S-a petrecut azi în municipiul Dej. La şedinţa Consiliului Local, unde patru consilieri locali PD-L, trei de la PNL, unu de la UDMR şi doi de la PNG au votat schimbarea din funcţie a viceprimarului Claudiu Chira, de la PIN, care a fost şi este susţinut de PSD. “Afacerea” nu era trecută pe ordinea de zi a şedinţei.
Au optat pentru demitere 10 consilieri, deşi Chira susţine că era nevoie de 11 voturi ca acţiunea să fie legală. Apoi, cu încă un vot de la un consilier UDMR (acesta s-a abţinut la votarea demiterii lui Chira!) s-a decis numirea în funcţia de viceprimar a lui Vancsa Aron Pal, de la UDMR.
Se anunţă scandal la Primăria Dej. Claudiu Chira organizează mâine o conferinţă de presă.
UPDATE 19 decembrie
Ungur ales de români
Primarul nou numit, Vancsa Pal, ne-a declarat în exclusivitate:
“Consider că este în regulă, că s-a respectat legalitatea. S-a ales un viceprimar ungur de către români, ceea ce dovedeşte că suntem şi rămânem europeni”.
“Am deranjat prin intransigenţă”
La conferinţa de presă organizată de Claudiu Chira la ora 11, el a subliniat că schimbarea sa, pe care o consideră ilegală şi este hotărât s-o combată prin toate mijloacele legale, se datorează poziţiei sale. “Am deranjat prin intransigenţa faţă de ceea ce se întâmpla în Primărie, unde pe timpul fostei administraţii se dădeau stimulente lunare, pe lângă salarii, anumitor persoane, de circa 500 de milioane de lei vechi pe lună”, spune Chira. În opinia aceluiaşi, povestea i se trage probabil şi de la refuzul de-a achita 60 de miliarde de lei vechi unor firme pentru lucrări efectuate, dar nefacturate, pentru care nu existau situaţii de lucrări cum cer legile. Chira ne-a dezvăluit că unul dintre consilierii locali care au votat împotriva sa, Traian Mureşan, de la PNG, i-a pretins să-i dea prin încredinţare directă repararea unui pod din Viile Dejului, dar l-a refuzat. Mai zice despre Mureşan că este preşedintele consiliului de administraţie al unei societăţi ce a semnat un contract cu Primăria, care contravine Legii 61/2003. Din cauza ultimului amănunt amintit, Chira este decis să ceară încetarea mandatului de consilier local al lui Mureşan.
“Un om corect”
Primarul Dejului, Costan Morar, de la PSD, îl susţine 100% pe Chira: “Singura motivaţie a hotărârii consilierilor este una politică. Viceprimarul Chira este un om corect, care a pus suflet în ceea ce am convenit să facem împreună. Şi-a achitat întotdeauna atribuţiile de serviciu. Mă surprinde că alianţa dintre PD-L şi PSD nu se simte şi la nivel local”.
Mingea este la prefect
Secretarul municipiului consideră ilegală hotărârea de schimbare a lui Chira şi n-a contrasemnat-o. În câteva zile, prefectul de Cluj, Călin Platon, trebuie să hotărască dacă întâmplările de la Dej sunt în conformitate cu legislaţia sau paralele cu ea.
joi, 18 decembrie 2008
Bilantul guvernarii Tariceanu
Doamnelor şi domnilor, stimaţi cetăţeni
În ultimii 4 ani, am avut onoarea de a fi Primul Ministru României şi de a lucra pentru români. Sunt astăzi aici pentru a face un bilanţ al guvernării liberale şi, mai important, pentru a reaminti care sunt priorităţile României, astăzi, în contextul crizei economice mondiale. Vreau să fiu cât se poate de clar: aceste priorităţi nu sunt doar ale unui anumit partid politic, ale Puterii sau ale Opoziţiei. Ele sunt ale României.
În ultimii 4 ani, împreună cu românii, am reuşit să aducem România în Uniunea Europeană, am reuşit să avem o creştere economică fără precedent, care a dus la dublarea salariilor şi pensiilor. Toate acestea au fost posibile pentru că am guvernat responsabil şi pentru că am pus în aplicare politici liberale, de dreapta.
Astăzi, românii sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, produsele româneşti se găsesc în toate capitalele din lume, iar valorile româneşti sunt recunoscute şi respectate în lume. Astăzi, clasa de mijloc din România este mai puternică şi este pregătită să contribuie pentru ca ţara să nu fie afectată semnificativ de criza economică.
Ştiu că sunt încă români care nu au simţit pe deplin beneficiile creşterii economice. Sunt primul care spune că se poate mai bine şi de aceea trebuie să continuăm să încurajăm economia de piaţă şi libertăţile individuale.
Nu trebuie să ne întoarcem în trecut, la politici de stânga, care şi-au dovedit deja ineficienţa.
Constat cu îngrijorare că primele măsuri anunţate de noua coaliţie de guvernare PD–PSD sunt de stânga, începând cu renunţarea la cota unică de impozitare şi continuând cu promisiuni sociale iresponsabile. Aceste promisiuni nu pot fi respectate şi vor duce la creşterea taxelor şi impozitelor pentru firme şi românii care muncesc mai mult, cei care pot asigura continuarea creşterii economice.
Astăzi, românii au aşteptări şi speranţe foarte mari. În acelaşi timp, în contextul crizei economice, românii sunt îngrijoraţi de viitorul lor. Românii sunt îngrijoraţi pentru siguranţa slujbei lor, părinţii sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor lor.
Prioritatea României este de a trece cu bine peste criza economică mondială, adică să asigurăm slujbele românilor şi să creăm noi locuri de muncă, să scădem taxele şi impozitele pentru a încuraja munca şi dezvoltarea economiei.
În faţa acestei crize economice mondiale, care afectează şi pe cele mai puternice state, trebuie să continuăm să punem în aplicare acele politici care au dat rezultate. Acestea sunt politicile de dreapta.
Prin bilanţul de astăzi, voi arăta că Guvernul liberal pe care l-am condus a lăsat o economie pregătită să facă faţă crizei mondiale. Dacă vom continua să punem în aplicare politicile de dreapta, atunci economia României va depăşi această criză şi va ieşi mai întărită.
Din 28 decembrie 2004, de când am condus prima şedinţă de guvern şi până astăzi, acţiunile pe care le-am întreprins au fost orientate către stimularea creşterii economiei şi către crearea de noi locuri de muncă. Guvernul pe care l-am condus şi-a asumat ca obiective consolidarea democratică, întărirea statului de drept, creşterea economică, creşterea nivelul de trai şi integrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte creşterea economică unde ne aflăm azi din punct de vedere al stării economico-financiare?
Am introdus cota unică şi alte măsuri liberale pentru ca românii care muncesc mai mult să câştige mai bine.
Am încurajat investiţiile în economia românească. Am îmbunătăţit gradul de colectare la buget şi am investit zeci de miliarde de euro în educaţie, sănătate, agricultură sau infrastructura. Toate aceste măsuri au permis dezvoltarea fără precedent a economiei.
2008 va fi anul cu cel mai mare PIB din istoria României. El se va situa cu 40 % peste nivelul din 1990, în condiţiile în care societatea noastră a parcurs o perioadă dificilă de restructurare, în urma căreia am ajuns să avem azi o economie funcţională de piaţă, stabilă şi competitivă, independentă de factorul politic.
În evaluarea stării actuale nu trebuie uitat că trei ani la rând ne-am confruntat cu inundaţii şi secetă, care au diminuat foarte mult rezultatele economice. Ele au putut fi însă compensate – ca urmare a politicilor orientate către sectoarele moderne (industrie şi construcţii).
Produsul Intern Brut pentru primele 3 trimestre din anul 2008 a fost mai mare cu 8,9% faţă de cel din semestrul I 2007, record absolut de creştere după 1990.
Suntem acum – in termeni reali, cu 64% peste nivelul PIB-ului din anul 2000, când economia României şi-a început creşterea, şi cu 30% peste nivelul din 2004, când am preluat guvernarea.
Acest indicator a ajuns în anul 2008 la echivalentul a 138 miliarde euro, ceea ce înseamnă că economia valorează în prezent mai mult decât dublu decât în 2004, când PIB a echivalat cu doar 61 mld. euro. Produsul intern brut din acest an este de 3,6 ori mai mare decât cel din anul 2000.
PIB-ul pe locuitor este astăzi de 2 ori mai mare decât în 2004, 6500 euro faţă de 2800 euro în urmă cu 4 ani.
Pentru români, această creştere a economiei româneşti a însemnat mai multe şanse de a îşi găsi slujbe mai bine plătite, în domenii de vârf şi cu salarii mari.
Creşterea economică a făcut posibil ca sute de mii de români să îşi ia o casă şi milioane de români să îşi achiziţioneze o maşină.
Ca urmare a progresului economic accelerat, România se apropie – cu cei 138 miliarde euro - de ţările cu potenţial mediu din punct de vedere al valorii PIB-ului în Europa. În prezent România a depăşit Ungaria şi se află aproximativ la acelaşi nivel cu Cehia.
Dacă ne raportăm la media UE a PIB pe locuitor, România se situează azi la 43% din această medie, faţă de 34% în 2004, dovadă a accelerării procesului de convergenţă reală cu ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.
Perioada 2005-2008 poate fi considerată ca perioada cu cele mai mari investiţii din istoria modernă a României.
România are deja doi ani de participare la piaţa unică europeană şi a obţinut în această perioadă cele mai bune rezultate, situându-se pe primul loc nu numai din punct de vedere al creşterii economice ci – cu atât mai important pentru viitor – şi din punct de vedere al dinamicii investiţionale.
Practic toate tipurile de investiţii s-au multiplicat, dar cel mai mare progres se înregistrează în cazul investiţiilor străine. Iar acestea nu au venit în România de dragul cuiva, ci pentru că economia românească le oferă posibilitatea să fie profitabile şi să se multiplice.
Atunci când am introdus cota unică de 16% in anul 2004, am spus că investiţiile străine vor fi atrase prin această măsură si că astfel se vor crea locuri de muncă si prosperitate. Mulţi din cei care astăzi laudă cota unică au făcut atunci, după cum ştiţi comentarii acide.
Dacă după revoluţie, până în anul 2004, investitorii străini au investit cumulat în România 15 miliarde euro, azi vă pot spune că numai în ultimii 4 ani valoarea investiţiilor străine cumulate a atins 37 miliarde euro.
În prezent există în economia românească un stoc de investiţii străine de peste 50 miliarde euro, care produc şi exportă bunuri şi servicii de aceiaşi calitate cu cele din Uniunea Europeană. Mai mult de 60% dintre acestea se regăsesc în industrie, construcţii, comunicaţii şi servicii pentru întreprinderi, producând efecte orizontale de accelerare a dezvoltării.
Şi investiţiile interne cele din domeniul public şi privat s-au majorat substanţial. Am ajuns în România la o rată de investire de peste 34% în anul 2008, care ne situează de asemenea pe primul loc în Uniunea Europeană, pentru care ponderea medie a investiţiilor în PIB este de 21,3%.
În cei 4 ani, investiţiile interne totale s-au majorat de la 8,1 mld. Euro în 2004 la 37 mld. euro în 2008, din care cele ale sectorului public de la 1,8 la 10 mld. euro.
Sugestiv pentru starea economico-financiară actuală este faptul că dat fiind actualul potenţial, Comisia Europeană considera în Prognoza sa de toamnă 2008 că România se va menţine şi în 2009 pe o poziţie fruntaşă, şi anume locul 2 în ceea ce priveşte creşterea economică şi locul 1 în privinţa dinamicii investiţiilor totale.
Amplul proces investiţional şi creşterea economică ridicată au asigurat o îmbunătăţire semnificativă a ofertei naţionale cu impact direct asupra exporturilor.
Exportul de bunuri al României s-a majorat cu 80%, de la 19 la 35 miliarde euro, deşi chiar în acest an principalele noastre ţări partenere se află în dificultate, iar cererea mondială se diminuează.
Este adevărat că modernizarea rapidă a economiei a condus la majorarea în mai mare măsură a importurilor, dar tendinţa a început să se estompeze începând cu anul 2007, semestrul II, astfel încât din decembrie 2007 să fie chiar sub dinamica exporturilor.
Importul de bunuri de capital a fost categoria care şi-a majorat ponderea în total importuri, de la 16,7% în 2004 la aproape 19% în acest an, un semn al cererii de re-tehnologizare si modernizare a economiei noastre.
Singura zonă in care economia romanească este vulnerabilă in prezent este deficitul de cont curent. Cu alte cuvinte, pentru că importăm mai mult decât exportăm.
Deficitul comercial s-a adâncit ca o consecinţă a accelerării cererii interne, ajungând la 17,8 miliarde euro în 2007 şi la 19,3 miliarde euro în 2008.
Adâncirea continuă a deficitului comercial a antrenat o evoluţie similară a soldului contului curent, ponderea acestuia în PIB majorându-se de la 8,4% în 2004 la 13,8% în anul 2007.
Vreau să subliniez totuşi că în anul 2008 s-a stopat tendinţa ascendentă a ponderii deficitului contului curent în PIB, existând condiţii chiar pentru o reducere semnificativă în raport cu nivelul din 2007.
Pe viitor, va trebui să promovăm o politică mult mai agresivă în a ajuta companiile româneşti în expansiunea lor regională.
Investiţiile străine directe au contribuit semnificativ la finanţarea deficitului de cont curent, în special în anii 2005 şi 2006 (în proporţie de 76%, respectiv 86%), în contextul privatizării unor companii importante din sectorul energetic şi bancar.
Acoperirea deficitului de cont curent prin investiţii străine directe a coborât la 42% în anul 2007, dar primele nouă luni ale acestui an semnalează o îmbunătăţire a participării investiţiilor străine directe la finanţarea deficitului de cont curent şi anume la 57%.
Prioritatea de acum trebuie să fie păstrarea acestor investiţii şi atragerea de altele noi. Numai aşa vom reuşi să ne asigurăm că locurile de muncă sunt sigure că se vor crea noi locuri de muncă pentru români.
Pentru a reuşi acest lucru, următorul Guvern trebuie să continue să pună în aplicare politicile economice de dreapta, cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Am să trec la al doilea capitol al bilanţului şi anume situaţia financiară a economiei.
România are astăzi cel mai mare buget din istorie. Datorită creşterii economice, veniturile bugetului general consolidat pentru 2008 sunt apropiate de nivelul întregului PIB al României din anul 2003.
Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pe venituri a condus la mai mult decât dublarea veniturilor bugetare pentru mai multă exactitate: 177mld. lei în 2008 faţă de 74 în 2004.
Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, de la educaţie, la sănătate, la agricultură sau infrastructură.
Astfel am reuşit să construim sau să modernizăm peste 8000 de şcoli, să reabilităm peste 1000 de kilometri de drumuri rurale în peste 1700 de localităţi sau să achiziţionăm peste 1500 de noi ambulanţe pentru spitale.
Veniturile bugetare din impozitul pe profit au fost în anul 2007 cu 63% mai mari decât cele din 2004; în primul semestru 2008 acestea s-au majorat cu încă 27,5%.
Dacă în perioada 2001 – 2004, în condiţiile unui impozit pe profit de 25% s-au colectat din această sursă venituri în valoare de 16 miliarde lei, în perioada 2005 – 2008, în condiţiile unui impozit de numai 16% s-au colectat venituri din impozitul pe profit în valoare 41 miliarde lei.
Numai încasările din 2008 ating nivelul colectat în toată perioada 2001 – 2004.
Veniturile bugetare din impozitul pe venit au fost în anul 2007 mai mari decât dublul veniturilor din această sursă încasate în anul 2004; în semestrul I 2008 ele crescuseră suplimentar cu 35% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.
Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, fără a fi afectat deficitul bugetar.
În medie, deficitul bugetar în perioada 2005 – 2008 a fost chiar mai mic, ca pondere în PIB, decât cel realizat în perioada 2001 – 2004, respectiv de 1,8% faţă de 2,4%.
Situaţia financiară incomparabil mai bună pe care România o are în acest moment, este ilustrată şi de reducerea pronunţată a arieratelor din economie, a căror pondere în PIB scade de la 25% în 2004 la 14% în 2007 şi la aproape 10% în 2008.
Prin dezvoltare şi creşterea exporturilor România şi-a mărit sensibil rezervele internaţionale. Practic, România are acum de 2,5 ori mai multă valută în visterie decât în anul 2004. Rezerva internaţională a crescut de la 12 miliarde euro în 2004 la aproape 30 miliarde în prezent. Această rezervă asigură sustenabilitate pentru importuri.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii prin rezervele valutare ale BNR s-a îmbunătăţit de la mai puţin de 5 luni în 2004 la aproape 6 luni estimat pentru sfârşitul acestui an.
În ceea ce priveşte datoria externă, corespunzător necesarului pentru investiţii al sectorului privat datoria externă privată s-a majorat de la 19% din PIB în 2004 la 43% în PIB în septembrie 2008. Datorită acestei componente stocul total al datoriei externe şi-a majorat ponderea în PIB de la 35% în 2004 la 51% din PIB în septembrie 2008.
Expansiunea datoriei externe private pe termen mediu şi lung a fost susţinută în principal de finanţarea oferită de băncile private, ponderea acestui tip de creditori majorându-se de la 41% în 2004 la 74% în septembrie 2008.
Ceea ce doresc să vă spun este că prin politicile guvernamentale, noi am reuşit , pe cealaltă parte, să menţinem datoria publică externă la acelaşi nivel (circa 10 miliarde euro), deşi investiţiile publice s-au majorat de 5 ori.
Important pentru sustenabilitatea resurselor valutare este şi faptul că raportul dintre datoria externă pe termen mediu şi lung (care se află în relaţie cu deficitul de cont curent) şi rezervele internaţionale ale BNR se menţine constant şi anume aproximativ 1,5.
