duminică, 7 decembrie 2008
Scrisoare deschisa. Apel pentru alianta postelectorala a PNL cu PD-L adresata liderilor liberali
Presedintele Partidului National Liberal
Prezenta scrisoare este transmisa prin intermediul domnilor Marius Oprea si Stejarel Olaru,
consilieri ai d-lui Calin Popescu Tariceanu - Presedintele Partidului National Liberal
Stimate Domnule Calin Popescu Tariceanu, Presedintele Partidului National Liberal
In memoria sutelor de mii de membri PNL care au fost victime ale crimelor comunismului, va cerem sa nu descalificati Partidul National Liberal punandu-l la remorca succesorilor partidului comunist (PSD+PC), responsabil al unui regim ilegitim si criminal condamnat prin: Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Actul condamnarii regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal de catre Presedintele Romaniei, in baza Raportului final, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei (decembrie 2006), Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.
In numele idealurilor Partidului National Liberal, va cerem sa nu blocati - prin pretentii deliberat exagerate - sansa unei guvernari de dreapta, respectiv sansa decomunizarii Romaniei.
Avand in vedere ca PD-L si PNL se declara partide de dreapta, de orientare liberala,
consideram fireasca si obligatorie alianta postelectorala a acestora in vederea formarii unei majoritati parlamentare de dreapta si a unei guvernari de dreapta.
Pe de alta parte, PD-L si PNL au format in 2004 Alianta Dreptate si Adevar care a condus majoritatea parlamentara si care a format guvernul acum patru ani. Alianta Dreptate si Adevar a ramas datoare electoratului fata de promisiunile facute si refacute in recenta campanie electorala. Acum, in 2008, aproape doua treimi din electorat a votat din nou dreapta (incluzand si UDMR).
Consideram ca o majoritate parlamentara de “stanga-dreapta” si o guvernare de “stanga-dreapta” ar insemna un non-sens, un act politic derizoriu, ilogic si imoral, o tradare condamnabila posibila doar in numele unor interese oligarhice transpartinice si transdoctrinare.
Domnule presedintele al PNL, o alianta postelectorala a PNL cu partidele succesoare ale PCR (PSD+PC) ar reprezenta o sfidare extrem de grava a vointei cetatenilor Romaniei exprimata clar la 30 noiembrie.
Subliniem ca reformarea societatii romanesti este posibila numai prin decomunizarea reala si totala. Aceasta e posibila numai printr-o guvernare de dreapta sustinuta de o majoritate parlamentara de dreapta. Sansa de astazi a poporului roman este ca aproape doua treimi din Parlament sunt ale dreptei. O situatie atat de favorabila dreptei nu a mai existat in Romania postcomunista. Partidele de dreapta, PNL, PD-L si UDMR, trebuie sa dea dovada de responsabilitate, moralitate si patriotism.
Reamintim ca poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala. Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica - Securitatea.
Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un masacru urias - peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti – vinovatii nefiind judecati pana in prezent. Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste, precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Succesorii PCR s-au facut vinovati de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, acum, cand aproape doua treimi din Parlament sunt reprezentate de partide de dreapta, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.
Romania are nevoie ca de aer de reconstructia dreptei. Partidul National Liberal nu are voie sa blocheze aceasta sansa istorica.
O decizie de o asemenea importanta pentru viitorul societatii romanesti, precum alianta postelectorala a PNL, ar trebui luata in mod democratic, de un congres extraordinar sau de un substitut al acestuia. Evident, nu e posibila organizarea unui congres peste noapte, dar consideram ca alianta postelectorala a PNL trebuie decisa de vointa tuturor membrilor conducerii centrale si teritoriale a Partidul National Liberal, care poate fi exprimata, cat mai curand posibil, prin e-mail sau prin fax.
