU – inginer, Sebeş, Alba
Mircea SUSAN – inginer, Alba Iulia
Dumitru STROE – inginer, Sebeş, Alba
Viorel COMAN – profesor, Sebeş, Alba
Gheorghe BÜKÖS – economist, Alba Iulia
Ana BÜKÖS – profesor, Alba Iulia
Titus LEAHU – dr. ing., Alba Iulia
Angelica ZEICU – pensionar, Sebeş, Alba
Iuliu HADA – economist, Alba Iulia
Mircea POPA – inginer, Zlatna, Alba
Teodora POPA – doctor, Zlatna, Alba
Radion BOGDAN – medic, Oneşti, Bacău
Narcisa PAVAL – secretară, Oneşti, Bacău
Victor PAVAL – tâmplar, Oneşt, Bacău
Ana Maria ROŞU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Ştefania GRIGOROIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Andrei GRIGOROIU – dulgher, Oneşti, Bacău
Mihaela SUCEVEANU – casnică, Oneşti, Bacău
Mucenica MIHĂILĂ – infirmieră, Oneşti, Bacău
Corina FILIP – asistent medical, Oneşti, Bacău
Ovidiu STOGU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Alina BRANDIU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Bogdan ROŞU – operator, Oneşti, Bacău
Mihai DORU – student, Oneşti, Bacău
Viorel DORU – manipulant, Oneşti, Bacău
Gelu VLAGEA – operator, Oneşti, Bacău
Carmen DUMITRU – barman, Oneşti, Bacău
Dan BALICA – şofer, Oneşti, Bacău
Andrei BULILETE – ospătar, Oneşti, Bacău
Gheorghe BULILETE – electrician, Oneşti, Bacău
Claudia APOSTOL – farmacist, Oneşti, Bacău
Florin OANCEA – şofer, Oneşti, Bacău
Sorin LAZĂR – distribuitor, Oneşti, Bacău
Ionela LAZĂR – învăţătoare, Oneşti, Bacău
Paul JUMUCĂ – mecanic, Oneşti, Bacău
Gabi ENACHE – student, Oneşti, Bacău
Daniela CIOBANU – infirmieră, Oneşti, Bacău
Aurel SÂRBU – medic, Oneşti, Bacău
Dumitru CIOBANU – pensionar, Oneşti, Bacău
Ioana CIOBANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena CIONCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan PATRICHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Neonica ŞRAER – pensionară, Oneşti, Bacău
Constanţa PATRICHI – pensionară, Oneşti, Bacău
Anica MARIN – pensionară, Oneşti, Bacău
Emilia IVANCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Georgeta GOGU – pensionară, Oneşti, Bacău
Valentina ŞTEFĂNESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Silvia PAVEL – pensionară, Oneşti, Bacău
Maria GHINDĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Apostol GRĂDINARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Maria GRĂDINARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Nicolaie LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Florin LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Daniel LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Rodica LĂCĂTUŞU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan VÂLCU – pensionar, Oneşti, Bacău
Victor APIHTIN – profesor, Oneşti, Bacău
Dumitru CUCHIRIŢĂ – pensionar, Oneşti, Bacău
Ana GĂLUŞCĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Aglaia PÂSLARU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ştefan PALAGHIŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Rodica PALAGHIŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Suzana URSACHE – pensionară, Oneşti, Bacău
Ortansa URSU – pensionară, Oneşti, Bacău
Nicolaie CONSTANTIN – pensionar, Oneşti, Bacău
Teodor LAZINSCHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Raisa ZAMFIRESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Virginia DAVINTESCU – profesor, Oneşti, Bacău
Gheorghe GHIMBOVSCHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Gabriela ICHIM – profesoară, Oneşti, Bacău
Adrian CASAVEANU – inginer, Oneşti, Bacău
Victor GRĂDINARU – medic, Oneşti, Bacău
Florica DOBRE – pensionară, Oneşti, Bacău
Lia CRUCEANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena GONDOŞ – pensionară, Oneşti, Bacău
Claudia MĂLIGUŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Vasile PINTILIE – pensionar, Oneşti, Bacău
Teodora PALADE – pensionară, Oneşti, Bacău