Ponderea creditelor acordate sectorului privat în PIB a crescut de la 17% în decembrie 2004 la 39% în septembrie 2008.
Ponderea creditului acordat populaţiei în total credit, situată în decembrie 2004 la 29%, a depăşit la mijlocul anului 2006 pragul de 40%, crescând ulterior într-un ritm lent până la nivelul de 50% în septembrie 2008.
In acelaşi timp, ponderea creditului în valută în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât continuu în 2005 şi 2006, atingând un minim de 47,3%, după ce în decembrie 2004 se situase la nivelul de 62%, dovedind creşterea încrederii in stabilitatea monedei naţionale.
În privinţa inflaţiei, anii 2005 – 2008 au reprezentat perioada în care inflaţia a coborât la un nivel cu o singură cifră şi, ceea ce este mai important, este că România nu mai este ţara din UE cu cea mai ridicată inflaţie.
Dacă ne referim la inflaţia medie anuală – care reprezintă, conform Tratatului de la Maastricht, unul din criteriile decisive pentru trecerea la moneda euro – aceasta a coborât de la 11,9% în 2004 la 9% în anul 2005.
Chiar dacă s-a trecut la o inflaţie cu o singură cifră, în anul 2005 încă ne situam pe ultimul loc în UE 27. În anul 2006 inflaţia medie anuală a scăzut la 6,6%, depăşind ca performanţă în ceea ce priveşte dezinflaţia, ţări ca Letonia şi Bulgaria. În prima parte a anului 2007, când şi contextul internaţional a fost favorabil, România a înregistrat o inflaţie de sub 4%.
În partea a doua a anului 2007 pe plan internaţional s-a manifestat o adevărată „explozie” a preţurilor. Inflaţia a crescut vertiginos în toate ţările europene; în unele ţări aceasta chiar s-a dublat, efectul fiind mai vizibil chiar în anul 2008.
România a avut o performanţă mai bună, inflaţia medie anuală ajungând la 7,7% faţă de 4,9% în 2007, în timp ce ţări ca Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania au revenit la o inflaţie cu două cifre.
De asemenea este de remarcat că în prezent România se află mai aproape de a îndeplini condiţiile Tratatului de la Maastricht în ceea ce priveşte inflaţia decât în 2004 sau 2005.
Aş dori acum sa trec la al treilea capitol referitor la mai multe locuri de muncă în economie şi mai bine plătite.
Fundamentul creşterii economice a fost crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite.
Dacă în perioada 2000-2004, guvernul de stânga a pierdut 1540.000 de locuri de muncă, în perioada 2005 – 2008, am creat 600.000 de noi locuri de muncă.
În aceste zile, când criza economică mondială pune în pericol slujbele românilor, este important să continuăm să punem în aplicare politici de dreapta, prin care am creat sute de mii de noi locuri de muncă şi nu politici de stânga, care au dus la pierderea de slujbe.
Dacă într-un context economic favorabil, guvernarea de stânga 2000-2004 a dus la pierderea a 150.000 de locuri de muncă, vă daţi seama la ce ne putem aştepta dacă se pun în aplicare aceleaşi politici de stânga, dar într-un context de criză economică mondială?
Este un nou avertisment că măsurile de stânga anunţate de coaliţia de stânga PD-L-PSD vor duce la pierderea de sute de mii de locuri de muncă în perioada următoare.
Între 2005-2008, am reuşit să creăm 600.000 de noi locuri de muncă pentru că am pus în practică politici de dreapta. Aceleaşi politici au asigurat şi creşterea salariilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Există la această oră un număr mai mic de şomeri decât la începutul perioadei de tranziţie, in 1991, când şomajul a început să fie înregistrat statistic în România, anume 355 mii faţă de 386 mii şomeri în ianuarie 1992. Suntem printre statele membre ale Uniunii Europene caracterizate de o rată a şomajului relativ scăzută.
O bună parte din aceste rezultate se datorează politicilor fiscale si bugetare pe care le-am promovat cu curaj, de cele mai multe ori în fata unei opoziţii îndârjite atât ale forţelor politice interne, cât şi din partea Fondului Monetar Internaţional sau ale unei bune părţi a analiştilor economici.
585.000 de locuri de muncă in plus înseamnă 585.000 de noi plătitori de taxe si impozite, tot atâţia contribuabili la fondul asigurărilor sociale de stat, de sănătate si la fondul de şomaj.
Să ne uităm mai atent la cifrele privind câştigurile salariale. Pe primele 9 luni pentru care avem date in acest an, castigul salarial mediu net a crescut cu 25% fata de perioada a anului trecut.
Nu am putut da majorari de salarii de 50% dintr-o data, datorita pericolelor pe care le-am explicat la acea vreme, însă am făcut majorari pe diverse nivele pana la 28% pentru dascali.
Prin măsurile active luate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 118%, de la 599 lei în 2004 la 1308 lei în iulie 2008. În aceeaşi perioadă, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 116%, de la 818 lei la 1769 lei.
Creşterea de 60% a câştigului salarial mediu brut prevăzută în Programul de guvernare, pe baza căruia am obţinut votul de investitură în 2004, fusese atinsă deja după primii 2 ani. In 18 ani, România nu a reuşit niciodată mai mult decât dublarea standardului de viata al romanilor intr-un mandat cum am reuşit noi acum.
De aceea, clasa mijlocie este consolidata, iar pentru prima data după 1989 reprezintă o pătură semnificativa a contribuabililor, nu şi nu doar un simplu concept teoretic.
PNL va continua să se lupte pentru ca următorul guvern să pună în aplicare acele politici economice de dreapta, care asigură dezvoltarea în continuare a clasei de mijloc.
Urmarea acestor politici promovate de Guvern a fost o creştere importantă, chiar spectaculoasă a puterii de cumpărare a populaţiei şi o capacitate de finanţare mai mare a întreprinzătorilor mici şi mijlocii.
Una dintre consecinţe a fost creşterea continuă a economiilor din sistemul economico-financiar-bancar care a condus la multiplicarea creditelor şi finanţărilor de investiţii. O altă consecinţă constă în faptul că din ce în ce mai mulţi români îşi cumpără o maşină, dobândesc o proprietate, pot să îşi găsească mult mai uşor un loc de muncă bine plătit în firme puternice.
Fondul de locuinţe şi-a păstrat tendinţa ascendentă din ultimii ani, înregistrând 8271 mii locuinţe la sfârşitul anului 2007. În anul 2007 au fost date în folosinţă 47 mii locuinţe, cu 7,7 mii mai multe decât în anul precedent.
În perioada 2005-2008 numărul de noi înmatriculări de autoturisme a fost de aproape 1,6 milioane de unităţi. În 2007 a fost înmatriculat pentru prima dată acelaşi număr de autoturisme ca în întreaga perioadă 2001-2004.
Bugetele sociale gestionate de guvernul actual depăşesc cu mult alocările realizate în timpul guvernării 2000-2004.
Pentru prima dată cheltuielile sociale au depăşit 10% din PIB, în timp ce cotele de contribuţii sociale s-au redus, după cum ştiţi, cu 10 puncte procentuale, demonstrând viabilitatea doctrinei liberale, aceea ca un grad de impozitare redus impulsionează activitatea economica si măreşte baza de impozitare.
Urmare a politicilor susţinute ale Guvernului, rata sărăciei severe a înregistrat o scădere constantă, creşterea economică ridicată favorizând această evoluţie. Rata sărăciei severe înregistrată în anul 2006 a fost de 4,1% comparativ cu 5,9% în anul 2004.
Cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ, de la 8,5 mld. lei în 2004 la 20 mld. lei în 2008. Au fost realizate – urmare a alocărilor pentru investiţii - studiile necesare pentru proiectarea şi construcţia unui număr de 8 spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă. Pentru prima dată s-au alocat 6% din PIB pentru educaţie.
O societate modernă tratează cu demnitate şi respect pensionarii şi răsplăteşte meritele şi munca de-o viaţă. După 4 ani, pot spune ca acest Guvern a fost capabil să asigure pensionarilor un trai decent.
Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, vreau să subliniez, ci este pe de o parte rezultatul creşterii economice, iar pe de altă parte este răspunsul firesc faţă de contribuţia acestor oamenii la evoluţia întregii societăţi.
Guvernul s-a angajat să mărească pensiile cu 30%, valoare care a fost cu mult depăşită. În 4 ani valoarea punctului de pensie a crescut de 2,4 ori, de la 286,9 lei în decembrie 2004, la 697,5 lei începând cu luna octombrie a anului 2008, urmând ca la sfârşitul anului să ajungă la 699 lei.
Puterea de cumpărare a pensiilor de asigurări sociale de stat va creşte în decembrie 2008 faţă de decembrie 2004 cu 110%. Si totodată, vreau să vă spun că am crescut pensia pentru agricultori de trei ori, de la 79 in decembrie 2004 la 240 in decembrie 2008.
Trebuie de asemenea sa ne reamintim de recalcularea, iar apoi de majorarea pensiilor. După cum ştiţi, într-o prima etapa, peste 1,6 milioane de pensionari au avut recalculata pensia, in cel mai mare efort de îndreptare a sistemului făcut după 1989.
Am reuşit astfel sa reparam erorile unor legi succesive, care diferenţiau intre oameni cu un grad de cotizare similar, in funcţie de anul in care au ieşit la pensie. Toţi cei care au avut pensiile recalculate au primit bani in plus, de la câteva sute de mii de lei pana la câteva milioane de lei vechi.
Sigur că eu consider ca era necesar să facem ceva pentru pensionari, pentru că au avut puterea de cumpărare cel mai mult alterată.
Solicit ca următorul Guvern să continue să crească pensiile, prin stimularea creşterii economiei. Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, aşa cum am spus, ci o datorie pe care o avem faţă de cei care au contribuit la dezvoltarea României şi se poate realiza doar prin asigurarea creşterii economice.
Mesajul meu către români este că trebuie şi putem să privim cu încredere în viitor. Tot ce am reuşit împreună în ultimii 4 ani ne dă acest drept.
Desigur, în contextul crizei economice mondiale, României nu îi va fi uşor. Dar suntem pregătiţi. Astăzi, avem o economie puternică, pregătită să facă faţă crizei economice.
Mai mult, Guvernul pe care îl conduc a început să pună în aplicare un Plan de creştere economică şi locuri de muncă, care conţine măsuri realiste şi responsabile, de dreapta şi soluţii concrete, pentru a continua dezvoltarea economică, pentru ca slujbele românilor să fie sigure şi pentru a crea alte sute de mii de noi slujbe.
Este un Plan care presupune investirea de peste 10 miliarde de euro în oameni şi firmele româneşti; un plan realizat împreună cu cei mai buni experţi economici şi care s-a realizat şi pe baza consultărilor pe care le am avut cu sprijinul economiştilor de la BNR.
Solicit următorului Guvern să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Revin la ceea ce spunem la început, legat de priorităţile României. Fac un apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să renunţe la programul pe care l-a anunţat.
Este un program de stânga, nerealist, care va arunca România în trecut şi care va duce la instabilitatea economică, şomaj şi sărăcie. Este un program criticat la unison de jurnaliştii economici şi de experţii economici.
Fac apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să înţeleagă care sunt priorităţile României şi să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi creare de locuri de muncă.
Vreau să îi asigur pe români că, indiferent de răspunsul la această solicitare, eu, împreună cu Partidul Naţional Liberal vom continua să promovăm măsurile cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Vom face o Opoziţie de forţă, dar constructivă, prin promovarea priorităţilor României, o soluţiile pentru ca economia românească se continue să se dezvolte.
Îi chem aşadar, pe toţi românii - de la jurnalişti, la economişti, la reprezentanţi ai societăţii civile – să îşi facă auzită vocea, pentru a se asigura astfel că următorul Guvern nu va pune în practică politici care vor duce România în trecut. Vreau să vă asigur că PNL va fi vocea românilor în Opoziţie. Vom critica fiecare eroare a următorului Guvern, fiecare derapaj spre stânga.
Vom folosi toate armele pe care le avem în opoziţie pentru a ne asigura că România va continua pe drumul cel bun, că economia va continua să se dezvolte, iar românii vor avea o viaţă mai bună.
În încheiere doresc să urez tuturor românilor Sărbători de iarnă cu bucurii şi un An Nou cât mai bun şi un Crăciun fericit.
Vă mulţumesc.
Călin Popescu Tăriceanu
În ultimii 4 ani, am avut onoarea de a fi Primul Ministru României şi de a lucra pentru români. Sunt astăzi aici pentru a face un bilanţ al guvernării liberale şi, mai important, pentru a reaminti care sunt priorităţile României, astăzi, în contextul crizei economice mondiale. Vreau să fiu cât se poate de clar: aceste priorităţi nu sunt doar ale unui anumit partid politic, ale Puterii sau ale Opoziţiei. Ele sunt ale României.
În ultimii 4 ani, împreună cu românii, am reuşit să aducem România în Uniunea Europeană, am reuşit să avem o creştere economică fără precedent, care a dus la dublarea salariilor şi pensiilor. Toate acestea au fost posibile pentru că am guvernat responsabil şi pentru că am pus în aplicare politici liberale, de dreapta.
Astăzi, românii sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, produsele româneşti se găsesc în toate capitalele din lume, iar valorile româneşti sunt recunoscute şi respectate în lume. Astăzi, clasa de mijloc din România este mai puternică şi este pregătită să contribuie pentru ca ţara să nu fie afectată semnificativ de criza economică.
Ştiu că sunt încă români care nu au simţit pe deplin beneficiile creşterii economice. Sunt primul care spune că se poate mai bine şi de aceea trebuie să continuăm să încurajăm economia de piaţă şi libertăţile individuale.
Nu trebuie să ne întoarcem în trecut, la politici de stânga, care şi-au dovedit deja ineficienţa.
Constat cu îngrijorare că primele măsuri anunţate de noua coaliţie de guvernare PD–PSD sunt de stânga, începând cu renunţarea la cota unică de impozitare şi continuând cu promisiuni sociale iresponsabile. Aceste promisiuni nu pot fi respectate şi vor duce la creşterea taxelor şi impozitelor pentru firme şi românii care muncesc mai mult, cei care pot asigura continuarea creşterii economice.
Astăzi, românii au aşteptări şi speranţe foarte mari. În acelaşi timp, în contextul crizei economice, românii sunt îngrijoraţi de viitorul lor. Românii sunt îngrijoraţi pentru siguranţa slujbei lor, părinţii sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor lor.
Prioritatea României este de a trece cu bine peste criza economică mondială, adică să asigurăm slujbele românilor şi să creăm noi locuri de muncă, să scădem taxele şi impozitele pentru a încuraja munca şi dezvoltarea economiei.
În faţa acestei crize economice mondiale, care afectează şi pe cele mai puternice state, trebuie să continuăm să punem în aplicare acele politici care au dat rezultate. Acestea sunt politicile de dreapta.
Prin bilanţul de astăzi, voi arăta că Guvernul liberal pe care l-am condus a lăsat o economie pregătită să facă faţă crizei mondiale. Dacă vom continua să punem în aplicare politicile de dreapta, atunci economia României va depăşi această criză şi va ieşi mai întărită.
Din 28 decembrie 2004, de când am condus prima şedinţă de guvern şi până astăzi, acţiunile pe care le-am întreprins au fost orientate către stimularea creşterii economiei şi către crearea de noi locuri de muncă. Guvernul pe care l-am condus şi-a asumat ca obiective consolidarea democratică, întărirea statului de drept, creşterea economică, creşterea nivelul de trai şi integrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte creşterea economică unde ne aflăm azi din punct de vedere al stării economico-financiare?
Am introdus cota unică şi alte măsuri liberale pentru ca românii care muncesc mai mult să câştige mai bine.
Am încurajat investiţiile în economia românească. Am îmbunătăţit gradul de colectare la buget şi am investit zeci de miliarde de euro în educaţie, sănătate, agricultură sau infrastructura. Toate aceste măsuri au permis dezvoltarea fără precedent a economiei.
2008 va fi anul cu cel mai mare PIB din istoria României. El se va situa cu 40 % peste nivelul din 1990, în condiţiile în care societatea noastră a parcurs o perioadă dificilă de restructurare, în urma căreia am ajuns să avem azi o economie funcţională de piaţă, stabilă şi competitivă, independentă de factorul politic.
În evaluarea stării actuale nu trebuie uitat că trei ani la rând ne-am confruntat cu inundaţii şi secetă, care au diminuat foarte mult rezultatele economice. Ele au putut fi însă compensate – ca urmare a politicilor orientate către sectoarele moderne (industrie şi construcţii).
Produsul Intern Brut pentru primele 3 trimestre din anul 2008 a fost mai mare cu 8,9% faţă de cel din semestrul I 2007, record absolut de creştere după 1990.
Suntem acum – in termeni reali, cu 64% peste nivelul PIB-ului din anul 2000, când economia României şi-a început creşterea, şi cu 30% peste nivelul din 2004, când am preluat guvernarea.
Acest indicator a ajuns în anul 2008 la echivalentul a 138 miliarde euro, ceea ce înseamnă că economia valorează în prezent mai mult decât dublu decât în 2004, când PIB a echivalat cu doar 61 mld. euro. Produsul intern brut din acest an este de 3,6 ori mai mare decât cel din anul 2000.
PIB-ul pe locuitor este astăzi de 2 ori mai mare decât în 2004, 6500 euro faţă de 2800 euro în urmă cu 4 ani.
Pentru români, această creştere a economiei româneşti a însemnat mai multe şanse de a îşi găsi slujbe mai bine plătite, în domenii de vârf şi cu salarii mari.
Creşterea economică a făcut posibil ca sute de mii de români să îşi ia o casă şi milioane de români să îşi achiziţioneze o maşină.