6 Decembrie 2008
Cu incredere,
Sorin Iliesiu
– membru al Partidului National Liberal (iunie 2001– oct. 2008), vicepresedinte al Aliantei Civice,
autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului
Accidentul lui Cornel Nistorescu
Aseara, ziaristul Cornel Nistorescu a lovit cu masina sa in Bucuresti doi tineri care se aflau pe o motocicleta. Se pare ca el a fost vinovat. Este ciudat ca presa a relatat cam in surdina incidentul. Excepţie- Simona Ionescu. Pe motociclism.ro am gasit declaratia unui martor ocular si fotografii: “Accidentul a avut loc datorita neacordarii de prioritate si intoarcere prin loc nepermis a unui bmw x5 cu nr. B 57 DUC, condus intradevar de omul de presa Cornel Nistorescu. Motocicleta era o Honda CBR 600 F 3 sau patru de culoare argintie cu nr. B 73 UGW. Pe motocicleta se aflau un baiat si avea ca pasagera o fata amandoi relativ tineri. Motocicleta se deplasa pe banda a doua, nu avea viteza si cred ca nu a observat bmw-ul deoarece era mascat de masinile din banda 3 care s-au speriat de manevra violenta de intoarcere peste scuarul trecerii de pietoni, soferul neschitand nici o urma de franare, a trecut peste banda 3 si a intrat in banda 2 peste motocicleta lovind-o in plin. Accidentul a fost oarecum frontal pe banda a doua si pasagerii au scapat cu viata tocmai datorita faptului ca nu au avut viteza. Asta au constatat si politistii deoarece motocicleta s-a opit pe banda 1 la doar 10 metri de locul impactului unde a ramas si motociclistul. Pasagera a zburat peste masina un pic mai departe la aprox. 20 de metri de loc. impactului. Suntem 4 martori care vom fi chemati pt. declaratii asa ca ziaristul nu prea are cum sa scape. Alcoolemia lui era zero, spun asta pt. ca am fost de fata cand a fost pus sa sufle in alcool test de catre politie. Multumesc celor 4 baieti, se stiu ei care pt. ca m-au ajutat sa ducem motorul cu o masina intr-un loc sigur. Motocicleta va fi evaluata de asigurator ca paguba totala. Am fost si la spital unde se pare ca baiatul are un deget rupt si ruptura de bazin, iar fata se afla in operatie cu probleme interne...splina rupta si suspecta de hemoragie interna. Erau stabili amandoi si asta este bine. timp de 20 de minute pana a venit salvarea si inca 40 minute cat au durat cercetarile Cornel Nistorescu nu s-a dat deloc jos din masina sa vada sau sa intrebe de starea tinerilor de pe motor.”Update- A inceput si presa sa relateze mai serios treaba.
# Altceva: Patrasconiu de la “Cotidianul”, pe blogul lui:
“A propos, mi se pare ca liberalii si cei care, inclusiv mediatic, le poarta trena sint ingrijorati de re-crearea FSN-ului (PD-L plus PSD) doar pentru ca exista riscul ca ei sa nu ajunga primii sa faca echipa cu PSD. Cam penibil, nu?”
Cam idiotă sau perversă slugă, nu?
sâmbătă, 6 decembrie 2008
# # #
(pe strada principală) flutură-n drapele
urzicile fisurează cuvintele
bătrânul fotograf
cu iubirea sa (condamnabilă!)
şi-a tras iarna prin vene
Alexandru Petria
vineri, 5 decembrie 2008
Ticu Dumitrescu a ratat
Uite cine si ce vorbeste
joi, 4 decembrie 2008
Sa-ti fie mila?