Elvira CAZACU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan CRÂŞMARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Emilia BANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Silvia APAVALOAIE – pensionară, Oneşti, Bacău
Nicolaie LUNGU – medic veterinar, Oneşti, Bacău
Maria IULIŞCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Maria SPURGARU – pensionară, Oneşti, Bacău
Dumitru TOLOCARU – contabil, Oneşti, Bacău
Larisa BOGDAN – profesor, Oneşti, Bacău
Cornelia POPESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Oana HÂNCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Victoria GORGAN – pensionară, Oneşti, Bacău
Vergina GRIGOROIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ştefan GOJAN – maistru, Oneşti, Bacău
Maria HUMEI – pensionară, Oneşti, Bacău
Valvara MELNICIUC – pensionară, Oneşti, Bacău
Ciprian TOLOCARU – economist, Oneşti, Bacău
Iurie BOSTAN – medic, Oneşti, Bacău
Sergiu BLAJEVSCHI – administrator, Oneşti, Bacău
Ştefan TRAIAN – inginer, Oneşti, Bacău
Albert WEBER – inginer, Oneşti, Bacău
Victoria ANDRONI – contabil, Oneşti, Bacău
Elena LORINCZ – pensionară, Oneşti, Bacău
Virginia ZVANCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Erica CATARGIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Aurelia SCRIPCĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena ZAMFIR – pensionară, Oneşti, Bacău
Laura BARACTARU – inginer, Oneşti, Bacău
Doina PELIN – casnică, Italia
Dorica BUTA – învăţătoare, Oneşti, Bacău
Florin POPA – şomer, Oneşti, Bacău
Mihaela BRATU – vânzătoare, Oneşti, Bacău
Robert ANTON – muncitor, Oneşti, Bacău
Ramona CĂLIN – infirmieră, Oneşti, Bacău
Vasile CĂLIN – pensionar, Oneşti, Bacău
Valeriu ADOCHIŢEI – strungar, Oneşti, Bacău
Marin COJOCARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Maria NEMET – croitor, Oneşti, Bacău
Dumitru OANCEA – inginer, Oneşti, Bacău
Vasile BÂRHALĂ – muncitor auto, Oneşti, Bacău
Ioan Dumitru MILONI – pensionar, Oneşti, Bacău
Alexandru BELCEANU – student, Oneşti, Bacău
Ovidiu SORODOC – pompier civil, Oneşti, Bacău
Roland SORODOC – profesor, Oneşti, Bacău
Vasile ROŞEŢ – zidar, Oneşti, Bacău
Maria GRĂMADĂ – proiectant, Oneşti, Bacău
Fănică CHIPZUI – administrator, Oneşti, Bacău
Vasile VILEA – paznic, Oneşti, Bacău
Toader CANTARAGIU – paznic, Oneşti, Bacău
Dorin MELINTE – maistru, Oituz, Bacău
Gabriela AVARVAREI – confecţioner, Oituz, Bacău
Costel Valentin OJOC – profesor, Oneşti, Bacău
Eleonora ŢIPLOIU – contabil, Oneşti, Bacău
Viorel BALINT – barman, Oneşti, Bacău
Valentin HÂRBU – electrician, Oneşti, Bacău
Maria VASILE – subinginer, Oneşti, Bacău
Rodica PARASCHIVESCU – asistent, Oneşti, Bacău
Jenică MORARU – instalator, Oneşti, Bacău
Darius BORCILĂ – pensionar, Oneşti, Bacău
Virgil IOSIF – brutar, Oneşti, Bacău
Magdalena CRISTEA – avocat, Oneşti, Bacău
Felicia ABĂRBOIAIE – agent imobiliar, Oneşti, Bacău
Ionuţ CAZACU – şomer, Oneşti, Bacău
Lucia SOREANU – farmacistă, Aachen, Germania
Marieta CONSTANCACHE – medic, Aachen, Germania
Dimitrie CONSTANDACHE – medic, Aachen Germania
Georgeta ZUBERETZ – funcţionară, Aachen, Germania
Monica CONSTANDACHE CORMINBOEUF – traducătoare, Elveţia
Petru PITEA – medic chirurg, Cluj
Elena PRANSZKY – funcţionară, Cluj
Eugen I. BOZGA – economist, Cluj
Victor GORCEA – avocat, Cluj
Ioan VORNICU – colonel (r.), inginer, Cluj
Alexandru-Grigore PISOSCHI – profesor universitar, Cluj
Adriana-Octavia PISOSCHI – pensionară, Cluj
Mircea I. OANŢĂ – inginer silvic, Cluj
Emil PERŞA – poet, Cluj
Sandor KUBANKA – student (urmărit în regimul comunist), Cluj
Tiberiu POP – medic, Cluj
Eugen Gr. BOZGA – economist, Cluj
Viorel RUEN – contabil, Cluj
Constantin VISALON-RADU – inginer, Cluj
Camelia-Florica OANŢĂ – medic oftalmolog, Cluj
Vasile LUCACIU – medic (promoţia 1946 "Regele MIHAI I"), Cluj
Stela LUCACIU – medic, Cluj
Mircea PERHAITA – şofer, Cluj
Letiţia TURDEAN – profesor, Cluj
Monica VISALON-RADU – chimist, Cluj
Romul BENEA – inginer, Cluj