Ca urmare a progresului economic accelerat, România se apropie – cu cei 138 miliarde euro - de ţările cu potenţial mediu din punct de vedere al valorii PIB-ului în Europa. În prezent România a depăşit Ungaria şi se află aproximativ la acelaşi nivel cu Cehia.
Dacă ne raportăm la media UE a PIB pe locuitor, România se situează azi la 43% din această medie, faţă de 34% în 2004, dovadă a accelerării procesului de convergenţă reală cu ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.
Perioada 2005-2008 poate fi considerată ca perioada cu cele mai mari investiţii din istoria modernă a României.
România are deja doi ani de participare la piaţa unică europeană şi a obţinut în această perioadă cele mai bune rezultate, situându-se pe primul loc nu numai din punct de vedere al creşterii economice ci – cu atât mai important pentru viitor – şi din punct de vedere al dinamicii investiţionale.
Practic toate tipurile de investiţii s-au multiplicat, dar cel mai mare progres se înregistrează în cazul investiţiilor străine. Iar acestea nu au venit în România de dragul cuiva, ci pentru că economia românească le oferă posibilitatea să fie profitabile şi să se multiplice.
Atunci când am introdus cota unică de 16% in anul 2004, am spus că investiţiile străine vor fi atrase prin această măsură si că astfel se vor crea locuri de muncă si prosperitate. Mulţi din cei care astăzi laudă cota unică au făcut atunci, după cum ştiţi comentarii acide.
Dacă după revoluţie, până în anul 2004, investitorii străini au investit cumulat în România 15 miliarde euro, azi vă pot spune că numai în ultimii 4 ani valoarea investiţiilor străine cumulate a atins 37 miliarde euro.
În prezent există în economia românească un stoc de investiţii străine de peste 50 miliarde euro, care produc şi exportă bunuri şi servicii de aceiaşi calitate cu cele din Uniunea Europeană. Mai mult de 60% dintre acestea se regăsesc în industrie, construcţii, comunicaţii şi servicii pentru întreprinderi, producând efecte orizontale de accelerare a dezvoltării.
Şi investiţiile interne cele din domeniul public şi privat s-au majorat substanţial. Am ajuns în România la o rată de investire de peste 34% în anul 2008, care ne situează de asemenea pe primul loc în Uniunea Europeană, pentru care ponderea medie a investiţiilor în PIB este de 21,3%.
În cei 4 ani, investiţiile interne totale s-au majorat de la 8,1 mld. Euro în 2004 la 37 mld. euro în 2008, din care cele ale sectorului public de la 1,8 la 10 mld. euro.
Sugestiv pentru starea economico-financiară actuală este faptul că dat fiind actualul potenţial, Comisia Europeană considera în Prognoza sa de toamnă 2008 că România se va menţine şi în 2009 pe o poziţie fruntaşă, şi anume locul 2 în ceea ce priveşte creşterea economică şi locul 1 în privinţa dinamicii investiţiilor totale.
Amplul proces investiţional şi creşterea economică ridicată au asigurat o îmbunătăţire semnificativă a ofertei naţionale cu impact direct asupra exporturilor.
Exportul de bunuri al României s-a majorat cu 80%, de la 19 la 35 miliarde euro, deşi chiar în acest an principalele noastre ţări partenere se află în dificultate, iar cererea mondială se diminuează.
Este adevărat că modernizarea rapidă a economiei a condus la majorarea în mai mare măsură a importurilor, dar tendinţa a început să se estompeze începând cu anul 2007, semestrul II, astfel încât din decembrie 2007 să fie chiar sub dinamica exporturilor.
Importul de bunuri de capital a fost categoria care şi-a majorat ponderea în total importuri, de la 16,7% în 2004 la aproape 19% în acest an, un semn al cererii de re-tehnologizare si modernizare a economiei noastre.
Singura zonă in care economia romanească este vulnerabilă in prezent este deficitul de cont curent. Cu alte cuvinte, pentru că importăm mai mult decât exportăm.
Deficitul comercial s-a adâncit ca o consecinţă a accelerării cererii interne, ajungând la 17,8 miliarde euro în 2007 şi la 19,3 miliarde euro în 2008.
Adâncirea continuă a deficitului comercial a antrenat o evoluţie similară a soldului contului curent, ponderea acestuia în PIB majorându-se de la 8,4% în 2004 la 13,8% în anul 2007.
Vreau să subliniez totuşi că în anul 2008 s-a stopat tendinţa ascendentă a ponderii deficitului contului curent în PIB, existând condiţii chiar pentru o reducere semnificativă în raport cu nivelul din 2007.
Pe viitor, va trebui să promovăm o politică mult mai agresivă în a ajuta companiile româneşti în expansiunea lor regională.
Investiţiile străine directe au contribuit semnificativ la finanţarea deficitului de cont curent, în special în anii 2005 şi 2006 (în proporţie de 76%, respectiv 86%), în contextul privatizării unor companii importante din sectorul energetic şi bancar.
Acoperirea deficitului de cont curent prin investiţii străine directe a coborât la 42% în anul 2007, dar primele nouă luni ale acestui an semnalează o îmbunătăţire a participării investiţiilor străine directe la finanţarea deficitului de cont curent şi anume la 57%.
Prioritatea de acum trebuie să fie păstrarea acestor investiţii şi atragerea de altele noi. Numai aşa vom reuşi să ne asigurăm că locurile de muncă sunt sigure că se vor crea noi locuri de muncă pentru români.
Pentru a reuşi acest lucru, următorul Guvern trebuie să continue să pună în aplicare politicile economice de dreapta, cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Am să trec la al doilea capitol al bilanţului şi anume situaţia financiară a economiei.
România are astăzi cel mai mare buget din istorie. Datorită creşterii economice, veniturile bugetului general consolidat pentru 2008 sunt apropiate de nivelul întregului PIB al României din anul 2003.
Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pe venituri a condus la mai mult decât dublarea veniturilor bugetare pentru mai multă exactitate: 177mld. lei în 2008 faţă de 74 în 2004.
Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, de la educaţie, la sănătate, la agricultură sau infrastructură.
Astfel am reuşit să construim sau să modernizăm peste 8000 de şcoli, să reabilităm peste 1000 de kilometri de drumuri rurale în peste 1700 de localităţi sau să achiziţionăm peste 1500 de noi ambulanţe pentru spitale.
Veniturile bugetare din impozitul pe profit au fost în anul 2007 cu 63% mai mari decât cele din 2004; în primul semestru 2008 acestea s-au majorat cu încă 27,5%.
Dacă în perioada 2001 – 2004, în condiţiile unui impozit pe profit de 25% s-au colectat din această sursă venituri în valoare de 16 miliarde lei, în perioada 2005 – 2008, în condiţiile unui impozit de numai 16% s-au colectat venituri din impozitul pe profit în valoare 41 miliarde lei.
Numai încasările din 2008 ating nivelul colectat în toată perioada 2001 – 2004.
Veniturile bugetare din impozitul pe venit au fost în anul 2007 mai mari decât dublul veniturilor din această sursă încasate în anul 2004; în semestrul I 2008 ele crescuseră suplimentar cu 35% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.
Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, fără a fi afectat deficitul bugetar.
În medie, deficitul bugetar în perioada 2005 – 2008 a fost chiar mai mic, ca pondere în PIB, decât cel realizat în perioada 2001 – 2004, respectiv de 1,8% faţă de 2,4%.
Situaţia financiară incomparabil mai bună pe care România o are în acest moment, este ilustrată şi de reducerea pronunţată a arieratelor din economie, a căror pondere în PIB scade de la 25% în 2004 la 14% în 2007 şi la aproape 10% în 2008.
Prin dezvoltare şi creşterea exporturilor România şi-a mărit sensibil rezervele internaţionale. Practic, România are acum de 2,5 ori mai multă valută în visterie decât în anul 2004. Rezerva internaţională a crescut de la 12 miliarde euro în 2004 la aproape 30 miliarde în prezent. Această rezervă asigură sustenabilitate pentru importuri.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii prin rezervele valutare ale BNR s-a îmbunătăţit de la mai puţin de 5 luni în 2004 la aproape 6 luni estimat pentru sfârşitul acestui an.
În ceea ce priveşte datoria externă, corespunzător necesarului pentru investiţii al sectorului privat datoria externă privată s-a majorat de la 19% din PIB în 2004 la 43% în PIB în septembrie 2008. Datorită acestei componente stocul total al datoriei externe şi-a majorat ponderea în PIB de la 35% în 2004 la 51% din PIB în septembrie 2008.
Expansiunea datoriei externe private pe termen mediu şi lung a fost susţinută în principal de finanţarea oferită de băncile private, ponderea acestui tip de creditori majorându-se de la 41% în 2004 la 74% în septembrie 2008.
Ceea ce doresc să vă spun este că prin politicile guvernamentale, noi am reuşit , pe cealaltă parte, să menţinem datoria publică externă la acelaşi nivel (circa 10 miliarde euro), deşi investiţiile publice s-au majorat de 5 ori.
Important pentru sustenabilitatea resurselor valutare este şi faptul că raportul dintre datoria externă pe termen mediu şi lung (care se află în relaţie cu deficitul de cont curent) şi rezervele internaţionale ale BNR se menţine constant şi anume aproximativ 1,5.
Ponderea creditelor acordate sectorului privat în PIB a crescut de la 17% în decembrie 2004 la 39% în septembrie 2008.
Ponderea creditului acordat populaţiei în total credit, situată în decembrie 2004 la 29%, a depăşit la mijlocul anului 2006 pragul de 40%, crescând ulterior într-un ritm lent până la nivelul de 50% în septembrie 2008.
In acelaşi timp, ponderea creditului în valută în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât continuu în 2005 şi 2006, atingând un minim de 47,3%, după ce în decembrie 2004 se situase la nivelul de 62%, dovedind creşterea încrederii in stabilitatea monedei naţionale.
În privinţa inflaţiei, anii 2005 – 2008 au reprezentat perioada în care inflaţia a coborât la un nivel cu o singură cifră şi, ceea ce este mai important, este că România nu mai este ţara din UE cu cea mai ridicată inflaţie.
Dacă ne referim la inflaţia medie anuală – care reprezintă, conform Tratatului de la Maastricht, unul din criteriile decisive pentru trecerea la moneda euro – aceasta a coborât de la 11,9% în 2004 la 9% în anul 2005.
Chiar dacă s-a trecut la o inflaţie cu o singură cifră, în anul 2005 încă ne situam pe ultimul loc în UE 27. În anul 2006 inflaţia medie anuală a scăzut la 6,6%, depăşind ca performanţă în ceea ce priveşte dezinflaţia, ţări ca Letonia şi Bulgaria. În prima parte a anului 2007, când şi contextul internaţional a fost favorabil, România a înregistrat o inflaţie de sub 4%.
În partea a doua a anului 2007 pe plan internaţional s-a manifestat o adevărată „explozie” a preţurilor. Inflaţia a crescut vertiginos în toate ţările europene; în unele ţări aceasta chiar s-a dublat, efectul fiind mai vizibil chiar în anul 2008.
România a avut o performanţă mai bună, inflaţia medie anuală ajungând la 7,7% faţă de 4,9% în 2007, în timp ce ţări ca Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania au revenit la o inflaţie cu două cifre.
De asemenea este de remarcat că în prezent România se află mai aproape de a îndeplini condiţiile Tratatului de la Maastricht în ceea ce priveşte inflaţia decât în 2004 sau 2005.
Aş dori acum sa trec la al treilea capitol referitor la mai multe locuri de muncă în economie şi mai bine plătite.
Fundamentul creşterii economice a fost crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite.
Dacă în perioada 2000-2004, guvernul de stânga a pierdut 1540.000 de locuri de muncă, în perioada 2005 – 2008, am creat 600.000 de noi locuri de muncă.
În aceste zile, când criza economică mondială pune în pericol slujbele românilor, este important să continuăm să punem în aplicare politici de dreapta, prin care am creat sute de mii de noi locuri de muncă şi nu politici de stânga, care au dus la pierderea de slujbe.
Dacă într-un context economic favorabil, guvernarea de stânga 2000-2004 a dus la pierderea a 150.000 de locuri de muncă, vă daţi seama la ce ne putem aştepta dacă se pun în aplicare aceleaşi politici de stânga, dar într-un context de criză economică mondială?
Este un nou avertisment că măsurile de stânga anunţate de coaliţia de stânga PD-L-PSD vor duce la pierderea de sute de mii de locuri de muncă în perioada următoare.
Între 2005-2008, am reuşit să creăm 600.000 de noi locuri de muncă pentru că am pus în practică politici de dreapta. Aceleaşi politici au asigurat şi creşterea salariilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Există la această oră un număr mai mic de şomeri decât la începutul perioadei de tranziţie, in 1991, când şomajul a început să fie înregistrat statistic în România, anume 355 mii faţă de 386 mii şomeri în ianuarie 1992. Suntem printre statele membre ale Uniunii Europene caracterizate de o rată a şomajului relativ scăzută.
O bună parte din aceste rezultate se datorează politicilor fiscale si bugetare pe care le-am promovat cu curaj, de cele mai multe ori în fata unei opoziţii îndârjite atât ale forţelor politice interne, cât şi din partea Fondului Monetar Internaţional sau ale unei bune părţi a analiştilor economici.
585.000 de locuri de muncă in plus înseamnă 585.000 de noi plătitori de taxe si impozite, tot atâţia contribuabili la fondul asigurărilor sociale de stat, de sănătate si la fondul de şomaj.
Să ne uităm mai atent la cifrele privind câştigurile salariale. Pe primele 9 luni pentru care avem date in acest an, castigul salarial mediu net a crescut cu 25% fata de perioada a anului trecut.
Nu am putut da majorari de salarii de 50% dintr-o data, datorita pericolelor pe care le-am explicat la acea vreme, însă am făcut majorari pe diverse nivele pana la 28% pentru dascali.
Prin măsurile active luate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 118%, de la 599 lei în 2004 la 1308 lei în iulie 2008. În aceeaşi perioadă, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 116%, de la 818 lei la 1769 lei.
Creşterea de 60% a câştigului salarial mediu brut prevăzută în Programul de guvernare, pe baza căruia am obţinut votul de investitură în 2004, fusese atinsă deja după primii 2 ani. In 18 ani, România nu a reuşit niciodată mai mult decât dublarea standardului de viata al romanilor intr-un mandat cum am reuşit noi acum.
De aceea, clasa mijlocie este consolidata, iar pentru prima data după 1989 reprezintă o pătură semnificativa a contribuabililor, nu şi nu doar un simplu concept teoretic.
PNL va continua să se lupte pentru ca următorul guvern să pună în aplicare acele politici economice de dreapta, care asigură dezvoltarea în continuare a clasei de mijloc.
Urmarea acestor politici promovate de Guvern a fost o creştere importantă, chiar spectaculoasă a puterii de cumpărare a populaţiei şi o capacitate de finanţare mai mare a întreprinzătorilor mici şi mijlocii.
Una dintre consecinţe a fost creşterea continuă a economiilor din sistemul economico-financiar-bancar care a condus la multiplicarea creditelor şi finanţărilor de investiţii. O altă consecinţă constă în faptul că din ce în ce mai mulţi români îşi cumpără o maşină, dobândesc o proprietate, pot să îşi găsească mult mai uşor un loc de muncă bine plătit în firme puternice.
Fondul de locuinţe şi-a păstrat tendinţa ascendentă din ultimii ani, înregistrând 8271 mii locuinţe la sfârşitul anului 2007. În anul 2007 au fost date în folosinţă 47 mii locuinţe, cu 7,7 mii mai multe decât în anul precedent.
În perioada 2005-2008 numărul de noi înmatriculări de autoturisme a fost de aproape 1,6 milioane de unităţi. În 2007 a fost înmatriculat pentru prima dată acelaşi număr de autoturisme ca în întreaga perioadă 2001-2004.
Bugetele sociale gestionate de guvernul actual depăşesc cu mult alocările realizate în timpul guvernării 2000-2004.
Pentru prima dată cheltuielile sociale au depăşit 10% din PIB, în timp ce cotele de contribuţii sociale s-au redus, după cum ştiţi, cu 10 puncte procentuale, demonstrând viabilitatea doctrinei liberale, aceea ca un grad de impozitare redus impulsionează activitatea economica si măreşte baza de impozitare.
Urmare a politicilor susţinute ale Guvernului, rata sărăciei severe a înregistrat o scădere constantă, creşterea economică ridicată favorizând această evoluţie. Rata sărăciei severe înregistrată în anul 2006 a fost de 4,1% comparativ cu 5,9% în anul 2004.
Cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ, de la 8,5 mld. lei în 2004 la 20 mld. lei în 2008. Au fost realizate – urmare a alocărilor pentru investiţii - studiile necesare pentru proiectarea şi construcţia unui număr de 8 spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă. Pentru prima dată s-au alocat 6% din PIB pentru educaţie.
O societate modernă tratează cu demnitate şi respect pensionarii şi răsplăteşte meritele şi munca de-o viaţă. După 4 ani, pot spune ca acest Guvern a fost capabil să asigure pensionarilor un trai decent.
Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, vreau să subliniez, ci este pe de o parte rezultatul creşterii economice, iar pe de altă parte este răspunsul firesc faţă de contribuţia acestor oamenii la evoluţia întregii societăţi.
Guvernul s-a angajat să mărească pensiile cu 30%, valoare care a fost cu mult depăşită. În 4 ani valoarea punctului de pensie a crescut de 2,4 ori, de la 286,9 lei în decembrie 2004, la 697,5 lei începând cu luna octombrie a anului 2008, urmând ca la sfârşitul anului să ajungă la 699 lei.
Puterea de cumpărare a pensiilor de asigurări sociale de stat va creşte în decembrie 2008 faţă de decembrie 2004 cu 110%. Si totodată, vreau să vă spun că am crescut pensia pentru agricultori de trei ori, de la 79 in decembrie 2004 la 240 in decembrie 2008.