Pavel Lucescu il parodiază pe Traian Ungureanu: "Cand istoria da rateuri si se-mpiedica in ceata optiunilor fara directie, ideologiile trebuie sa taca. E randul politicianului responsabil si al compromisului viril. PD-L si PSD trebuie sa guverneze impreuna. Nu pentru ca Traian Basescu nu are de ales, ci pentru ca de la inaltimea unui sef de stat nu exista optiuni, ci imperative. Cand petroliberalii stau cracanati intre orgoliul minor al unui premier de trista amintire si nevoia de a sterge urmele unei guvernari penale, imperativul e o fratie a caracterelor ferme si ele nu lipsesc in PSD, macar in aceeasi masura in care prisosesc in PD-L. N-am zis caractere morale. Pentru ca nu despre bine si rau e vorba ci despre ceva mai mult. Mai mult, pentru ca mai inalt. Iliescu, Nastase, Hrebenciuc? Ce inseamna trei nume, cand ceea ce ameninta buzunarul romanului in anul de gratie prezidentiala si de dizgratie liberala e o inflatie cu 3 cifre?! Intre 2004 si 2008, PNL a adus Romania la un pas de dizolvare, pregatind-o pentru cazarea exclusiva a oligarhiei. Uneltele si ideile de atunci sunt argumentele salvationismului recitat astazi: rolul masculin al statului, compasiunea justitiara pentru nevoiasi si revenirea la echilibru si datini omenoase. PD-L si PSD sunt condamnate la gloria unui efort comun. Doar o coalitie ampla intre cele doua partide ne poate readuce la dimensiuni umane si marime naturala. Si nici macar nu e vorba de PD-L sau PSD. E vorba de Romania. Sa n-o dezamagim!" (Via Lilick)
Lingăii au o soartă tristă. Nici colegii nu-i înghit. Decât prăpădindu-se de râs.
miercuri, 3 decembrie 2008
marți, 2 decembrie 2008
Lista completa a senatorilor si deputatilor alesi
Alba 1. Alexandru Pereş - PD-L 2. Nicolae Dobra - PD-L
Arad 1. Ovidiu Marian - PD-L 2. Avram Crăciun - PSD 3. Traian Igaş - PD-L
Argeş 1. Mircea Diaconu – PNL 2. Şerban Valeca - PSD 3. Constantin Tămagă - PSD 4. Mircea Cinteză - PD-L Bacău 1. Gabriel Berca – PNL 2. Vasile Nistor – PD-L 3. Cătălin Mardare – PSD 4. Elena Mitrea – PSD
Bihor 1. Attila Cseke – UDMR 2. Cornel Popa – PNL 3. Petru Filip – PD-L 4. Ioan Mang – PSD
Bistriţa- Năsăud 1. Ioan Sbîrciu - PD-L 2. Dănuţ Prunea – PSD
Botoşani 1. Gheorghe Marcu – PSD 2. Liviu Câmpanu - PNL 3. Daniel Humelnicu – PD-L
Braşov 1. Iulian Rasaliu – PD-L 2. Titus Corlăţean – PSD 3. Ioan Ghişe – PNL 4. Florian Staicu - PD-L
Brăila 1. Ion Rotaru – PSD 2. Constantin Cibu – PNL
Buzău 1. Viorel Constantinescu – PD-L 2. Marian Bîgiu – PNL 3. Vasile Ion – PSD
Caraş-Severin 1.Gheorghe Bălan – PSD 2. Iosif Secăşan – PD-L
Călăraşi 1. Vasile Nedelcu – PNL 2. Constantin Dumitru - PD-L
