Lucia Todoran, regina portului popular, care i-a fermecat pe regele Mihai şi pe preşedintele Băsescu

Adevărat ambasador al României, costumul naţional este purtat astăzi de puţini oameni din lumea satului, cu precădere din localităţile unde tradiţiile populare au fost ridicate la rang de artă. Meşterul popular Lucia Todoran reuşeşte să promoveze cu succes tradiţiile ancestrale de pe Valea Someşului, atât de frumos descrisă în operele lor de Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, în cele mai îndepărtate ţări ale lumii. În anul 1999 a luat drumul Americii. Îmbrăcată în costumul popular de la Salva "i-a înnebunit pe americanii din New York, colaborând de atunci cu o casă de modă care a preluat câteva din modelele tradiţionale bistriţene pentru curele, poşete, dar şi blugi şi ii. "Eu nu lucru doar cu casa de modă din America, ci cu români de pretutindeni. Doar anul acesta am fost prezentă la Târgul de turism din Austria, Spania, Germania", declară Lucia Todoran. De-a lungul timpului i-au trecut pragul personalităţi marcante ale vieţii politice şi culturale din ţară şi străinătate. A impresionat-o întâlnirea din iarnă cu familia regală. "Regele Mihai s-a simţit foarte bine în atelierul meu şi s-a încumetat alături de regina Ana să înveţe să lucreze cu mărgele cu acul. Când au văzut câtă abilitate am, au zis că sunt ca o maşină de cusut", spune Lucia Todoran. Primit cu "jinars de poame, plăcintă cu brânză, colac cu nucă, vin cu scorţişoară din struguri de pe gard", regele a promis că mai revine în casa gospodarilor. Nu a plecat de aici cu mâna goală, alegând un clop cu cinci rânduri de pene de păun, iar regina şi fetele Ana şi Margareta, bentiţe din mărgele. O altă întâlnire istorică a fost cu preşedintele Băsescu la Târgul de turism. Acesta, după ce a aşezat clopul cu păun, a spus entuziasmat: "Mi-ar sta bine ca fecior năsăudean".
Poate una dintre cele mai grele misiuni a fost aceea de la Strasbourg, când a reprezentat România la Parlamentul European. De atunci, pe casa ei tronează două steaguri mari: unul al României şi altul al Uniunii Europene. Se câştigă destul de bine din artizanat, motiv pentru care i-a îndrumat pe acelaşi drum şi pe copii, Mihaela (licenţiată a două facultăţi) şi Mihăiţă (elev în Năsăud). De altfel, anul acesta Mihăiţă a obţinut premiul I la olimpiada de tradiţii pe ţară. Pe Lucia am găsit-o în costumul popular, încinsă cu o frânghie care prinde două zadii roşii şi pe cap cu o pălărie de sărbătoare bogat decorată cu florile câmpului. Ne-a primit zâmbind, însă nu şi-a lăsat lucrul, mânuind cu rapiditate şi agilitate acul şi mărgelele. Prelucrează pe an câteva sute de clopuri de păun şi câteva mii de pene. Preţul diferă: pentru o pălărie cu trei rânduri de pene trebuie să scoţi din buzunar 4 milioane, pentru patru rânduri - 6 milioane etc. "Nu cumpără doar turiştii de la mine obiecte de artizanat, ci şi autorităţile judeţului, dar şi din ţară, pentru a face cadouri delegaţiilor din străinătate. Se fălesc cu clopul cu păun".
Este prezentă întotdeauna la marile târguri de turism din lume unde ştie să promoveze cu succes portul nostru: "Am schimbat patru preşedinţi, însă întotdeauna am fost invitată la marile acţiuni culturale să expun obiectele noastre tradiţionale. Eu în costumul popular naţional mă simt ca o regină. Am meseria în sânge, pun tot sufletul când mă apuc de lucru şi nu simt niciodată oboseala. La unele cămăşi lucrez şi câteva săptămâni, iar la altele, în funcţie de model, le dau gata într-o zi", declară meşterul.
Menuţ MAXIMINIAN
(text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)