Trebuie de asemenea sa ne reamintim de recalcularea, iar apoi de majorarea pensiilor. După cum ştiţi, într-o prima etapa, peste 1,6 milioane de pensionari au avut recalculata pensia, in cel mai mare efort de îndreptare a sistemului făcut după 1989.
Am reuşit astfel sa reparam erorile unor legi succesive, care diferenţiau intre oameni cu un grad de cotizare similar, in funcţie de anul in care au ieşit la pensie. Toţi cei care au avut pensiile recalculate au primit bani in plus, de la câteva sute de mii de lei pana la câteva milioane de lei vechi.
Sigur că eu consider ca era necesar să facem ceva pentru pensionari, pentru că au avut puterea de cumpărare cel mai mult alterată.
Solicit ca următorul Guvern să continue să crească pensiile, prin stimularea creşterii economiei. Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, aşa cum am spus, ci o datorie pe care o avem faţă de cei care au contribuit la dezvoltarea României şi se poate realiza doar prin asigurarea creşterii economice.
Mesajul meu către români este că trebuie şi putem să privim cu încredere în viitor. Tot ce am reuşit împreună în ultimii 4 ani ne dă acest drept.
Desigur, în contextul crizei economice mondiale, României nu îi va fi uşor. Dar suntem pregătiţi. Astăzi, avem o economie puternică, pregătită să facă faţă crizei economice.
Mai mult, Guvernul pe care îl conduc a început să pună în aplicare un Plan de creştere economică şi locuri de muncă, care conţine măsuri realiste şi responsabile, de dreapta şi soluţii concrete, pentru a continua dezvoltarea economică, pentru ca slujbele românilor să fie sigure şi pentru a crea alte sute de mii de noi slujbe.
Este un Plan care presupune investirea de peste 10 miliarde de euro în oameni şi firmele româneşti; un plan realizat împreună cu cei mai buni experţi economici şi care s-a realizat şi pe baza consultărilor pe care le am avut cu sprijinul economiştilor de la BNR.
Solicit următorului Guvern să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Revin la ceea ce spunem la început, legat de priorităţile României. Fac un apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să renunţe la programul pe care l-a anunţat.
Este un program de stânga, nerealist, care va arunca România în trecut şi care va duce la instabilitatea economică, şomaj şi sărăcie. Este un program criticat la unison de jurnaliştii economici şi de experţii economici.
Fac apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să înţeleagă care sunt priorităţile României şi să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi creare de locuri de muncă.
Vreau să îi asigur pe români că, indiferent de răspunsul la această solicitare, eu, împreună cu Partidul Naţional Liberal vom continua să promovăm măsurile cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Vom face o Opoziţie de forţă, dar constructivă, prin promovarea priorităţilor României, o soluţiile pentru ca economia românească se continue să se dezvolte.
Îi chem aşadar, pe toţi românii - de la jurnalişti, la economişti, la reprezentanţi ai societăţii civile – să îşi facă auzită vocea, pentru a se asigura astfel că următorul Guvern nu va pune în practică politici care vor duce România în trecut. Vreau să vă asigur că PNL va fi vocea românilor în Opoziţie. Vom critica fiecare eroare a următorului Guvern, fiecare derapaj spre stânga.
Vom folosi toate armele pe care le avem în opoziţie pentru a ne asigura că România va continua pe drumul cel bun, că economia va continua să se dezvolte, iar românii vor avea o viaţă mai bună.
În încheiere doresc să urez tuturor românilor Sărbători de iarnă cu bucurii şi un An Nou cât mai bun şi un Crăciun fericit.
Vă mulţumesc.
Călin Popescu Tăriceanu
Impotriva cenzurarii internetului
Scrisoare deschisa catre Autoritatea Nationala pentru Comunicatii - Blocarea a 40 de site-uri pentru linistea dumneavoastra ?!
Decizia recenta a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii cu privire la cererea trimisa catre furnizorii de servicii Internet (ISP) la sfarsitul saptamanii trecute pentru blocarea a 40 de site-uri pornografice care nu ar respecta prevederile Legii 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei a stabilit un precedent periculos cu privire la accesul liber la Internet al cetatenilor romani. Dezavuam masura stabilita de ANC si cerem de urgenta retragerea cererii catre ISP si actionarea pe cai legale existente pentru rezolvarea situatiei site-urilor respective avind in vedere urmatoarele considerente:
1. Blocarea prin ISP este o masura care incalca libertatea de exprimare. Aceasta metoda este folosita in mod curent doar de state in care principiile drepturilor omului nu sunt respectate si in care se incearca cenzurarea informatiilor publicate pe Internet care sunt considerate "nepotrivite" de catre stat (Iran, China, etc.). ISP are in toata lumea, inclusiv in Romania prin Legea 365/2002 privind comertul electronic, un rol de intermediar tehnic care nu trebuie sa fie implicat in decizii asupra continutului tranzitat.
2. Blocarea unui IP este o masura iluzorie si gresita. IP-ul unui site poate fi blocat tehnic la nivelul unui ISP. In acelasi timp aceasta nu inseamna ca site-ul nu isi poate schimba IP-ul serverului unde este gazduit, devenind disponibil, in citeva ore sau chiar mai putin, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat (lucru deja practicat de unele din paginile web de pe lista trimisa de ANC). Astfel ne indreptam catre un joc periculos si inutil de-a soarecele si pisica. Blocarea unui IP la nivelul unui ISP este gresita pentru ca masura blocheaza toate site-urile legale gazduite pe acelasi IP. Cum multe dintre site-urile din Romania sunt gazduite pe un "shared server" (gazduire partajata), aceasta duce in mod implicit la imposibilitatea de a avea acces la alte site-uri care exista in mod legal. Este iluzorie ideea ca blocarea unui IP va produce efecte, cita vreme orice utilizator Internet poate sa isi schimbe DNS-urile, printr-un serviciu de OpenDNS pentru a avea acces la pagina web blocata.
3. Blocarea unor site-uri este o masura injusta, atita vreme cit titularul site-ului nici macar nu este notificat de masura luata. Chiar daca Legea 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei prevede aceasta masura, pentru toate acele site-uri se aplica si definitiile Legii 365/2002 privind comertul electronic a carei autoritate de reglementare este tot ANC, astfel incit functionarii ANC aveau posibilitatea sa ii contacteze pe proprietarii site-urilor, sa ii notifice cu privire la problemele ridicate de plingerea trimisa si sa lea dea un timp de ragaz sa modifice site-ul pentru a corespunde rigorilor legii. Eventual ANC putea aplica o amenda conform Legii 365/2002 proprietarilor site-ului respectiv. De asemenea, cita vreme nu exista nicio procedura de de-listare si nicio informare publica cu privire la acest aspect, avem de a face cu un potential abuz. Chiar daca s-au schimbat conditiile initiale cu privire la blocarea site-ului, nimic nu stipuleaza cum se poate face delistarea.
4. Decizia Autoritatii Nationale pentru Comunicatii a judecat continutul unui site, aspect ce putea fi decis doar de o instanta de judecata. Lista site-urilor blocate face dovada ca decizia ANC a fost lapidara si insuficient judecata. Astfel, unul dintre site-uri este binecunoscut ca un site de tip User generated content (si care conform Legii 365/2002 privind comertul electronic nu este considerat responsabil pina in momentul in care este notificat cu privire la continutul presupus ilegal gazduit), iar altul este in fapt un redirect catre un alte site in .com. Lista site-urilor blocate mai include si site-uri fara continut (doar „parcate" pe un server).
Reamintim, de asemenea, ca subiectul definitiei a ceea ce inseamna "pornografie" suscita discutii aprinse in doctrina si jurisprudenta internationala, inclusiv in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau Curtii Supreme a Statelor Unite, astfel incit a lasa un functionar public sa decida asupra acestei calificari reprezinta o masura injusta si fara posibilitate de apelare.5. Decizia Autoritatii Nationale pentru Comunicatii nu rezolva problema de fond. Chiar daca masura ANC ar fi aplicata de cei peste 1000 de ISP-isti din Romania, aceasta nu va rezolva deloc problema de fond - accesul copiilor la material cu caracter pornografic. Reamintim ANC ca, indiferent daca ne place sau nu, materialul pornografic este legal in Europa si in Romania, dar intra in categoria de continut potential daunator („harmful content", conform termenilor folositi de Consiliul Europei), care nu poate fi blocat ca un continut ilegal, ci ar putea doar sa fie reglementat distinct. De altfel dincolo de cele 40 de site-uri blocate, ramin alte citeva mii de site-uri gazduite in Romania si alte citeva milioane gazduite in strainatate, deci problema nu este nici macar pe departe atinsa de actiunea ANC. In schimb, ar fi fost interesant daca Autoritatea ar fi fost mai preocupata de solutiile europene adoptate pentru aceasta problema - in special educatia si informarea, dar si realizarea de hotline-uri pentru anuntarea continutului ilegal cum este pornografia infantila. De asemenea, nici una dintre autoritatile romanesti nu a participat la recenta consultare a Comisiei Europene care includea posibilitatea gasirii de solutii pentru verificarea copiilor pe Internet. Din pacate, nu exista nicio informatie publicata pe site-ul ANC cu privire la utilizarea in siguranta a Internetului pentru copii, parinti sau educatori - masuri ce ar fi trebuit sa intre in planul de actiuni al ANC, daca protectia pe Internet a copiilor reprezinta unul din subiectele urmarite de ANC.
In consecinta consideram actiunea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii injusta, inutila si ilegala si cerem de urgenta revocarea acestei masuri care transforma ISP in niste cenzori ai continutului de pe Internet, contravenind legislatiei romanesti si europene. De asemenea, facem apel catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor si catre noul Parlament ales sa inceapa imediat procedura de modificare a Legii 193/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei pentru a o transforma dintr-un instrument de cenzura intr-un act cu o eficienta pentru scopul dorit: protectia copiilor pe Internet fata de continutul potential daunator.
Claudiu Gamulescu – Presedinte Asociatia pentru Tehnologie si Internet - APTI
Liana Ganea – Coordonatoare al programului FreeEx, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei
Ioana Avadani – Director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Neacsu – Presedinte, Societatea pentru Justitie – SoJust
Am scris despre caz aici http://realiatealuipetria.blogspot.com/2008/12/cenzura-pe-internet.html
miercuri, 17 decembrie 2008
Lenutza, cea cu hutza-hutza
Taman acum mi-am dat seama de ce au murit oameni în decembrie 1989. Ca ea să ajungă ministrul Turismului.
Tariceanu: “Condamnarea la saracie a Romaniei”
Am citit programul de guvernare dat publicităţii ieri de coaliţia de stânga PD-L-PSD.
Este mai rău decât mă temeam.
În primul rând: adio cota unică! Nu poţi avea cotă unică dacă pe românii care muncesc şi câştigă mai mult îi impozitezi mai mult, iar pe cei care câştigă mai puţin îi impozitezi mai puţin.
Programul PD-L-PSD consfinţeşte reîntoarcerea la cota de impozitare progresivă. Consecinţele: încurajarea evaziunii fiscale, descurajarea muncii, descurajarea firmelor care vor să investească în România.
Prin acest program ne întoarcem în trecut, la instabilitate economică şi sărăcie. Îmi este greu să înţeleg de ce politicienii din PD-L şi PSD insistă să repete aceleaşi erori, aceleaşi măsuri de stânga care şi-au dovedit eşecul în trecut.
Programul PD-L PSD conţine multe promisiuni de natură socială, dar nu are măsuri pentru stimularea economiei. Programul nu are măsuri economice realiste, nu are măsuri pentru IMM-uri, nu are măsuri pentru ca România să continue să atragă investiţii străine.
Mai mult, în faţa crizei economice mondiale, programul este plin de promisiuni salariale şi nunumai, care nu ar putea fi realizate nici într-un context economic mult mai favorabil.
Românii trebuie să îi întrebe pe cei de la PD-L şi PSD: “De unde bani?”.
Vă spun eu: din creşterea impozitelor şi taxelor pentru firme şi pentru românii care muncesc mai mult. Problema este că, în contextul crizei economice mondiale, prosperitatea României şi bunăstarea românilor depinde de capacitatea economiei de a continua să crească. Or, sufocate de taxe şi impozite, multe firme care au deja probleme vor da faliment. Acest program îndreaptă România spre şomaj, instabilitate şi sărăcie. Spre asta ne îndreptăm cu acest program de stânga, iresponsabil.
Fac un apel la PD-L-PSD să refacă acest program care este o condamnare la sărăcie a României. România are nevoie de un program anti-criză, de un program cu măsuri care să asigure continuarea creşterii economice, nu un program care va duce la înmormântarea economiei.
Călin Popescu Tăriceanu, pe blogul său
Este mai rău decât mă temeam.
În primul rând: adio cota unică! Nu poţi avea cotă unică dacă pe românii care muncesc şi câştigă mai mult îi impozitezi mai mult, iar pe cei care câştigă mai puţin îi impozitezi mai puţin.
Programul PD-L-PSD consfinţeşte reîntoarcerea la cota de impozitare progresivă. Consecinţele: încurajarea evaziunii fiscale, descurajarea muncii, descurajarea firmelor care vor să investească în România.
Prin acest program ne întoarcem în trecut, la instabilitate economică şi sărăcie. Îmi este greu să înţeleg de ce politicienii din PD-L şi PSD insistă să repete aceleaşi erori, aceleaşi măsuri de stânga care şi-au dovedit eşecul în trecut.
Programul PD-L PSD conţine multe promisiuni de natură socială, dar nu are măsuri pentru stimularea economiei. Programul nu are măsuri economice realiste, nu are măsuri pentru IMM-uri, nu are măsuri pentru ca România să continue să atragă investiţii străine.
Mai mult, în faţa crizei economice mondiale, programul este plin de promisiuni salariale şi nunumai, care nu ar putea fi realizate nici într-un context economic mult mai favorabil.
Românii trebuie să îi întrebe pe cei de la PD-L şi PSD: “De unde bani?”.
Vă spun eu: din creşterea impozitelor şi taxelor pentru firme şi pentru românii care muncesc mai mult. Problema este că, în contextul crizei economice mondiale, prosperitatea României şi bunăstarea românilor depinde de capacitatea economiei de a continua să crească. Or, sufocate de taxe şi impozite, multe firme care au deja probleme vor da faliment. Acest program îndreaptă România spre şomaj, instabilitate şi sărăcie. Spre asta ne îndreptăm cu acest program de stânga, iresponsabil.
Fac un apel la PD-L-PSD să refacă acest program care este o condamnare la sărăcie a României. România are nevoie de un program anti-criză, de un program cu măsuri care să asigure continuarea creşterii economice, nu un program care va duce la înmormântarea economiei.
Călin Popescu Tăriceanu, pe blogul său
Adevaratul chip al Cleopatrei
Vă cade greu văzând imaginea? Dacă vă consolează, mărturisesc că şi eu am fost dezamăgit.
Gabriel Liiceanu si "pula" ipocrita
Un text interesant, lângă care nu ştiu dacă e de râs sau de întristare http://www.catavencu.ro/liiceanu_are_o_problema_cu_pula-5079.html . Decideţi voi.
marți, 16 decembrie 2008
luni, 15 decembrie 2008
Stai sa te bat, ca sa nu ma cuplez cu vecina!
Ai una bucată nevastă. Ajungi des beat acasă, o căpăceşti până vânătăile o acoperă de la faţă până la glezne. Ea, disperată cheamă poliţia, într-o zi. Nu mai are cum să rabde. Te părăseşte. Tu te dai cu vecina. Despre care ştiai că este curvă şi hoaţă. Prietenilor le spui că soţia este de vină. N-a vrut să te mai iubească şi pace.
Nevasta-i PNL şi insul PD-L. Şi Mircea Mihăieş descoperă păcatele la femeie http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/832394/SENATUL-EVZ-Liberalii-se-cazeaza-la-Hotel-Abis/ . Greţos.