Cluj 1. Mihail Hărdău – PD-L 2. Şerban Rădulescu- PD-L 3. Marius Nicoară - PNL 4. Alexandru Cordoş - PSD
Constanţa 1. Puiu Haşotti – PNL 2. Nicolae Moga – PSD 3. Alexandru Mazăre – PSD 4. Mircea Sanias - PD-L
Covasna 1. Almos Albert – UDMR 2. Bokor Tiberiu – UDMR
Dâmboviţa 1. Adrian Ţuţuianu – PSD 2. Florin Andrei – PD-L 3. Valentin Calcan – PD-L
Dolj 1.Radu Berceanu – PD-L 2. Tudor Udriştoiu – PD-L 3. Lia Vasilescu – PSD 4. Mario Oprea – PNL 5. Mircea Geoană - PSD
Galaţi 1. Laurenţiu Chirvăsuţă -PSD 2. Gheorghe Saghian – PSD 3. Paul Ichim – PNL 4. Marius Necula – PD-L
Giurgiu 1. Cezar Măgureanu – PNL 2. Vasile Mustăţea – PNL
Gorj 1. Ioan Ruşeţ – PD-L 2. Toni Greblă - PSD
Harghita 1. Gyerko Laszlo – UDMR 2. Verestoy Attila – UDMR
Hunedoara 1. Vasile Nicula – PSD 2. Dorin Păran – PD-L 3. Dan Ruşanu – PNL
Ialomiţa 1. Tudor Panţuru – PD-L 2. Mihăiţă Găină - PSD
Iaşi 1. Varujan Vosganian – PNL 2. Sorin Lazăr – PSD 3. Florin Constantinescu – PSD 4. Mihaela Popa – PD-L 5. Dumitru Oprea – PD-L
Ilfov 1. Anghel Iordănescu – PSD 2. Iulian Urban – PD-L
Maramureş 1. Liviu Paşca – PNL 2. Marius Bota - PSD 3. Gheorghe Bîrlea – PD-L
Mehedinţi 1. Mihai Stănişoară - PD-L 2. Petre Daea – PSD
Mureş 1. Frunda Gyorgy – UDMR 2. Marko Bela – UDMR 3. Petru Başa – PNL 4. Corneliu Grosu – PSD
Neamţ 1. Toader Mocanu – PD-L 2. Ioan Chelaru – PSD 3. Ovidius Mărcuţianu – PNL
Olt 1. Mihai Niţă - PD-L 2. Ion Toma – PSD 3. Dan Sova - PSD
Prahova 1. Georgică Severin – PD-L 2. Iulian Bădescu – PD-L 3. Teodor Meleşcanu – PNL 4. Sorin Chivu – PSD 5. Daniel Savu – PSD
Satu Mare 1. Valer Marian – PSD 2. Tiberiu Guthner – UDMR
Sălaj 1. Fekete Andras – UDMR 2. Gheorghe Pop - PSD
Sibiu 1. Ion Ariton - PD-L 2. Viorel Arcaş - PSD 3. Minerva Boitan – PNL
Suceava 1. Sorin Fodoreanu – PD-L 2. Orest Onofrei – PD-L 3. Gavril Mîrza – PSD 4. Tiberiu-Aurelian Prodan – PNL
Teleorman 1. Petru-Şerban Mihăilescu – PSD 2. Romeo-Florin Nicoară - PNL 3. Alexandru Mocanu – PD-L
Timiş 1. Gheorghe David – PD-L 2. Nicolae Robu – PNL 3. Dorel Borza – PD-L 4. Ilie Sârbu – PSD
Tulcea 1. Ion Bara – PD-L 2. Trifon Belacurencu –PSD
Vaslui 1. Doina Silistru – PSD 2. Vasile Pintilie – PD-L 3. Cristian David – PNL
Vâlcea 1. Laurenţiu Florian Coca – PSD 2. Emilian-Valentin Frâncu – PNL 3. Dorel Jurcan – PD-L
Vrancea 1. Sorina-Luminiţa Plăcintă - PD-L 2. Miron-Tudor Mitrea – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Sergiu-Florin Nicolaescu – PSD 2. Crin Antonescu – PNL 3. Cristian Diaconescu – PSD 4. Anca-Daniela Boagiu – PD-L 5. Vasile Blaga – PD-L 6. Cristian Rădulescu – PD-L 7. Cristian-George Ţopescu – PNL 8. Dan Voiculescu – PC 9. Cătălin Voicu – PSD 10. Ecaterina Andronescu - PSD 11. Radu F. Alexandru – PD-L 12. Gabriel Mutu – PD-L