Liana BENEA – inginer, Cluj
Romulus BENEA – inginer, Montreal, Canada
Mihaela BENEA – medic, Montreal, Canada
Remus BENEA – inginer, Bucureşti
Dana BENEA – inginer, Cluj
Virgil VASILIU – tehnician, Cluj
Lucian VĂLEANU – inginer, Cluj
Georgeta VĂLEANU – medic, Cluj
Gheorghe SUCIU – farmacist, Cluj
Georgeta SUCIU – avocat, Cluj
Nicolae HĂNDĂBUŢ – avocat, Cluj
Anca BORGOVAN – arhitectă, Bucureşti
Irina PATRULIUS – arhitectă, Bucureşti
Rodica GĂLEŞEANU – arhitectă, Bucureşti
Alexandra RĂZVAN - avocat, Societatea Timişoara
Vasile DOCEA – conferenţiar Facultatea de Vest, Societatea Timişoara
Daniel VIGHI – scriitor, Societatea Timişoara
Ştefan RACOVIŢĂ – “Căminul românesc”, Elveţia
Mari CERNESCU – pensionară, Bucureşti
Anuşavan SALAMANIAN – inginer sunet, Bucureşti
Mariana CERNESCU – pensionară, Bucureşti
Ambrozie CERNESCU – pensionar, Bucureşti
Răzvan STAN – avocat, Bucureşti
Dragoş STAN – profesor, Bucureşti
Lista rămâne deschisă
duminică, 16 decembrie 2007
O panglică albă, o panglică neagră ca protest. Scrisoare deschisă a unor revoluţionari
"Acum 18 ani, câţiva români fără Dumnezeu au ordonat masacrarea fraţilor lor: peste 1100 au fost ucişi şi peste 3300 au fost răniţi. Din cele 1104 crime înfăptuite acum 18 ani, doar 162 au fost comise din ordinul lui Ceauşescu. Odată cu arestarea acestuia, masacrul se oprise. În acceaşi zi de 22 Decembrie 1989 puterea a fost preluată de grupul condus de fostul preşedinte al României, d-l Ion Iliescu, cercetat de procurori pentru crime. În seara zilei de 22 Decembrie 1989, mulţimea neînarmată şi paşnică din Piaţa Revoluţiei a scandat “Fără comunişti!” şi “Jos comunismul!”. Masacrul a fost reluat şi amplificat de şase ori: începând de atunci, 942 de oameni au fost ucişi şi mii de oameni au fost răniţi.
În decembrie 1989, Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu şi Claudiu Iordache – “revoluţionarul” timişorean care şi-a trădat fraţii, i-au numit miniştri tocmai pe cei care au dirijat măcelărirea timişorenilor: generalii Chiţac şi Stănculescu? În noul guvern al FSN, criminalul Chiţac a fost numit Ministru de Interne iar criminalul Stănculescu a fost numit Ministrul Apărării Naţionale. Aceasta a fost culmea neruşinării şi cinismului grupului uzurpator condus de d-l Ion Iliescu care se pretinde “simbol” al revoluţiei!
Este de necrezut că în ţara noastră a avut loc un masacru uriaş – la Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Braşov şi în alte oraşe, în timp ce în celelalte foste ţări comuniste din Europa nu s-a înregistrat nici o victimă. Este revoltător că de 18 ani încoace, vinovaţii nejudecaţi ai acestui masacru infestează cele mai înalte instituţii ale statului, dându-ne, culmea cinismului, chiar lecţii de morală.
Conform art.21 din Constituţie, victimele celor peste 1100 de crime din decembrie 1989, miile de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei “au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. 18 ani nu este un termen rezonabil, ci o batjocură faţă de eroii noştri şi faţă de noi înşine.
România de astăzi este profund imorală tocmai pentru că este clădită pe fratricidul nepedepsit reprezentat de cele peste 1100 de crime. De 18 ani păcătuim în neadevăr şi injustiţie. România nu va putea clădi nimic bun pe crime, minciuni şi nedreptăţi. Incredibilul masacru a putut fi acoperit doar prin coruperea instituţiilor statului şi a clasei politice. Nu vom scăpa de marea corupţie, nu vom reforma clasa politică şi justiţia decât după ce vom cunoaşte adevărul despre masacrul din decembrie 1989 care a deturnat revoluţia anticomunistă, şi despre fratricidul din iunie 1990 comis împotriva societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Cunoaşterea acestui adevăr este unica şansă a României. Societatea românească de astăzi, inclusiv viitorul vot uninominal, trebuie să poată distinge între criminali şi oameni cinstiţi.