Nevasta-i PNL şi insul PD-L. Şi Mircea Mihăieş descoperă păcatele la femeie http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/832394/SENATUL-EVZ-Liberalii-se-cazeaza-la-Hotel-Abis/ . Greţos.
duminică, 14 decembrie 2008
Tariceanu: “Ne vom lupta pentru principiile de dreapta”
(…)În ultimele zile s-au vehiculat zvonuri şi s-au făcut declaraţii ce ar putea umple un manual de dezinformare. S-a spus despre PNL că a avut o poziţie inflexibilă în negocieri. Că, dacă am fi lăsat de la noi, am fi putut bate uşor palma cu PD-L sau PSD. S-au spus multe alte lucruri, pe care nu vreau să le reiau. Să vă spun ceva…"băieţii" din PD-L şi PSD ştiau de pe 1 decembrie cu cine vor bate palma. S-a urmărit refacerea FSN-ului, bineînţeles, în numele interesului naţional. În mod firesc, ca în orice democraţie, PNL şi-a arătat disponibilitatea de a negocia cu toate partidele parlamentare: PD-L, UDMR şi PSD. Am primit un mandat de negociere din parte Biroului Politic al PNL. Toţi liberalii prezenţi la întâlnirea Biroului Politic au votat în favoarea unui mandat prin care solicitam punerea în practică a Planului PNL de creştere economică şi locuri de muncă şi oferirea unei garanţii în acest sens, şefia Guvernului. Nu a fost un mandat secret. Eu şi colegii mei, fie că s-au numit Ludovic Orban, Crin Antonescu, Bogdan Olteanu sau Teodor Meleşcanu au prezentat aceste condiţii jurnaliştilor. Am fost, astfel, cât se poate de transparenţi. Am vrut ca oamenii care ne-au votat să ştie că votul lor va fi respectat. Că PNL va continua să lupte pentru punerea în aplicare a principiilor de dreapta. Să vă spun un lucru … mă tem că ne aşteaptă ani (sper că nu 4) de măsuri de stânga. Regret să văd că anumiţi politicieni din PD, care chiar cred în justeţea principiilor de dreapta, au cedat atât de uşor la un scenariu servit. Un guvern PSD-PD-L, cu Theodor Stolojan premier, nu are cum să fie de dreapta. Va fi un Guvern de Stânga, poate mai de stânga decât a fost guvernul Năstase. Pe rând, vor găsi argumente pentru a renunţa la cota unică (desigur vor spune că nu renunţă la cota unică, ci doar că vor creşte impozitul pentru cei cu salarii foarte mari), vor introduce noi taxe, vor creşte rolul statului în economie. În această situaţie, rolul PNL este cât se poate de clar. În postura de singur partid de dreapta din România, trebuie să luptăm pentru ca interesele românilor din clasa de mijloc să fie respectate. Strategia şi programul PNL vor fi hotărâte într-un Congres, care va avea loc la începutul lui 2009. Vom lupta pentru ca economia de piaţă din România să nu ajungă, din nou, doar un cuvânt, pentru ca impozitele celor care muncesc cel mai mult să nu crească. Ne vom lupta pentru principiile de dreapta. Călin Popescu Tăriceanu, pe blogul său
Furt intelectual
Nerusinarea are multe fatete; o stiu nu de azi sau de ieri, o stiti si voi, s-a banalizat. Un caz semnalat de Lucia Verona http://luciaverona.blogspot.com/2008/12/s-furat-jurnalul-lui-tolstoi.html
sâmbătă, 13 decembrie 2008
Cenzura pe internet
O agenţie guvernamentală îşi atribuie rolul de judecător pe net. Nişte funcţionăraşi stabilesc cu căpşoarele lor ce este pornografic sau nu, de pildă. Desigur că pot apărea abuzuri şi că este o situaţie anormală. Dacă scriu că ai creier cât într-o pulă, un slujbaş are ocazia să afirme că-i pornografie, nu pamflet, şi să-mi blocheze blogul. Detalii http://legi-internet.ro/blogs/index.php?title=anc_incepe_blocarea_site_urilor_moraliza&more=1&c=1&tb=1&pb=1
şi http://legi-internet.ro/blogs/index.php?title=220_ro_pe_lista_neagra_a_anc_ului&more=1&c=1&tb=1&pb=1
şi http://ciucabatailor.blogspot.com/2008/12/sau-sunt-un-virus-taliban.html.
şi http://legi-internet.ro/blogs/index.php?title=220_ro_pe_lista_neagra_a_anc_ului&more=1&c=1&tb=1&pb=1
şi http://ciucabatailor.blogspot.com/2008/12/sau-sunt-un-virus-taliban.html.
vineri, 12 decembrie 2008
TRU, Patapievici& Comp sau cum e sa ai gura plina
Un tip cu care aş merge până în pânzele albe scrie:
"Una e să te angajezi intelectual, alta e să te angajezi undeva, pur şi simplu... Aşa că o ultimă rugăminte pentru TRU, Patapievici& Comp.: dacă vă simţiţi obligaţi să înghiţiţi o broască râioasă, faceţi-o critic, nu-mi spuneţi că e de fapt un soi de savarină cu look raţional." Restul http://cotidianul.ro/intelectuali_directiva_noua_patriciu_si_criza-67374.html. Felicitări, Costi Rogozanu!
"Una e să te angajezi intelectual, alta e să te angajezi undeva, pur şi simplu... Aşa că o ultimă rugăminte pentru TRU, Patapievici& Comp.: dacă vă simţiţi obligaţi să înghiţiţi o broască râioasă, faceţi-o critic, nu-mi spuneţi că e de fapt un soi de savarină cu look raţional." Restul http://cotidianul.ro/intelectuali_directiva_noua_patriciu_si_criza-67374.html. Felicitări, Costi Rogozanu!
Nasul lui Cristoiu
Ion Cristoiu a anuntat ca o sa se retraga de la “Sinteza zilei”. "E dreptul meu sa ma retrag. Psihologiceste, nu ma simt confortabil ca Traian Basescu sa fie seful unui guvern la care sa participe domnul Dan Voiculescu", a detaliat. Se va pune batista pe tambal la trustul Intact?
Despre presa si vremurile ce-o sa vina, am spus ca o sa fie nasol daca va guverna monstruoasa coalitie.
Despre presa si vremurile ce-o sa vina, am spus ca o sa fie nasol daca va guverna monstruoasa coalitie.
joi, 11 decembrie 2008
Dresură cu râme
# Logica pierduta a lui Patapievici http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/831922/SENATUL-EVZ-Avem-o-tara-cum-procedam/
# Liiceanu penibil http://www.gandul.info/politica/scrisoare-falsa-catre-presedinte-intelectualii-lui-basescu-furati-de-semnaturi.html?3928;3647251
# Un text super http://portocala.wordpress.com/2008/12/10/ingerii-de-poleiala/
# Lilick, cu vână http://lilick-auftakt.blogspot.com/2008/12/o-rusine-pe-centura-gds-gabriel.html
# Costi Rogozanu de nota 10 http://rogozanu.blog.cotidianul.ro/2008/12/10/unde-s-protestele-pseudoscrisoarea-de-protest-o-farsa-fertila/
# Alina Mungiu Pippidi justificând nejustificabilul http://www.romanialibera.ro/a141498/cat-de-eficienta-e-solutia-imorala.html
# Liiceanu penibil http://www.gandul.info/politica/scrisoare-falsa-catre-presedinte-intelectualii-lui-basescu-furati-de-semnaturi.html?3928;3647251
# Un text super http://portocala.wordpress.com/2008/12/10/ingerii-de-poleiala/
# Lilick, cu vână http://lilick-auftakt.blogspot.com/2008/12/o-rusine-pe-centura-gds-gabriel.html
# Costi Rogozanu de nota 10 http://rogozanu.blog.cotidianul.ro/2008/12/10/unde-s-protestele-pseudoscrisoarea-de-protest-o-farsa-fertila/
# Alina Mungiu Pippidi justificând nejustificabilul http://www.romanialibera.ro/a141498/cat-de-eficienta-e-solutia-imorala.html
# Traian Ungureanu chiar a cazut în cap. Dar nu de pe bloc: "Intrăm în zona disciplinei etice. Râdeţi? Disciplină etică înseamnă o partidă de înghiţit broaşte proaspete în compania unui frate adoptiv dotat cu o pereche de coarne. Dar numai dacă un asemenea exerciţiu stomacal are o miză clară." Continuarea http://www.cotidianul.ro/ratiunea_nesimtirii-67330.html
miercuri, 10 decembrie 2008
Premierul Teddy Legumă
Stiţi cum era poreclit “Dragă Stolo” în anii 90? Când eram mai tânăr şi mai idealist. Ca şi unii dintre voi... Aţi dedus că răspunsul este în titlu, desigur, inteligenţele voastre.
marți, 9 decembrie 2008
Ce i-aţi spune acum lui Băsescu?
Că este o curvă ordinară. Părerea mea.
Update 10 decembrie- "Mandatul D-lui Stolojan va fi unul de 4 ani, in niciun caz unul fractionat", a zis Zeus, dându-i peste nas lui Geoană. Adio premierul Geoană, ală de peste doi ani, cum a negociat cu PD-L. Fără milă.
Update 10 decembrie- "Mandatul D-lui Stolojan va fi unul de 4 ani, in niciun caz unul fractionat", a zis Zeus, dându-i peste nas lui Geoană. Adio premierul Geoană, ală de peste doi ani, cum a negociat cu PD-L. Fără milă.
Au luat teapa
L-au sustinut pe genialul carmaci Basescu, intr-o scrisoare deschisa redactata anul trecut, in lupta cu PSD si structurile fostei Securitati:
Sorin Alexandrescu, Vlad Alexandrescu, Dragoş Paul Aligica, Ştefan Andreescu, Vasile Astărăsfoaie, Adriana Babeţi, Hannelore Baier, Alexandru Beldiman, Magdalena Boiangiu, Lidia Gheorghiu Bradley, Corin Braga, Alexandru Călinescu, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocârlie, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Aurelian Crăiuţu, Dorin Dobrîncu, Vasile Docea, Sabina Fati, Iulian Fruntaşu, Florin Gabrea, Tom Gallagher, Armand Gosu, Stere Gulea, Sorin Ilieşiu, Alexandru Lăzescu, Gabriel Liiceanu, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieş, Dan C. Mihăilescu, Mihail Neamţu, Virgil Nemoianu, Vlad Niculescu, Andrei Oişteanu, Dumitru Oprea, Anca Oroveanu, Rodica Palade, Şerban Papacostea, Horia Roman-Patapievici, Horaţiu Pepine, Dan Perjovschi, Lucian Petrescu, Ileana Pintilie, Andrei Pippidi, Valentina Pop, Tania Radu, Victor Rebengiuc, Lavinia Stan, Dan Tapalagă, Vladimir Tismăneanu, Gelu Trandafir, Florin Turcanu, Traian Ungureanu, Daniel Vighi, Sever Voinescu, Smaranda Vultur, Şerban Rădulescu-Zoner, Alexandru Zub.
Ce cosmaruri pot avea bietii…
Sorin Alexandrescu, Vlad Alexandrescu, Dragoş Paul Aligica, Ştefan Andreescu, Vasile Astărăsfoaie, Adriana Babeţi, Hannelore Baier, Alexandru Beldiman, Magdalena Boiangiu, Lidia Gheorghiu Bradley, Corin Braga, Alexandru Călinescu, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocârlie, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Aurelian Crăiuţu, Dorin Dobrîncu, Vasile Docea, Sabina Fati, Iulian Fruntaşu, Florin Gabrea, Tom Gallagher, Armand Gosu, Stere Gulea, Sorin Ilieşiu, Alexandru Lăzescu, Gabriel Liiceanu, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieş, Dan C. Mihăilescu, Mihail Neamţu, Virgil Nemoianu, Vlad Niculescu, Andrei Oişteanu, Dumitru Oprea, Anca Oroveanu, Rodica Palade, Şerban Papacostea, Horia Roman-Patapievici, Horaţiu Pepine, Dan Perjovschi, Lucian Petrescu, Ileana Pintilie, Andrei Pippidi, Valentina Pop, Tania Radu, Victor Rebengiuc, Lavinia Stan, Dan Tapalagă, Vladimir Tismăneanu, Gelu Trandafir, Florin Turcanu, Traian Ungureanu, Daniel Vighi, Sever Voinescu, Smaranda Vultur, Şerban Rădulescu-Zoner, Alexandru Zub.
Ce cosmaruri pot avea bietii…
Vin vremuri de-a p. pentru presa
Daca se oficializeaza mariajul PSD- PD-L, si singura voce a opozitiei o sa fie PNL (UDMR-ul nu-l punem la socoteala!), presimt ca o sa vina timpuri nasoale pentru presa. Un regim autoritar sta sa bata la usa.
luni, 8 decembrie 2008
Comandante, tizul tau este in pericol!
PSD love PD-L.
PD-L love PSD? Este o necunoscuta.
Daca PD-L se amorezeaza de PSD, Traian Ungureanu urmeaza sa se arunce de pe un bloc.
Politicienii romani (majoritatea lor!) ling unde scuipa. Ca e criza, ca ii furnica interesul national.
Base, ai mila de Ungureanu!
PD-L love PSD? Este o necunoscuta.
Daca PD-L se amorezeaza de PSD, Traian Ungureanu urmeaza sa se arunce de pe un bloc.
Politicienii romani (majoritatea lor!) ling unde scuipa. Ca e criza, ca ii furnica interesul national.
Base, ai mila de Ungureanu!
Numele premierului
Cum am scris de mai multe ori, doresc sa fie Tariceanu si cred ca are sanse. Proportia- habar n-am, fiindca depinde de imprevizibilul Basescu. Care ia decizii după cum se scoala dimineata. Altfel, pentru PNL singura optiune rezonabila este opozitia.
UPDATE- ora 16, 30- PSD vrea la guvernare cu PD-L. Fara UDMR.
UPDATE- ora 16, 30- PSD vrea la guvernare cu PD-L. Fara UDMR.
duminică, 7 decembrie 2008
Scrisoare deschisa. Apel pentru alianta postelectorala a PNL cu PD-L adresata liderilor liberali
Catre D-l Calin Popescu Tariceanu,
Presedintele Partidului National Liberal
Prezenta scrisoare este transmisa prin intermediul domnilor Marius Oprea si Stejarel Olaru,
consilieri ai d-lui Calin Popescu Tariceanu - Presedintele Partidului National Liberal
Stimate Domnule Calin Popescu Tariceanu, Presedintele Partidului National Liberal
In memoria sutelor de mii de membri PNL care au fost victime ale crimelor comunismului, va cerem sa nu descalificati Partidul National Liberal punandu-l la remorca succesorilor partidului comunist (PSD+PC), responsabil al unui regim ilegitim si criminal condamnat prin: Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Actul condamnarii regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal de catre Presedintele Romaniei, in baza Raportului final, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei (decembrie 2006), Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.
In numele idealurilor Partidului National Liberal, va cerem sa nu blocati - prin pretentii deliberat exagerate - sansa unei guvernari de dreapta, respectiv sansa decomunizarii Romaniei.
Avand in vedere ca PD-L si PNL se declara partide de dreapta, de orientare liberala,
consideram fireasca si obligatorie alianta postelectorala a acestora in vederea formarii unei majoritati parlamentare de dreapta si a unei guvernari de dreapta.
Pe de alta parte, PD-L si PNL au format in 2004 Alianta Dreptate si Adevar care a condus majoritatea parlamentara si care a format guvernul acum patru ani. Alianta Dreptate si Adevar a ramas datoare electoratului fata de promisiunile facute si refacute in recenta campanie electorala. Acum, in 2008, aproape doua treimi din electorat a votat din nou dreapta (incluzand si UDMR).
Consideram ca o majoritate parlamentara de “stanga-dreapta” si o guvernare de “stanga-dreapta” ar insemna un non-sens, un act politic derizoriu, ilogic si imoral, o tradare condamnabila posibila doar in numele unor interese oligarhice transpartinice si transdoctrinare.
Domnule presedintele al PNL, o alianta postelectorala a PNL cu partidele succesoare ale PCR (PSD+PC) ar reprezenta o sfidare extrem de grava a vointei cetatenilor Romaniei exprimata clar la 30 noiembrie.
Subliniem ca reformarea societatii romanesti este posibila numai prin decomunizarea reala si totala. Aceasta e posibila numai printr-o guvernare de dreapta sustinuta de o majoritate parlamentara de dreapta. Sansa de astazi a poporului roman este ca aproape doua treimi din Parlament sunt ale dreptei. O situatie atat de favorabila dreptei nu a mai existat in Romania postcomunista. Partidele de dreapta, PNL, PD-L si UDMR, trebuie sa dea dovada de responsabilitate, moralitate si patriotism.
Reamintim ca poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala. Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica - Securitatea.
Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un masacru urias - peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti – vinovatii nefiind judecati pana in prezent. Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste, precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Succesorii PCR s-au facut vinovati de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, acum, cand aproape doua treimi din Parlament sunt reprezentate de partide de dreapta, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.
Romania are nevoie ca de aer de reconstructia dreptei. Partidul National Liberal nu are voie sa blocheze aceasta sansa istorica.
O decizie de o asemenea importanta pentru viitorul societatii romanesti, precum alianta postelectorala a PNL, ar trebui luata in mod democratic, de un congres extraordinar sau de un substitut al acestuia. Evident, nu e posibila organizarea unui congres peste noapte, dar consideram ca alianta postelectorala a PNL trebuie decisa de vointa tuturor membrilor conducerii centrale si teritoriale a Partidul National Liberal, care poate fi exprimata, cat mai curand posibil, prin e-mail sau prin fax.
6 Decembrie 2008
Cu incredere,
Sorin Iliesiu
– membru al Partidului National Liberal (iunie 2001– oct. 2008), vicepresedinte al Aliantei Civice,
autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului
Presedintele Partidului National Liberal
Prezenta scrisoare este transmisa prin intermediul domnilor Marius Oprea si Stejarel Olaru,
consilieri ai d-lui Calin Popescu Tariceanu - Presedintele Partidului National Liberal
Stimate Domnule Calin Popescu Tariceanu, Presedintele Partidului National Liberal
In memoria sutelor de mii de membri PNL care au fost victime ale crimelor comunismului, va cerem sa nu descalificati Partidul National Liberal punandu-l la remorca succesorilor partidului comunist (PSD+PC), responsabil al unui regim ilegitim si criminal condamnat prin: Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Actul condamnarii regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal de catre Presedintele Romaniei, in baza Raportului final, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei (decembrie 2006), Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.
In numele idealurilor Partidului National Liberal, va cerem sa nu blocati - prin pretentii deliberat exagerate - sansa unei guvernari de dreapta, respectiv sansa decomunizarii Romaniei.
Avand in vedere ca PD-L si PNL se declara partide de dreapta, de orientare liberala,
consideram fireasca si obligatorie alianta postelectorala a acestora in vederea formarii unei majoritati parlamentare de dreapta si a unei guvernari de dreapta.
Pe de alta parte, PD-L si PNL au format in 2004 Alianta Dreptate si Adevar care a condus majoritatea parlamentara si care a format guvernul acum patru ani. Alianta Dreptate si Adevar a ramas datoare electoratului fata de promisiunile facute si refacute in recenta campanie electorala. Acum, in 2008, aproape doua treimi din electorat a votat din nou dreapta (incluzand si UDMR).
Consideram ca o majoritate parlamentara de “stanga-dreapta” si o guvernare de “stanga-dreapta” ar insemna un non-sens, un act politic derizoriu, ilogic si imoral, o tradare condamnabila posibila doar in numele unor interese oligarhice transpartinice si transdoctrinare.