Străinătate (CE. 43) 1. Viorel-Riceard Badea – PD-L 2. Raymond Luca – PNL
Camera Deputaţilor
Alba 1. Călin Potor - PD-L 2. Clement Negruţ - PD-L 3. Teodor Atanasiu - PNL 4. Radu Eugeniu Coclici - PSD 5. Corneliu Olar - PSD
Arad 1. Lucian Riviş Tipei - PD-L 2. Claudia Boghievici - PD-L 3. Adrian Henorel Niţu - PD-L 4. Mihăiţă Calimente - PNL 5. Ciprian Florin Luca - PSD 6. Marius Sorin Gondor - PD-L 7. Farago Petru - UDMR 8. Iustin Marinel Cionca Arghir - PD-L
Argeş 1. Sorin Gheorghe Buta - PD-L 2. Mircea Gheorghe Drăghici - PSD 3. Ion Burnei - PSD 4. Sorin Andri Pandele - PD-L 5. Filip Georgescu - PSD 6. Radu Costin Vasilică - PSD 7. Bogdan Niculescu Duvăz - PSD 8. Andrei-Dominic Gerea - PNL 9. Cristian Boureanu - PD-L
Bacău 1. Tudor Chiuariu - PNL 2. Adrian Popescu - PD-L 3. Ionel Palăr - PNL 4. Gheorghi Antochi - PSD 5. Mihai Banu - PNL 6. Valerian Vreme - PD-L 7. Vasile Gherasim - PD-L 8. Iulian Iancu - PSD 9. Viorel Hrebenciuc – PSD 10. Petru Gabriel Vlase - PSD
Bihor 1. Derzsi Akos - UDMR 2. Lakatos Petru - UDMR 3. Lucia Ana Varga - PNL 4. Nicolae Jolţa - PNL 5. Ştefan Seremi - PD-L 6. Ioan Sorin Roman - PSD 7. Sonia Maria Drăghici - PSD 8. Peto Csilla Maria - UDMR 9. Octavian Bot - PD-L
Bistriţa-Năsăud 1. Ioan Nelu Botiş - PD-L 2. Emil Radu Moldovan - PSD 3. Ioan Oltean - PD-L 4. Ioan Ţintean - PNL
Botoşani 1. Neculai Rebenciuc - PNL 2. Andrei Dolineaschi - PSD 3. Florin Ţurcanu - PNL 4. Stelică Iacob Strugaru - PD-L 5. Costică Macaleţi - PSD 6. Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf - PD-L
Braşov 1. Gheorghe Gabor – PNL 2. Constantin Niţă - PSD 3. Mihai Donţu – PNL 4. Gabriel Tiţa - PSD 5. Gabriel Andronache – PD-L 6. Farkas Anna-Lili – PNL 7. Florin Postolachi – PD-L 8. Gheorghe Ialomiţianu – PD-L
Brăila 1. Adriana Tuşă - PNL 2. Eugen Bădălan – PD-L 3. Viorel Balcan - PSD 4. Mihai Tudose - PSD 5. Cristian Rizea - PSD
Buzău 1. George Scutaru – PNL 2. Adrian Mocanu - PSD 3. Titi Holban – PNL 4. Valeriu Alecu – PD-L 5. Marian Ghiveciu - PSD 6. Carmen Moldovan - PSD 7. Cezar Preda – PD-L
Caraş Severin 1. Narcis Chisăliţă - PSD 2. Gheorghe Hogea – PD-L 3. Ion Tabugan – PNL 4. Valentin Rusu – PD-L 5. Ion Mocioalcă - PSD
Călăraşi 1. Eugen Nicolăescu – PNL 2. Ioan Damian - PSD 3. Ştefan Motreanu – PNL 4. Stelian Fuia – PD-L 5. Dumitru Boabeş - PSD
Cluj 1. Mircia Giurgiu – PD-L 2. Daniel Buda – PD-L 3. Petru Călian – PD-L 4. Adrian Gurzău – PD-L 5.Horea Dorin Uioreanu – PNL 6. Cornel Itu – PSD 7. Vasile Soporan – PSD 8. Virgil Pop – PNL 9. Palfi Mozes Zoltan – UDMR 10. Mate Andras Levente – UDMR