Aşa cum ne-aţi îndemnat, pe durata manifestărilor dedicate revoluţiei anticomuniste şi comemorării masacrului care a deturnat-o, vom purta pe braţ o panglică neagră, în memoria celor ucişi în Decembrie 1989, şi una albă, expresie a protestului faţă de tergiversarea judecării autorilor celor peste 1100 de crime comise acum 18 ani.
Toţi cei care împărtăşesc tristeţea şi revolta timişorenilor, precum şi a noastră, a tuturor, sunt îndemnaţi să facă acelaşi gest.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii masacraţi la ordinul celor fără Dumnezeu!
15 Decembrie 2007
Cu solidaritate,
Sorin Ilieşiu – Alianţa Civică
Teodor Mărieş – Asociaţia 21 Decembrie 1989
Liviu Antonesei – Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Antonie Popescu – Seniorii Ligii Studenţilor, 1990
Nicu Bănuţoiu – Asociaţia Adevăr şi Dreptate
George Costin – Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989"
În decembrie 1989, Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu şi Claudiu Iordache – “revoluţionarul” timişorean care şi-a trădat fraţii, i-au numit miniştri tocmai pe cei care au dirijat măcelărirea timişorenilor: generalii Chiţac şi Stănculescu? În noul guvern al FSN, criminalul Chiţac a fost numit Ministru de Interne iar criminalul Stănculescu a fost numit Ministrul Apărării Naţionale. Aceasta a fost culmea neruşinării şi cinismului grupului uzurpator condus de d-l Ion Iliescu care se pretinde “simbol” al revoluţiei!
Este de necrezut că în ţara noastră a avut loc un masacru uriaş – la Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Braşov şi în alte oraşe, în timp ce în celelalte foste ţări comuniste din Europa nu s-a înregistrat nici o victimă. Este revoltător că de 18 ani încoace, vinovaţii nejudecaţi ai acestui masacru infestează cele mai înalte instituţii ale statului, dându-ne, culmea cinismului, chiar lecţii de morală.
Conform art.21 din Constituţie, victimele celor peste 1100 de crime din decembrie 1989, miile de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei “au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. 18 ani nu este un termen rezonabil, ci o batjocură faţă de eroii noştri şi faţă de noi înşine.
România de astăzi este profund imorală tocmai pentru că este clădită pe fratricidul nepedepsit reprezentat de cele peste 1100 de crime. De 18 ani păcătuim în neadevăr şi injustiţie. România nu va putea clădi nimic bun pe crime, minciuni şi nedreptăţi. Incredibilul masacru a putut fi acoperit doar prin coruperea instituţiilor statului şi a clasei politice. Nu vom scăpa de marea corupţie, nu vom reforma clasa politică şi justiţia decât după ce vom cunoaşte adevărul despre masacrul din decembrie 1989 care a deturnat revoluţia anticomunistă, şi despre fratricidul din iunie 1990 comis împotriva societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Cunoaşterea acestui adevăr este unica şansă a României. Societatea românească de astăzi, inclusiv viitorul vot uninominal, trebuie să poată distinge între criminali şi oameni cinstiţi.
Aşa cum ne-aţi îndemnat, pe durata manifestărilor dedicate revoluţiei anticomuniste şi comemorării masacrului care a deturnat-o, vom purta pe braţ o panglică neagră, în memoria celor ucişi în Decembrie 1989, şi una albă, expresie a protestului faţă de tergiversarea judecării autorilor celor peste 1100 de crime comise acum 18 ani.
Toţi cei care împărtăşesc tristeţea şi revolta timişorenilor, precum şi a noastră, a tuturor, sunt îndemnaţi să facă acelaşi gest.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii masacraţi la ordinul celor fără Dumnezeu!
15 Decembrie 2007
Cu solidaritate,
Sorin Ilieşiu – Alianţa Civică
Teodor Mărieş – Asociaţia 21 Decembrie 1989
Liviu Antonesei – Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Antonie Popescu – Seniorii Ligii Studenţilor, 1990
Nicu Bănuţoiu – Asociaţia Adevăr şi Dreptate
George Costin – Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
![[Valid RSS]](valid-rss.png "Validate my RSS feed")