Domnule presedintele al PNL, o alianta postelectorala a PNL cu partidele succesoare ale PCR (PSD+PC) ar reprezenta o sfidare extrem de grava a vointei cetatenilor Romaniei exprimata clar la 30 noiembrie.
Subliniem ca reformarea societatii romanesti este posibila numai prin decomunizarea reala si totala. Aceasta e posibila numai printr-o guvernare de dreapta sustinuta de o majoritate parlamentara de dreapta. Sansa de astazi a poporului roman este ca aproape doua treimi din Parlament sunt ale dreptei. O situatie atat de favorabila dreptei nu a mai existat in Romania postcomunista. Partidele de dreapta, PNL, PD-L si UDMR, trebuie sa dea dovada de responsabilitate, moralitate si patriotism.
Reamintim ca poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala. Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica - Securitatea.
Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un masacru urias - peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti – vinovatii nefiind judecati pana in prezent. Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste, precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Succesorii PCR s-au facut vinovati de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, acum, cand aproape doua treimi din Parlament sunt reprezentate de partide de dreapta, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.
Romania are nevoie ca de aer de reconstructia dreptei. Partidul National Liberal nu are voie sa blocheze aceasta sansa istorica.
O decizie de o asemenea importanta pentru viitorul societatii romanesti, precum alianta postelectorala a PNL, ar trebui luata in mod democratic, de un congres extraordinar sau de un substitut al acestuia. Evident, nu e posibila organizarea unui congres peste noapte, dar consideram ca alianta postelectorala a PNL trebuie decisa de vointa tuturor membrilor conducerii centrale si teritoriale a Partidul National Liberal, care poate fi exprimata, cat mai curand posibil, prin e-mail sau prin fax.
6 Decembrie 2008
Cu incredere,
Sorin Iliesiu
– membru al Partidului National Liberal (iunie 2001– oct. 2008), vicepresedinte al Aliantei Civice,
autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului
Accidentul lui Cornel Nistorescu
Aseara, ziaristul Cornel Nistorescu a lovit cu masina sa in Bucuresti doi tineri care se aflau pe o motocicleta. Se pare ca el a fost vinovat. Este ciudat ca presa a relatat cam in surdina incidentul. Excepţie- Simona Ionescu. Pe motociclism.ro am gasit declaratia unui martor ocular si fotografii: “Accidentul a avut loc datorita neacordarii de prioritate si intoarcere prin loc nepermis a unui bmw x5 cu nr. B 57 DUC, condus intradevar de omul de presa Cornel Nistorescu. Motocicleta era o Honda CBR 600 F 3 sau patru de culoare argintie cu nr. B 73 UGW. Pe motocicleta se aflau un baiat si avea ca pasagera o fata amandoi relativ tineri. Motocicleta se deplasa pe banda a doua, nu avea viteza si cred ca nu a observat bmw-ul deoarece era mascat de masinile din banda 3 care s-au speriat de manevra violenta de intoarcere peste scuarul trecerii de pietoni, soferul neschitand nici o urma de franare, a trecut peste banda 3 si a intrat in banda 2 peste motocicleta lovind-o in plin. Accidentul a fost oarecum frontal pe banda a doua si pasagerii au scapat cu viata tocmai datorita faptului ca nu au avut viteza. Asta au constatat si politistii deoarece motocicleta s-a opit pe banda 1 la doar 10 metri de locul impactului unde a ramas si motociclistul. Pasagera a zburat peste masina un pic mai departe la aprox. 20 de metri de loc. impactului. Suntem 4 martori care vom fi chemati pt. declaratii asa ca ziaristul nu prea are cum sa scape. Alcoolemia lui era zero, spun asta pt. ca am fost de fata cand a fost pus sa sufle in alcool test de catre politie. Multumesc celor 4 baieti, se stiu ei care pt. ca m-au ajutat sa ducem motorul cu o masina intr-un loc sigur. Motocicleta va fi evaluata de asigurator ca paguba totala. Am fost si la spital unde se pare ca baiatul are un deget rupt si ruptura de bazin, iar fata se afla in operatie cu probleme interne...splina rupta si suspecta de hemoragie interna. Erau stabili amandoi si asta este bine. timp de 20 de minute pana a venit salvarea si inca 40 minute cat au durat cercetarile Cornel Nistorescu nu s-a dat deloc jos din masina sa vada sau sa intrebe de starea tinerilor de pe motor.”Update- A inceput si presa sa relateze mai serios treaba.
# Altceva: Patrasconiu de la “Cotidianul”, pe blogul lui:
“A propos, mi se pare ca liberalii si cei care, inclusiv mediatic, le poarta trena sint ingrijorati de re-crearea FSN-ului (PD-L plus PSD) doar pentru ca exista riscul ca ei sa nu ajunga primii sa faca echipa cu PSD. Cam penibil, nu?”
Cam idiotă sau perversă slugă, nu?
sâmbătă, 6 decembrie 2008
# # #
fericirea nebunului
(pe strada principală) flutură-n drapele
urzicile fisurează cuvintele
bătrânul fotograf
cu iubirea sa (condamnabilă!)
şi-a tras iarna prin vene
Alexandru Petria
(pe strada principală) flutură-n drapele
urzicile fisurează cuvintele
bătrânul fotograf
cu iubirea sa (condamnabilă!)
şi-a tras iarna prin vene
Alexandru Petria
vineri, 5 decembrie 2008
Ticu Dumitrescu a ratat
A murit cu imaginea pe retină a securiştilor care i-au râs în nas. Nu l-am meritat. Citiţi asta ca o extensie a postării http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/14/eroii-nu-se-intorc-acasa/ . Dumnezeu să-l odihnească.
Uite cine si ce vorbeste
Cazul lui Traian Ungureanu ar merita studiat in facultatile de ziaristica. Ca model de miopie politica si inversunare in manipulari. Sau despre cum se transforma un jurnalist talentat intr-un activist politic gretos. Amanunte http://www.cotidianul.ro/vedere_de_pe_bloc-66699.html. Comentatorul de la "Cotidianul" ar scoate PNL vinovat pentru o eventuala guvernare PD-L- PSD.
joi, 4 decembrie 2008
Sa-ti fie mila?
Pavel Lucescu il parodiază pe Traian Ungureanu: "Cand istoria da rateuri si se-mpiedica in ceata optiunilor fara directie, ideologiile trebuie sa taca. E randul politicianului responsabil si al compromisului viril. PD-L si PSD trebuie sa guverneze impreuna. Nu pentru ca Traian Basescu nu are de ales, ci pentru ca de la inaltimea unui sef de stat nu exista optiuni, ci imperative. Cand petroliberalii stau cracanati intre orgoliul minor al unui premier de trista amintire si nevoia de a sterge urmele unei guvernari penale, imperativul e o fratie a caracterelor ferme si ele nu lipsesc in PSD, macar in aceeasi masura in care prisosesc in PD-L. N-am zis caractere morale. Pentru ca nu despre bine si rau e vorba ci despre ceva mai mult. Mai mult, pentru ca mai inalt. Iliescu, Nastase, Hrebenciuc? Ce inseamna trei nume, cand ceea ce ameninta buzunarul romanului in anul de gratie prezidentiala si de dizgratie liberala e o inflatie cu 3 cifre?! Intre 2004 si 2008, PNL a adus Romania la un pas de dizolvare, pregatind-o pentru cazarea exclusiva a oligarhiei. Uneltele si ideile de atunci sunt argumentele salvationismului recitat astazi: rolul masculin al statului, compasiunea justitiara pentru nevoiasi si revenirea la echilibru si datini omenoase. PD-L si PSD sunt condamnate la gloria unui efort comun. Doar o coalitie ampla intre cele doua partide ne poate readuce la dimensiuni umane si marime naturala. Si nici macar nu e vorba de PD-L sau PSD. E vorba de Romania. Sa n-o dezamagim!" (Via Lilick)
Lingăii au o soartă tristă. Nici colegii nu-i înghit. Decât prăpădindu-se de râs.
miercuri, 3 decembrie 2008
marți, 2 decembrie 2008
Lista completa a senatorilor si deputatilor alesi
Senat
Alba 1. Alexandru Pereş - PD-L 2. Nicolae Dobra - PD-L
Arad 1. Ovidiu Marian - PD-L 2. Avram Crăciun - PSD 3. Traian Igaş - PD-L
Argeş 1. Mircea Diaconu – PNL 2. Şerban Valeca - PSD 3. Constantin Tămagă - PSD 4. Mircea Cinteză - PD-L Bacău 1. Gabriel Berca – PNL 2. Vasile Nistor – PD-L 3. Cătălin Mardare – PSD 4. Elena Mitrea – PSD
Bihor 1. Attila Cseke – UDMR 2. Cornel Popa – PNL 3. Petru Filip – PD-L 4. Ioan Mang – PSD
Bistriţa- Năsăud 1. Ioan Sbîrciu - PD-L 2. Dănuţ Prunea – PSD
Botoşani 1. Gheorghe Marcu – PSD 2. Liviu Câmpanu - PNL 3. Daniel Humelnicu – PD-L
Braşov 1. Iulian Rasaliu – PD-L 2. Titus Corlăţean – PSD 3. Ioan Ghişe – PNL 4. Florian Staicu - PD-L
Brăila 1. Ion Rotaru – PSD 2. Constantin Cibu – PNL
Buzău 1. Viorel Constantinescu – PD-L 2. Marian Bîgiu – PNL 3. Vasile Ion – PSD
Caraş-Severin 1.Gheorghe Bălan – PSD 2. Iosif Secăşan – PD-L
Călăraşi 1. Vasile Nedelcu – PNL 2. Constantin Dumitru - PD-L
Cluj 1. Mihail Hărdău – PD-L 2. Şerban Rădulescu- PD-L 3. Marius Nicoară - PNL 4. Alexandru Cordoş - PSD
Constanţa 1. Puiu Haşotti – PNL 2. Nicolae Moga – PSD 3. Alexandru Mazăre – PSD 4. Mircea Sanias - PD-L
Covasna 1. Almos Albert – UDMR 2. Bokor Tiberiu – UDMR
Dâmboviţa 1. Adrian Ţuţuianu – PSD 2. Florin Andrei – PD-L 3. Valentin Calcan – PD-L
Dolj 1.Radu Berceanu – PD-L 2. Tudor Udriştoiu – PD-L 3. Lia Vasilescu – PSD 4. Mario Oprea – PNL 5. Mircea Geoană - PSD
Galaţi 1. Laurenţiu Chirvăsuţă -PSD 2. Gheorghe Saghian – PSD 3. Paul Ichim – PNL 4. Marius Necula – PD-L
Giurgiu 1. Cezar Măgureanu – PNL 2. Vasile Mustăţea – PNL
Gorj 1. Ioan Ruşeţ – PD-L 2. Toni Greblă - PSD
Harghita 1. Gyerko Laszlo – UDMR 2. Verestoy Attila – UDMR
Hunedoara 1. Vasile Nicula – PSD 2. Dorin Păran – PD-L 3. Dan Ruşanu – PNL
Ialomiţa 1. Tudor Panţuru – PD-L 2. Mihăiţă Găină - PSD
Iaşi 1. Varujan Vosganian – PNL 2. Sorin Lazăr – PSD 3. Florin Constantinescu – PSD 4. Mihaela Popa – PD-L 5. Dumitru Oprea – PD-L
Ilfov 1. Anghel Iordănescu – PSD 2. Iulian Urban – PD-L
Maramureş 1. Liviu Paşca – PNL 2. Marius Bota - PSD 3. Gheorghe Bîrlea – PD-L
Mehedinţi 1. Mihai Stănişoară - PD-L 2. Petre Daea – PSD
Mureş 1. Frunda Gyorgy – UDMR 2. Marko Bela – UDMR 3. Petru Başa – PNL 4. Corneliu Grosu – PSD
Neamţ 1. Toader Mocanu – PD-L 2. Ioan Chelaru – PSD 3. Ovidius Mărcuţianu – PNL
Olt 1. Mihai Niţă - PD-L 2. Ion Toma – PSD 3. Dan Sova - PSD
Prahova 1. Georgică Severin – PD-L 2. Iulian Bădescu – PD-L 3. Teodor Meleşcanu – PNL 4. Sorin Chivu – PSD 5. Daniel Savu – PSD
Satu Mare 1. Valer Marian – PSD 2. Tiberiu Guthner – UDMR
Sălaj 1. Fekete Andras – UDMR 2. Gheorghe Pop - PSD
Sibiu 1. Ion Ariton - PD-L 2. Viorel Arcaş - PSD 3. Minerva Boitan – PNL
Suceava 1. Sorin Fodoreanu – PD-L 2. Orest Onofrei – PD-L 3. Gavril Mîrza – PSD 4. Tiberiu-Aurelian Prodan – PNL
Teleorman 1. Petru-Şerban Mihăilescu – PSD 2. Romeo-Florin Nicoară - PNL 3. Alexandru Mocanu – PD-L
Timiş 1. Gheorghe David – PD-L 2. Nicolae Robu – PNL 3. Dorel Borza – PD-L 4. Ilie Sârbu – PSD
Tulcea 1. Ion Bara – PD-L 2. Trifon Belacurencu –PSD
Vaslui 1. Doina Silistru – PSD 2. Vasile Pintilie – PD-L 3. Cristian David – PNL
Vâlcea 1. Laurenţiu Florian Coca – PSD 2. Emilian-Valentin Frâncu – PNL 3. Dorel Jurcan – PD-L
Vrancea 1. Sorina-Luminiţa Plăcintă - PD-L 2. Miron-Tudor Mitrea – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Sergiu-Florin Nicolaescu – PSD 2. Crin Antonescu – PNL 3. Cristian Diaconescu – PSD 4. Anca-Daniela Boagiu – PD-L 5. Vasile Blaga – PD-L 6. Cristian Rădulescu – PD-L 7. Cristian-George Ţopescu – PNL 8. Dan Voiculescu – PC 9. Cătălin Voicu – PSD 10. Ecaterina Andronescu - PSD 11. Radu F. Alexandru – PD-L 12. Gabriel Mutu – PD-L
Străinătate (CE. 43) 1. Viorel-Riceard Badea – PD-L 2. Raymond Luca – PNL
Camera Deputaţilor
Alba 1. Călin Potor - PD-L 2. Clement Negruţ - PD-L 3. Teodor Atanasiu - PNL 4. Radu Eugeniu Coclici - PSD 5. Corneliu Olar - PSD
Arad 1. Lucian Riviş Tipei - PD-L 2. Claudia Boghievici - PD-L 3. Adrian Henorel Niţu - PD-L 4. Mihăiţă Calimente - PNL 5. Ciprian Florin Luca - PSD 6. Marius Sorin Gondor - PD-L 7. Farago Petru - UDMR 8. Iustin Marinel Cionca Arghir - PD-L
Argeş 1. Sorin Gheorghe Buta - PD-L 2. Mircea Gheorghe Drăghici - PSD 3. Ion Burnei - PSD 4. Sorin Andri Pandele - PD-L 5. Filip Georgescu - PSD 6. Radu Costin Vasilică - PSD 7. Bogdan Niculescu Duvăz - PSD 8. Andrei-Dominic Gerea - PNL 9. Cristian Boureanu - PD-L
Bacău 1. Tudor Chiuariu - PNL 2. Adrian Popescu - PD-L 3. Ionel Palăr - PNL 4. Gheorghi Antochi - PSD 5. Mihai Banu - PNL 6. Valerian Vreme - PD-L 7. Vasile Gherasim - PD-L 8. Iulian Iancu - PSD 9. Viorel Hrebenciuc – PSD 10. Petru Gabriel Vlase - PSD