Constanţa 1. Gheorghe Dragomir – PNL 2. Mihai Lupu – PNL 3. Ileana Cristina Dumitrache – PSD 4. Constantin Chirilă - PD-L 5. Zanfir Iorguş - PD-L 6. Eduard Stelian Martin – PSD 7. Matei Brătianu – PSD 8. Manuela Mitrea – PSD 9. Antonela Marinescu – PSD 10. Maria Stavrositu – PD-L
Covasna 1. Edler Andras Gyorgy – UDMR 2. Marton Arpad – UDMR 3. Olosz Gergely – UDMR 4. Horia Grama – PSD
Dâmboviţa 1. Gabriel Plăiaşu - PSD 2. Gheorghe Ana – PSD 3. Ion Stan – PSD 4. Gheorghe Albu – PD-L 5. Georgică Dumitru – PD-L 6. Ion Dumitru – PSD 7. Bogdan Cantaragiu – PD-L 8. Iulian Vladu – PD-L
Dolj 1. Mihai Surpăţeanu – PD-L 2. Constantin Dascălu – PD-L 3. Ionuţ Marian Stroe – PNL 4. Gust Băloşin Florentin – PSD 5. Petre Petrescu – PSD 6. Iulian Claudiu Manda – PSD 7. Mihai Alexandru Voicu – PNL 8. Gelu Vişan – PNL 9. Valeriu Zgonea – PSD 10. Ion Călin – PSD
Galaţi 1. Victor Paul Dobre – PNL 2. Mircea Nicu Toader – PD-L 3. Carmen Axenie – PD-L 4. Viorel Ştefan - PSD 5. Dan Nica – PSD 6. Florin Costin Pâslaru - PSD 7. Lucreţia Roşca - PSD 8. Bogdan Ciucă - PC 9. Mihail Boldea – PD-L
Giurgiu 1. Mădălin Voicu – PSD 2. Victor Boiangiu – PD-L 3. Dan Păsat – PNL 4. Daniel Chiţoiu – PNL
Gorj 1. Dan Ilie Morega – PNL 2. Mugurel Surupăceanu – PSD 3. Cosmin Mihai Popescu – PD-L 4. Constantin Severus Militaru – PD-L 5. Vasile Popeangă - PSD 6. Victor Ponta – PSD
Harghita 1. Korodi Attila – UDMR 2. Kelemen Hunor – UDMR 3. Antal Istvan – UDMR 4. Pal Arpad – UDMR 5. Mircea Duşa – PSD
Hunedoara 1. Laurenţiu Nistor - PSD 2. Iosif Veniamin Blaga – PD-L 3. Ioan Timiş - PNL 4. Cornel Cristian Resmeriţă - PSD 5. Monica Iacob Ridzi – PD-L 6. Radu-Bogdan Ţâmpău – PNL 7. Viorel Arion – PD-L
Ialomiţa 1. Cristina-Ancuţa Pocora – PNL 2. Marian Neacşu –PSD 3. Mircea Dan-Popescu – PSD 4. Tinel Gheorghe – PD-L
Iaşi 1. Luminiţa Iordache –PSD 2. Relu Fenechiu – PNL 3. Petru Movilă - PD-L 4. Vasile Mocanu –PSD 5. Neculai Răţoi - PSD 6. Anghel Stanciu - PSD 7. Cristian Adomniţei – PNL 8. Tudor Ciuhodaru - PSD 9. Daniel Oajdea – PD-L 10. Marius Spânu – PD-L 11. Elena Dobre – PNL 12. Nicuşor Păduraru – PD-L
Ilfov 1. Gabriel Oprea - PSD 2. Mircea Marin – PD-L 3. Mihaela Şandru – PD-L 4. Călin Popescu-Tăriceanu – PNL
Maramureş 1. Gheorghe Zoicaş - PSD 2. Cătălin Cherecheş - PSD 3. Nicolae Bud – PD-L 4. Doru Leşe – PD-L 5. Pavel Horj – PNL 6. Vasile Beres – UDMR 7. Vasile Berci – PNL
Mehedinţi 1. Cornel Ghiţă - PD-L 2. Doiniţa Chircu – PD-L 3. Viorel Palaşcă - PNL 4. Eugen Nicolicea –PSD