Bihor 1. Derzsi Akos - UDMR 2. Lakatos Petru - UDMR 3. Lucia Ana Varga - PNL 4. Nicolae Jolţa - PNL 5. Ştefan Seremi - PD-L 6. Ioan Sorin Roman - PSD 7. Sonia Maria Drăghici - PSD 8. Peto Csilla Maria - UDMR 9. Octavian Bot - PD-L
Bistriţa-Năsăud 1. Ioan Nelu Botiş - PD-L 2. Emil Radu Moldovan - PSD 3. Ioan Oltean - PD-L 4. Ioan Ţintean - PNL
Botoşani 1. Neculai Rebenciuc - PNL 2. Andrei Dolineaschi - PSD 3. Florin Ţurcanu - PNL 4. Stelică Iacob Strugaru - PD-L 5. Costică Macaleţi - PSD 6. Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf - PD-L
Braşov 1. Gheorghe Gabor – PNL 2. Constantin Niţă - PSD 3. Mihai Donţu – PNL 4. Gabriel Tiţa - PSD 5. Gabriel Andronache – PD-L 6. Farkas Anna-Lili – PNL 7. Florin Postolachi – PD-L 8. Gheorghe Ialomiţianu – PD-L
Brăila 1. Adriana Tuşă - PNL 2. Eugen Bădălan – PD-L 3. Viorel Balcan - PSD 4. Mihai Tudose - PSD 5. Cristian Rizea - PSD
Buzău 1. George Scutaru – PNL 2. Adrian Mocanu - PSD 3. Titi Holban – PNL 4. Valeriu Alecu – PD-L 5. Marian Ghiveciu - PSD 6. Carmen Moldovan - PSD 7. Cezar Preda – PD-L
Caraş Severin 1. Narcis Chisăliţă - PSD 2. Gheorghe Hogea – PD-L 3. Ion Tabugan – PNL 4. Valentin Rusu – PD-L 5. Ion Mocioalcă - PSD
Călăraşi 1. Eugen Nicolăescu – PNL 2. Ioan Damian - PSD 3. Ştefan Motreanu – PNL 4. Stelian Fuia – PD-L 5. Dumitru Boabeş - PSD
Cluj 1. Mircia Giurgiu – PD-L 2. Daniel Buda – PD-L 3. Petru Călian – PD-L 4. Adrian Gurzău – PD-L 5.Horea Dorin Uioreanu – PNL 6. Cornel Itu – PSD 7. Vasile Soporan – PSD 8. Virgil Pop – PNL 9. Palfi Mozes Zoltan – UDMR 10. Mate Andras Levente – UDMR
Constanţa 1. Gheorghe Dragomir – PNL 2. Mihai Lupu – PNL 3. Ileana Cristina Dumitrache – PSD 4. Constantin Chirilă - PD-L 5. Zanfir Iorguş - PD-L 6. Eduard Stelian Martin – PSD 7. Matei Brătianu – PSD 8. Manuela Mitrea – PSD 9. Antonela Marinescu – PSD 10. Maria Stavrositu – PD-L
Covasna 1. Edler Andras Gyorgy – UDMR 2. Marton Arpad – UDMR 3. Olosz Gergely – UDMR 4. Horia Grama – PSD
Dâmboviţa 1. Gabriel Plăiaşu - PSD 2. Gheorghe Ana – PSD 3. Ion Stan – PSD 4. Gheorghe Albu – PD-L 5. Georgică Dumitru – PD-L 6. Ion Dumitru – PSD 7. Bogdan Cantaragiu – PD-L 8. Iulian Vladu – PD-L
Dolj 1. Mihai Surpăţeanu – PD-L 2. Constantin Dascălu – PD-L 3. Ionuţ Marian Stroe – PNL 4. Gust Băloşin Florentin – PSD 5. Petre Petrescu – PSD 6. Iulian Claudiu Manda – PSD 7. Mihai Alexandru Voicu – PNL 8. Gelu Vişan – PNL 9. Valeriu Zgonea – PSD 10. Ion Călin – PSD
Galaţi 1. Victor Paul Dobre – PNL 2. Mircea Nicu Toader – PD-L 3. Carmen Axenie – PD-L 4. Viorel Ştefan - PSD 5. Dan Nica – PSD 6. Florin Costin Pâslaru - PSD 7. Lucreţia Roşca - PSD 8. Bogdan Ciucă - PC 9. Mihail Boldea – PD-L
Giurgiu 1. Mădălin Voicu – PSD 2. Victor Boiangiu – PD-L 3. Dan Păsat – PNL 4. Daniel Chiţoiu – PNL
Gorj 1. Dan Ilie Morega – PNL 2. Mugurel Surupăceanu – PSD 3. Cosmin Mihai Popescu – PD-L 4. Constantin Severus Militaru – PD-L 5. Vasile Popeangă - PSD 6. Victor Ponta – PSD
Harghita 1. Korodi Attila – UDMR 2. Kelemen Hunor – UDMR 3. Antal Istvan – UDMR 4. Pal Arpad – UDMR 5. Mircea Duşa – PSD
Hunedoara 1. Laurenţiu Nistor - PSD 2. Iosif Veniamin Blaga – PD-L 3. Ioan Timiş - PNL 4. Cornel Cristian Resmeriţă - PSD 5. Monica Iacob Ridzi – PD-L 6. Radu-Bogdan Ţâmpău – PNL 7. Viorel Arion – PD-L
Ialomiţa 1. Cristina-Ancuţa Pocora – PNL 2. Marian Neacşu –PSD 3. Mircea Dan-Popescu – PSD 4. Tinel Gheorghe – PD-L
Iaşi 1. Luminiţa Iordache –PSD 2. Relu Fenechiu – PNL 3. Petru Movilă - PD-L 4. Vasile Mocanu –PSD 5. Neculai Răţoi - PSD 6. Anghel Stanciu - PSD 7. Cristian Adomniţei – PNL 8. Tudor Ciuhodaru - PSD 9. Daniel Oajdea – PD-L 10. Marius Spânu – PD-L 11. Elena Dobre – PNL 12. Nicuşor Păduraru – PD-L
Ilfov 1. Gabriel Oprea - PSD 2. Mircea Marin – PD-L 3. Mihaela Şandru – PD-L 4. Călin Popescu-Tăriceanu – PNL
Maramureş 1. Gheorghe Zoicaş - PSD 2. Cătălin Cherecheş - PSD 3. Nicolae Bud – PD-L 4. Doru Leşe – PD-L 5. Pavel Horj – PNL 6. Vasile Beres – UDMR 7. Vasile Berci – PNL
Mehedinţi 1. Cornel Ghiţă - PD-L 2. Doiniţa Chircu – PD-L 3. Viorel Palaşcă - PNL 4. Eugen Nicolicea –PSD
Mureş 1. Borbely Laszlo – UDMR 2. Doru Oprişcan – PD-L 3. Kelemen Attila – UDMR 4. Victor Socaciu - PSD 5. Kerekes Karoly - UDMR 6. Toader Stroian – PD-L 7. Ciprian Dobre - PNL 8. Vasile Gliga - PSD
Neamţ 1. Stelian Ghiţă-Eftemie – PD-L 2. Mihaela Stoica – PD-L 3. Culiţă Tărâţă - PSD 4. Marius Neculai – PD-L 5. Ioan Muntean - PSD 6. Victor Surdu - PSD 7. Marius Rogin – PD-L 8. Emil Bostan – PD-L
Olt 1. Daniel Bărbulescu – PD-L 2. Nicolae Stan – PD-L 3. Marin Bobeş - PSD 4. Valeriu Steriu - PSD 5. Florin Iordache - PSD 6. Sorinel Ştirbu – PNL 7. Doru Frunzulică - PSD
Prahova 1. Cristian Burlacu – PNL 2. Florin Anghel – PD-L 3. Graţiela Gavrilescu – PNL 4. Marian Săniuţă - PSD 5. Mihai Apostolache - PSD 6. Răzvan Ţurea - PSD 7. Adriana Săftoiu – PNL 8. Adrian Năstase – PSD 9. George Ionescu – PD-L 10. Sever Voinescu – PD-L 11. Roberta Anastase – PD-L 12. Andrei Sava – PD-L
Satu Mare 1. Gheorghe Ciocan - PSD 2. Ioan Holdiş - PD-L 3. Vasile Buda – PNL 4. Varga Attila – UDMR 5. Erdei Doloczki – UDMR
Sălaj 1. Lucian Bode – PD-L 2. Seres Denes – UDMR 3. Iuliu Nosa - PSD 4. Gheorghe Taloş - PNL Sibiu 1. Corneliu Ştirbeş - PD-L 2. Raluca Turcan – PD-L 3. Gheorghe Roman – PD-L 4. Ioan Cindrea – PSD 5. Mircea Silvestru-Lup - PSD 6. Mircea Cazan – PNL
Suceava 1. Maria Ardeleanu – PD-L 2. Ioan Balan – PD-L 3. Eugen Uricec – PD-L 4. Cătălin Nechifor - PSD 5. Ioan Stan - PSD 6. Mircea Irimescu – PNL 7. Gheorghe Coroamă - PNL 8. Eugen Bejinariu – PSD 9. Dumitru Pardău – PD-L 10. Gabriel-Dan Gospodaru – PD-L
Teleorman 1. Robert-Sorin Negoiţă - PSD 2. Nicolae Bănicioiu – PSD 3. Adrian Bădulescu - PD-L 4. Adrian Florescu –PD-L 5. George-Ionuţ Dumitrică -PNL 6. Marin Almăjanu – PNL
Timiş 1. Horia Cristian – PNL 2. Iosif-Ştefan Drăgulescu – PD-L 3. Marius-Cristinel Dugulescu –PD-L 4. Maria-Eugenia Barna – PSD 5. Alin-Augustin-Florin Popoviciu – PD-L 6. Valeriu Tabără - PD-L 7. Sorin-Constantin Stragea – PSD 8. Claudiu Ţaga – PNL 9. Dorel Covaci – PSD 10. Gheorghe Ciobanu – PD-L
Tulcea 1. Marian Avram –PD-L 2. Mihai Stroe – PD-L 3. Octavian-Marius Popa – PNL 4. Horia Teodorescu – PSD
Vaslui 1. Victor Cristea – PSD 2. Dan Bordeianu – PNL 3. Dragoş-Adrian Iftime – PD-L 4. Adrian Solomon – PSD 5. Viorel Cărare – PD-L 6. Dan-Mihai Marian – PNL 7. Marian Sârbu – PSD
Vâlcea 1. Sorin Ştefan Zamfirescu – PD-L 2. Samoil Vîlcu – PD-L 3. Constantin Mazilu –PSD 4. Vasile Bleotu – PSD 5. Cristian Buican – PNL 6. Aurel Vlădoiu – PSD
Vrancea 1. Răzvan Mustea-Şerban - PD-L 2. Angel Tîlvăr – PSD 3. Nini Săpunaru –PNL 4. Cristian-Sorin Dumitrescu – PSD 5. Alin-Silviu Trăşculescu – PD-L 6. Nicolae-Ciprian Nica – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Bogdan Olteanu –PNL 2. Daniel-Stamate Budurescu –PNL 3. Ludovic Orban – PNL 4. Costică Canacheu – PD-L 5. Georgian Pop – PSD 6. Rodica Nassar – PSD 7. Florian Popa – PSD 8. Cornelia-Brînduşa Novac – PD-L 9. Theodor Paleologu – PD-L 10. Cătălin Croitoru – PD-L 11. Sulfina Barbu – PD-L 12. Cristian Petrescu – PD-L 13. Ştefan Daniel Pirpiliu – PD-L 14. Dan-Radu Zătreanu – PD-L 15. Vasile-Silviu Prigoană - PD-L 16. Sergiu Andon – PC 17. Florina-Ruxandra Jipa – PSD 18. Doina Burcău – PSD 19. Daniela Popa – PC 20. Oana Niculescu-Mizil – PSD 21. Dumitru Chiriţă - PSD 22. Alina-Ştefania Chiriţă - PNL 23. Aurelia Vasile – PSD 24. Florian-Daniel Geantă - PD-L 25. Elena-Gabriela Udrea –PD-L 26. Damian Florea – PC 27. Cornel Pieptea – PNL 28. Dănuţ Liga – PD-L
Străinătate (CE 43) 1. William Gabriel Brînză - PD-L 2. Tudor Panţîru – PSD 3. Mircea Lubanovici – PD-L 4. Koto Iosif - UDMR
Alba 1. Alexandru Pereş - PD-L 2. Nicolae Dobra - PD-L
Arad 1. Ovidiu Marian - PD-L 2. Avram Crăciun - PSD 3. Traian Igaş - PD-L
Argeş 1. Mircea Diaconu – PNL 2. Şerban Valeca - PSD 3. Constantin Tămagă - PSD 4. Mircea Cinteză - PD-L Bacău 1. Gabriel Berca – PNL 2. Vasile Nistor – PD-L 3. Cătălin Mardare – PSD 4. Elena Mitrea – PSD
Bihor 1. Attila Cseke – UDMR 2. Cornel Popa – PNL 3. Petru Filip – PD-L 4. Ioan Mang – PSD
Bistriţa- Năsăud 1. Ioan Sbîrciu - PD-L 2. Dănuţ Prunea – PSD
Botoşani 1. Gheorghe Marcu – PSD 2. Liviu Câmpanu - PNL 3. Daniel Humelnicu – PD-L
Braşov 1. Iulian Rasaliu – PD-L 2. Titus Corlăţean – PSD 3. Ioan Ghişe – PNL 4. Florian Staicu - PD-L
Brăila 1. Ion Rotaru – PSD 2. Constantin Cibu – PNL
Buzău 1. Viorel Constantinescu – PD-L 2. Marian Bîgiu – PNL 3. Vasile Ion – PSD
Caraş-Severin 1.Gheorghe Bălan – PSD 2. Iosif Secăşan – PD-L
Călăraşi 1. Vasile Nedelcu – PNL 2. Constantin Dumitru - PD-L
Cluj 1. Mihail Hărdău – PD-L 2. Şerban Rădulescu- PD-L 3. Marius Nicoară - PNL 4. Alexandru Cordoş - PSD
Constanţa 1. Puiu Haşotti – PNL 2. Nicolae Moga – PSD 3. Alexandru Mazăre – PSD 4. Mircea Sanias - PD-L
Covasna 1. Almos Albert – UDMR 2. Bokor Tiberiu – UDMR
Dâmboviţa 1. Adrian Ţuţuianu – PSD 2. Florin Andrei – PD-L 3. Valentin Calcan – PD-L
Dolj 1.Radu Berceanu – PD-L 2. Tudor Udriştoiu – PD-L 3. Lia Vasilescu – PSD 4. Mario Oprea – PNL 5. Mircea Geoană - PSD
Galaţi 1. Laurenţiu Chirvăsuţă -PSD 2. Gheorghe Saghian – PSD 3. Paul Ichim – PNL 4. Marius Necula – PD-L
Giurgiu 1. Cezar Măgureanu – PNL 2. Vasile Mustăţea – PNL
Gorj 1. Ioan Ruşeţ – PD-L 2. Toni Greblă - PSD
Harghita 1. Gyerko Laszlo – UDMR 2. Verestoy Attila – UDMR
Hunedoara 1. Vasile Nicula – PSD 2. Dorin Păran – PD-L 3. Dan Ruşanu – PNL
Ialomiţa 1. Tudor Panţuru – PD-L 2. Mihăiţă Găină - PSD
Iaşi 1. Varujan Vosganian – PNL 2. Sorin Lazăr – PSD 3. Florin Constantinescu – PSD 4. Mihaela Popa – PD-L 5. Dumitru Oprea – PD-L
Ilfov 1. Anghel Iordănescu – PSD 2. Iulian Urban – PD-L
Maramureş 1. Liviu Paşca – PNL 2. Marius Bota - PSD 3. Gheorghe Bîrlea – PD-L
Mehedinţi 1. Mihai Stănişoară - PD-L 2. Petre Daea – PSD
Mureş 1. Frunda Gyorgy – UDMR 2. Marko Bela – UDMR 3. Petru Başa – PNL 4. Corneliu Grosu – PSD
Neamţ 1. Toader Mocanu – PD-L 2. Ioan Chelaru – PSD 3. Ovidius Mărcuţianu – PNL
Olt 1. Mihai Niţă - PD-L 2. Ion Toma – PSD 3. Dan Sova - PSD
Prahova 1. Georgică Severin – PD-L 2. Iulian Bădescu – PD-L 3. Teodor Meleşcanu – PNL 4. Sorin Chivu – PSD 5. Daniel Savu – PSD
Satu Mare 1. Valer Marian – PSD 2. Tiberiu Guthner – UDMR
Sălaj 1. Fekete Andras – UDMR 2. Gheorghe Pop - PSD
Sibiu 1. Ion Ariton - PD-L 2. Viorel Arcaş - PSD 3. Minerva Boitan – PNL
Suceava 1. Sorin Fodoreanu – PD-L 2. Orest Onofrei – PD-L 3. Gavril Mîrza – PSD 4. Tiberiu-Aurelian Prodan – PNL
Teleorman 1. Petru-Şerban Mihăilescu – PSD 2. Romeo-Florin Nicoară - PNL 3. Alexandru Mocanu – PD-L
Timiş 1. Gheorghe David – PD-L 2. Nicolae Robu – PNL 3. Dorel Borza – PD-L 4. Ilie Sârbu – PSD
Tulcea 1. Ion Bara – PD-L 2. Trifon Belacurencu –PSD
Vaslui 1. Doina Silistru – PSD 2. Vasile Pintilie – PD-L 3. Cristian David – PNL
Vâlcea 1. Laurenţiu Florian Coca – PSD 2. Emilian-Valentin Frâncu – PNL 3. Dorel Jurcan – PD-L
Vrancea 1. Sorina-Luminiţa Plăcintă - PD-L 2. Miron-Tudor Mitrea – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Sergiu-Florin Nicolaescu – PSD 2. Crin Antonescu – PNL 3. Cristian Diaconescu – PSD 4. Anca-Daniela Boagiu – PD-L 5. Vasile Blaga – PD-L 6. Cristian Rădulescu – PD-L 7. Cristian-George Ţopescu – PNL 8. Dan Voiculescu – PC 9. Cătălin Voicu – PSD 10. Ecaterina Andronescu - PSD 11. Radu F. Alexandru – PD-L 12. Gabriel Mutu – PD-L
Străinătate (CE. 43) 1. Viorel-Riceard Badea – PD-L 2. Raymond Luca – PNL
Camera Deputaţilor
Alba 1. Călin Potor - PD-L 2. Clement Negruţ - PD-L 3. Teodor Atanasiu - PNL 4. Radu Eugeniu Coclici - PSD 5. Corneliu Olar - PSD
Arad 1. Lucian Riviş Tipei - PD-L 2. Claudia Boghievici - PD-L 3. Adrian Henorel Niţu - PD-L 4. Mihăiţă Calimente - PNL 5. Ciprian Florin Luca - PSD 6. Marius Sorin Gondor - PD-L 7. Farago Petru - UDMR 8. Iustin Marinel Cionca Arghir - PD-L
Argeş 1. Sorin Gheorghe Buta - PD-L 2. Mircea Gheorghe Drăghici - PSD 3. Ion Burnei - PSD 4. Sorin Andri Pandele - PD-L 5. Filip Georgescu - PSD 6. Radu Costin Vasilică - PSD 7. Bogdan Niculescu Duvăz - PSD 8. Andrei-Dominic Gerea - PNL 9. Cristian Boureanu - PD-L
Bacău 1. Tudor Chiuariu - PNL 2. Adrian Popescu - PD-L 3. Ionel Palăr - PNL 4. Gheorghi Antochi - PSD 5. Mihai Banu - PNL 6. Valerian Vreme - PD-L 7. Vasile Gherasim - PD-L 8. Iulian Iancu - PSD 9. Viorel Hrebenciuc – PSD 10. Petru Gabriel Vlase - PSD
Bihor 1. Derzsi Akos - UDMR 2. Lakatos Petru - UDMR 3. Lucia Ana Varga - PNL 4. Nicolae Jolţa - PNL 5. Ştefan Seremi - PD-L 6. Ioan Sorin Roman - PSD 7. Sonia Maria Drăghici - PSD 8. Peto Csilla Maria - UDMR 9. Octavian Bot - PD-L