Mureş 1. Borbely Laszlo – UDMR 2. Doru Oprişcan – PD-L 3. Kelemen Attila – UDMR 4. Victor Socaciu - PSD 5. Kerekes Karoly - UDMR 6. Toader Stroian – PD-L 7. Ciprian Dobre - PNL 8. Vasile Gliga - PSD
Neamţ 1. Stelian Ghiţă-Eftemie – PD-L 2. Mihaela Stoica – PD-L 3. Culiţă Tărâţă - PSD 4. Marius Neculai – PD-L 5. Ioan Muntean - PSD 6. Victor Surdu - PSD 7. Marius Rogin – PD-L 8. Emil Bostan – PD-L
Olt 1. Daniel Bărbulescu – PD-L 2. Nicolae Stan – PD-L 3. Marin Bobeş - PSD 4. Valeriu Steriu - PSD 5. Florin Iordache - PSD 6. Sorinel Ştirbu – PNL 7. Doru Frunzulică - PSD
Prahova 1. Cristian Burlacu – PNL 2. Florin Anghel – PD-L 3. Graţiela Gavrilescu – PNL 4. Marian Săniuţă - PSD 5. Mihai Apostolache - PSD 6. Răzvan Ţurea - PSD 7. Adriana Săftoiu – PNL 8. Adrian Năstase – PSD 9. George Ionescu – PD-L 10. Sever Voinescu – PD-L 11. Roberta Anastase – PD-L 12. Andrei Sava – PD-L
Satu Mare 1. Gheorghe Ciocan - PSD 2. Ioan Holdiş - PD-L 3. Vasile Buda – PNL 4. Varga Attila – UDMR 5. Erdei Doloczki – UDMR
Sălaj 1. Lucian Bode – PD-L 2. Seres Denes – UDMR 3. Iuliu Nosa - PSD 4. Gheorghe Taloş - PNL Sibiu 1. Corneliu Ştirbeş - PD-L 2. Raluca Turcan – PD-L 3. Gheorghe Roman – PD-L 4. Ioan Cindrea – PSD 5. Mircea Silvestru-Lup - PSD 6. Mircea Cazan – PNL
Suceava 1. Maria Ardeleanu – PD-L 2. Ioan Balan – PD-L 3. Eugen Uricec – PD-L 4. Cătălin Nechifor - PSD 5. Ioan Stan - PSD 6. Mircea Irimescu – PNL 7. Gheorghe Coroamă - PNL 8. Eugen Bejinariu – PSD 9. Dumitru Pardău – PD-L 10. Gabriel-Dan Gospodaru – PD-L
Teleorman 1. Robert-Sorin Negoiţă - PSD 2. Nicolae Bănicioiu – PSD 3. Adrian Bădulescu - PD-L 4. Adrian Florescu –PD-L 5. George-Ionuţ Dumitrică -PNL 6. Marin Almăjanu – PNL
Timiş 1. Horia Cristian – PNL 2. Iosif-Ştefan Drăgulescu – PD-L 3. Marius-Cristinel Dugulescu –PD-L 4. Maria-Eugenia Barna – PSD 5. Alin-Augustin-Florin Popoviciu – PD-L 6. Valeriu Tabără - PD-L 7. Sorin-Constantin Stragea – PSD 8. Claudiu Ţaga – PNL 9. Dorel Covaci – PSD 10. Gheorghe Ciobanu – PD-L
Tulcea 1. Marian Avram –PD-L 2. Mihai Stroe – PD-L 3. Octavian-Marius Popa – PNL 4. Horia Teodorescu – PSD
Vaslui 1. Victor Cristea – PSD 2. Dan Bordeianu – PNL 3. Dragoş-Adrian Iftime – PD-L 4. Adrian Solomon – PSD 5. Viorel Cărare – PD-L 6. Dan-Mihai Marian – PNL 7. Marian Sârbu – PSD
Vâlcea 1. Sorin Ştefan Zamfirescu – PD-L 2. Samoil Vîlcu – PD-L 3. Constantin Mazilu –PSD 4. Vasile Bleotu – PSD 5. Cristian Buican – PNL 6. Aurel Vlădoiu – PSD
Vrancea 1. Răzvan Mustea-Şerban - PD-L 2. Angel Tîlvăr – PSD 3. Nini Săpunaru –PNL 4. Cristian-Sorin Dumitrescu – PSD 5. Alin-Silviu Trăşculescu – PD-L 6. Nicolae-Ciprian Nica – PSD