Bistriţa-Năsăud 1. Ioan Nelu Botiş - PD-L 2. Emil Radu Moldovan - PSD 3. Ioan Oltean - PD-L 4. Ioan Ţintean - PNL
Botoşani 1. Neculai Rebenciuc - PNL 2. Andrei Dolineaschi - PSD 3. Florin Ţurcanu - PNL 4. Stelică Iacob Strugaru - PD-L 5. Costică Macaleţi - PSD 6. Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf - PD-L
Braşov 1. Gheorghe Gabor – PNL 2. Constantin Niţă - PSD 3. Mihai Donţu – PNL 4. Gabriel Tiţa - PSD 5. Gabriel Andronache – PD-L 6. Farkas Anna-Lili – PNL 7. Florin Postolachi – PD-L 8. Gheorghe Ialomiţianu – PD-L
Brăila 1. Adriana Tuşă - PNL 2. Eugen Bădălan – PD-L 3. Viorel Balcan - PSD 4. Mihai Tudose - PSD 5. Cristian Rizea - PSD
Buzău 1. George Scutaru – PNL 2. Adrian Mocanu - PSD 3. Titi Holban – PNL 4. Valeriu Alecu – PD-L 5. Marian Ghiveciu - PSD 6. Carmen Moldovan - PSD 7. Cezar Preda – PD-L
Caraş Severin 1. Narcis Chisăliţă - PSD 2. Gheorghe Hogea – PD-L 3. Ion Tabugan – PNL 4. Valentin Rusu – PD-L 5. Ion Mocioalcă - PSD
Călăraşi 1. Eugen Nicolăescu – PNL 2. Ioan Damian - PSD 3. Ştefan Motreanu – PNL 4. Stelian Fuia – PD-L 5. Dumitru Boabeş - PSD
Cluj 1. Mircia Giurgiu – PD-L 2. Daniel Buda – PD-L 3. Petru Călian – PD-L 4. Adrian Gurzău – PD-L 5.Horea Dorin Uioreanu – PNL 6. Cornel Itu – PSD 7. Vasile Soporan – PSD 8. Virgil Pop – PNL 9. Palfi Mozes Zoltan – UDMR 10. Mate Andras Levente – UDMR
Constanţa 1. Gheorghe Dragomir – PNL 2. Mihai Lupu – PNL 3. Ileana Cristina Dumitrache – PSD 4. Constantin Chirilă - PD-L 5. Zanfir Iorguş - PD-L 6. Eduard Stelian Martin – PSD 7. Matei Brătianu – PSD 8. Manuela Mitrea – PSD 9. Antonela Marinescu – PSD 10. Maria Stavrositu – PD-L
Covasna 1. Edler Andras Gyorgy – UDMR 2. Marton Arpad – UDMR 3. Olosz Gergely – UDMR 4. Horia Grama – PSD
Dâmboviţa 1. Gabriel Plăiaşu - PSD 2. Gheorghe Ana – PSD 3. Ion Stan – PSD 4. Gheorghe Albu – PD-L 5. Georgică Dumitru – PD-L 6. Ion Dumitru – PSD 7. Bogdan Cantaragiu – PD-L 8. Iulian Vladu – PD-L
Dolj 1. Mihai Surpăţeanu – PD-L 2. Constantin Dascălu – PD-L 3. Ionuţ Marian Stroe – PNL 4. Gust Băloşin Florentin – PSD 5. Petre Petrescu – PSD 6. Iulian Claudiu Manda – PSD 7. Mihai Alexandru Voicu – PNL 8. Gelu Vişan – PNL 9. Valeriu Zgonea – PSD 10. Ion Călin – PSD
Galaţi 1. Victor Paul Dobre – PNL 2. Mircea Nicu Toader – PD-L 3. Carmen Axenie – PD-L 4. Viorel Ştefan - PSD 5. Dan Nica – PSD 6. Florin Costin Pâslaru - PSD 7. Lucreţia Roşca - PSD 8. Bogdan Ciucă - PC 9. Mihail Boldea – PD-L
Giurgiu 1. Mădălin Voicu – PSD 2. Victor Boiangiu – PD-L 3. Dan Păsat – PNL 4. Daniel Chiţoiu – PNL
Gorj 1. Dan Ilie Morega – PNL 2. Mugurel Surupăceanu – PSD 3. Cosmin Mihai Popescu – PD-L 4. Constantin Severus Militaru – PD-L 5. Vasile Popeangă - PSD 6. Victor Ponta – PSD
Harghita 1. Korodi Attila – UDMR 2. Kelemen Hunor – UDMR 3. Antal Istvan – UDMR 4. Pal Arpad – UDMR 5. Mircea Duşa – PSD
Hunedoara 1. Laurenţiu Nistor - PSD 2. Iosif Veniamin Blaga – PD-L 3. Ioan Timiş - PNL 4. Cornel Cristian Resmeriţă - PSD 5. Monica Iacob Ridzi – PD-L 6. Radu-Bogdan Ţâmpău – PNL 7. Viorel Arion – PD-L
Ialomiţa 1. Cristina-Ancuţa Pocora – PNL 2. Marian Neacşu –PSD 3. Mircea Dan-Popescu – PSD 4. Tinel Gheorghe – PD-L
Iaşi 1. Luminiţa Iordache –PSD 2. Relu Fenechiu – PNL 3. Petru Movilă - PD-L 4. Vasile Mocanu –PSD 5. Neculai Răţoi - PSD 6. Anghel Stanciu - PSD 7. Cristian Adomniţei – PNL 8. Tudor Ciuhodaru - PSD 9. Daniel Oajdea – PD-L 10. Marius Spânu – PD-L 11. Elena Dobre – PNL 12. Nicuşor Păduraru – PD-L
Ilfov 1. Gabriel Oprea - PSD 2. Mircea Marin – PD-L 3. Mihaela Şandru – PD-L 4. Călin Popescu-Tăriceanu – PNL
Maramureş 1. Gheorghe Zoicaş - PSD 2. Cătălin Cherecheş - PSD 3. Nicolae Bud – PD-L 4. Doru Leşe – PD-L 5. Pavel Horj – PNL 6. Vasile Beres – UDMR 7. Vasile Berci – PNL
Mehedinţi 1. Cornel Ghiţă - PD-L 2. Doiniţa Chircu – PD-L 3. Viorel Palaşcă - PNL 4. Eugen Nicolicea –PSD
Mureş 1. Borbely Laszlo – UDMR 2. Doru Oprişcan – PD-L 3. Kelemen Attila – UDMR 4. Victor Socaciu - PSD 5. Kerekes Karoly - UDMR 6. Toader Stroian – PD-L 7. Ciprian Dobre - PNL 8. Vasile Gliga - PSD
Neamţ 1. Stelian Ghiţă-Eftemie – PD-L 2. Mihaela Stoica – PD-L 3. Culiţă Tărâţă - PSD 4. Marius Neculai – PD-L 5. Ioan Muntean - PSD 6. Victor Surdu - PSD 7. Marius Rogin – PD-L 8. Emil Bostan – PD-L
Olt 1. Daniel Bărbulescu – PD-L 2. Nicolae Stan – PD-L 3. Marin Bobeş - PSD 4. Valeriu Steriu - PSD 5. Florin Iordache - PSD 6. Sorinel Ştirbu – PNL 7. Doru Frunzulică - PSD
Prahova 1. Cristian Burlacu – PNL 2. Florin Anghel – PD-L 3. Graţiela Gavrilescu – PNL 4. Marian Săniuţă - PSD 5. Mihai Apostolache - PSD 6. Răzvan Ţurea - PSD 7. Adriana Săftoiu – PNL 8. Adrian Năstase – PSD 9. George Ionescu – PD-L 10. Sever Voinescu – PD-L 11. Roberta Anastase – PD-L 12. Andrei Sava – PD-L
Satu Mare 1. Gheorghe Ciocan - PSD 2. Ioan Holdiş - PD-L 3. Vasile Buda – PNL 4. Varga Attila – UDMR 5. Erdei Doloczki – UDMR
Sălaj 1. Lucian Bode – PD-L 2. Seres Denes – UDMR 3. Iuliu Nosa - PSD 4. Gheorghe Taloş - PNL Sibiu 1. Corneliu Ştirbeş - PD-L 2. Raluca Turcan – PD-L 3. Gheorghe Roman – PD-L 4. Ioan Cindrea – PSD 5. Mircea Silvestru-Lup - PSD 6. Mircea Cazan – PNL
Suceava 1. Maria Ardeleanu – PD-L 2. Ioan Balan – PD-L 3. Eugen Uricec – PD-L 4. Cătălin Nechifor - PSD 5. Ioan Stan - PSD 6. Mircea Irimescu – PNL 7. Gheorghe Coroamă - PNL 8. Eugen Bejinariu – PSD 9. Dumitru Pardău – PD-L 10. Gabriel-Dan Gospodaru – PD-L
Teleorman 1. Robert-Sorin Negoiţă - PSD 2. Nicolae Bănicioiu – PSD 3. Adrian Bădulescu - PD-L 4. Adrian Florescu –PD-L 5. George-Ionuţ Dumitrică -PNL 6. Marin Almăjanu – PNL
Timiş 1. Horia Cristian – PNL 2. Iosif-Ştefan Drăgulescu – PD-L 3. Marius-Cristinel Dugulescu –PD-L 4. Maria-Eugenia Barna – PSD 5. Alin-Augustin-Florin Popoviciu – PD-L 6. Valeriu Tabără - PD-L 7. Sorin-Constantin Stragea – PSD 8. Claudiu Ţaga – PNL 9. Dorel Covaci – PSD 10. Gheorghe Ciobanu – PD-L
Tulcea 1. Marian Avram –PD-L 2. Mihai Stroe – PD-L 3. Octavian-Marius Popa – PNL 4. Horia Teodorescu – PSD
Vaslui 1. Victor Cristea – PSD 2. Dan Bordeianu – PNL 3. Dragoş-Adrian Iftime – PD-L 4. Adrian Solomon – PSD 5. Viorel Cărare – PD-L 6. Dan-Mihai Marian – PNL 7. Marian Sârbu – PSD
Vâlcea 1. Sorin Ştefan Zamfirescu – PD-L 2. Samoil Vîlcu – PD-L 3. Constantin Mazilu –PSD 4. Vasile Bleotu – PSD 5. Cristian Buican – PNL 6. Aurel Vlădoiu – PSD
Vrancea 1. Răzvan Mustea-Şerban - PD-L 2. Angel Tîlvăr – PSD 3. Nini Săpunaru –PNL 4. Cristian-Sorin Dumitrescu – PSD 5. Alin-Silviu Trăşculescu – PD-L 6. Nicolae-Ciprian Nica – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Bogdan Olteanu –PNL 2. Daniel-Stamate Budurescu –PNL 3. Ludovic Orban – PNL 4. Costică Canacheu – PD-L 5. Georgian Pop – PSD 6. Rodica Nassar – PSD 7. Florian Popa – PSD 8. Cornelia-Brînduşa Novac – PD-L 9. Theodor Paleologu – PD-L 10. Cătălin Croitoru – PD-L 11. Sulfina Barbu – PD-L 12. Cristian Petrescu – PD-L 13. Ştefan Daniel Pirpiliu – PD-L 14. Dan-Radu Zătreanu – PD-L 15. Vasile-Silviu Prigoană - PD-L 16. Sergiu Andon – PC 17. Florina-Ruxandra Jipa – PSD 18. Doina Burcău – PSD 19. Daniela Popa – PC 20. Oana Niculescu-Mizil – PSD 21. Dumitru Chiriţă - PSD 22. Alina-Ştefania Chiriţă - PNL 23. Aurelia Vasile – PSD 24. Florian-Daniel Geantă - PD-L 25. Elena-Gabriela Udrea –PD-L 26. Damian Florea – PC 27. Cornel Pieptea – PNL 28. Dănuţ Liga – PD-L
Străinătate (CE 43) 1. William Gabriel Brînză - PD-L 2. Tudor Panţîru – PSD 3. Mircea Lubanovici – PD-L 4. Koto Iosif - UDMR
"Le doresc romanilor sa moara bine"
Cica ar fi spus asta fostul deputat PRM de Bistriţa-Năsăud Ioan Aurel Rus. Am găsit afirmaţia pe un forum. Dar nimic in presa. Treaba s-ar fi intâmplat ieri. Stie cineva ceva? Poate este o intoxicare… Pun totul sub semnul intrebarii.
UPDATE- După căutări am găsit o menţionare. Da, a făcut afirmaţia http://www.mesagerul.ro/index.php?id=id:00000048787. Rus este preot ortodox.
Prostituata moralista
Guristul Cristian Patrasconiu de la “Cotidianul” vorbeste de posibilele aliante ca PD-L sa acceada la guvernare. Le numeste “a doua solutie imorala”. Nu dau link, cine este interesat gaseste postarea.
In inteligenta sa, nu-si pune deloc problema ca PD-L sa ramana in opozitie, daca tot clameaza ca doar ea este imaculata, restul fiind zoiosi moral.
In inteligenta sa, nu-si pune deloc problema ca PD-L sa ramana in opozitie, daca tot clameaza ca doar ea este imaculata, restul fiind zoiosi moral.
luni, 1 decembrie 2008
Romania regulata de sondaje
Între ceea ce au sustinut institutele de sondare a opiniei publice la terminarea votării şi ce a rezultat la numararea voturilor pana in prezent e o discrepanta fantastica. E numai din nepricepere?
duminică, 30 noiembrie 2008
Ce va face Basescu?
Vazand cum stau lucrurile...
PSD-PC 36,5%, PDL 30,6 %, PNL 20,4%, UDMR 6,7%
URDATE 1 decembrie- De pe Ziare. com: "Biroul Electoral Central a transmis primele rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 71% din voturile exprimate, PD-L se claseaza pe primul loc la Camera Deputatilor cu 33,29%, PSD+PC a obtinut 32,51%, PNL 18,10% si UDMR 6,20%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PD-L se situeaza tot pe primul loc cu 34,67%, PSD+PC a obtinut 33,36%, PNL are 18,18% si UDMR 6,44% din voturi.
PD-L conduce si in Bucuresti
Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, ca a numarat voturile din 95,51% din sectiile de votare. Astfel, la Camera Deputatilor PD-L a obtinut 37,40%, Alianta PSD+PC a obtinut 33,63% iar PNL a obtinut 18,1%"
UPDATE 2, ora 15, cu date tot de pe Ziare.com:
“Biroul Electoral Central a transmis la ora 14:00 o noua serie de rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 92,73% din voturile exprimate, Alianta PSD+PC se claseaza pe primul loc cu 33%, la Camera Deputatilor, PD-L a obtinut 32,57%, PNL 18,32% si UDMR 6,29%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PSD a surclasat din nou PD-L cu 33,99% din voturile exprimate. PD-L a obtinut 33,79%, PNL are 18,49% si UDMR 6,54% din voturi.”
PSD-PC 36,5%, PDL 30,6 %, PNL 20,4%, UDMR 6,7%
URDATE 1 decembrie- De pe Ziare. com: "Biroul Electoral Central a transmis primele rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 71% din voturile exprimate, PD-L se claseaza pe primul loc la Camera Deputatilor cu 33,29%, PSD+PC a obtinut 32,51%, PNL 18,10% si UDMR 6,20%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PD-L se situeaza tot pe primul loc cu 34,67%, PSD+PC a obtinut 33,36%, PNL are 18,18% si UDMR 6,44% din voturi.
PD-L conduce si in Bucuresti
Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, ca a numarat voturile din 95,51% din sectiile de votare. Astfel, la Camera Deputatilor PD-L a obtinut 37,40%, Alianta PSD+PC a obtinut 33,63% iar PNL a obtinut 18,1%"
UPDATE 2, ora 15, cu date tot de pe Ziare.com:
“Biroul Electoral Central a transmis la ora 14:00 o noua serie de rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 92,73% din voturile exprimate, Alianta PSD+PC se claseaza pe primul loc cu 33%, la Camera Deputatilor, PD-L a obtinut 32,57%, PNL 18,32% si UDMR 6,29%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PSD a surclasat din nou PD-L cu 33,99% din voturile exprimate. PD-L a obtinut 33,79%, PNL are 18,49% si UDMR 6,54% din voturi.”
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Nu sunt mandru langa drapelul Romaniei
Daca as fi francez, neamt, englez sau american as arbora drapelul in curtea casei. Şi nu numai de ziua nationala. As avea motive de mandrie. Dar nu sunt, din pacate. Drapelul Romaniei e o biata carpa care ma lasa rece. Flutura neputintele si lasitatile noastre prin timp.
Ne-au schimbat si Ziua Nationala… Nerusinare
Am trait sa fim contemporani si cu niste personaje care au pus la cale sarbatorirea in avans a Zilei Nationale. Azi, la Alba Iulia. De ce credeti ca s-a recurs la incalificabilul artificiu?
vineri, 28 noiembrie 2008
82.77.189.98
Acesta este IP-ul de unde a pornit intoxicarea cu guvernul PSD-PD-l, cu Prosti premier.
Date suplimentare- netname: RO-RDS-Constanta
descr: Romania Data Systems
descr: Constanta branch
country: RO
Se aude…?
Date suplimentare- netname: RO-RDS-Constanta
descr: Romania Data Systems
descr: Constanta branch
country: RO
Se aude…?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
![[Valid RSS]](valid-rss.png "Validate my RSS feed")