Municipiul Bucureşti 1. Bogdan Olteanu –PNL 2. Daniel-Stamate Budurescu –PNL 3. Ludovic Orban – PNL 4. Costică Canacheu – PD-L 5. Georgian Pop – PSD 6. Rodica Nassar – PSD 7. Florian Popa – PSD 8. Cornelia-Brînduşa Novac – PD-L 9. Theodor Paleologu – PD-L 10. Cătălin Croitoru – PD-L 11. Sulfina Barbu – PD-L 12. Cristian Petrescu – PD-L 13. Ştefan Daniel Pirpiliu – PD-L 14. Dan-Radu Zătreanu – PD-L 15. Vasile-Silviu Prigoană - PD-L 16. Sergiu Andon – PC 17. Florina-Ruxandra Jipa – PSD 18. Doina Burcău – PSD 19. Daniela Popa – PC 20. Oana Niculescu-Mizil – PSD 21. Dumitru Chiriţă - PSD 22. Alina-Ştefania Chiriţă - PNL 23. Aurelia Vasile – PSD 24. Florian-Daniel Geantă - PD-L 25. Elena-Gabriela Udrea –PD-L 26. Damian Florea – PC 27. Cornel Pieptea – PNL 28. Dănuţ Liga – PD-L
Străinătate (CE 43) 1. William Gabriel Brînză - PD-L 2. Tudor Panţîru – PSD 3. Mircea Lubanovici – PD-L 4. Koto Iosif - UDMR
"Le doresc romanilor sa moara bine"
UPDATE- După căutări am găsit o menţionare. Da, a făcut afirmaţia http://www.mesagerul.ro/index.php?id=id:00000048787. Rus este preot ortodox.
Prostituata moralista
In inteligenta sa, nu-si pune deloc problema ca PD-L sa ramana in opozitie, daca tot clameaza ca doar ea este imaculata, restul fiind zoiosi moral.
luni, 1 decembrie 2008
PD-L + PNL = LOVE?
Romania regulata de sondaje
duminică, 30 noiembrie 2008
Tariceanu, viitorul premier
Ce va face Basescu?
PSD-PC 36,5%, PDL 30,6 %, PNL 20,4%, UDMR 6,7%
URDATE 1 decembrie- De pe Ziare. com: "Biroul Electoral Central a transmis primele rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 71% din voturile exprimate, PD-L se claseaza pe primul loc la Camera Deputatilor cu 33,29%, PSD+PC a obtinut 32,51%, PNL 18,10% si UDMR 6,20%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PD-L se situeaza tot pe primul loc cu 34,67%, PSD+PC a obtinut 33,36%, PNL are 18,18% si UDMR 6,44% din voturi.
PD-L conduce si in Bucuresti
Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, ca a numarat voturile din 95,51% din sectiile de votare. Astfel, la Camera Deputatilor PD-L a obtinut 37,40%, Alianta PSD+PC a obtinut 33,63% iar PNL a obtinut 18,1%"
UPDATE 2, ora 15, cu date tot de pe Ziare.com:
“Biroul Electoral Central a transmis la ora 14:00 o noua serie de rezultate partiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc duminica.
Astfel, dupa centralizarea a 92,73% din voturile exprimate, Alianta PSD+PC se claseaza pe primul loc cu 33%, la Camera Deputatilor, PD-L a obtinut 32,57%, PNL 18,32% si UDMR 6,29%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.
La Senat, PSD a surclasat din nou PD-L cu 33,99% din voturile exprimate. PD-L a obtinut 33,79%, PNL are 18,49% si UDMR 6,54% din voturi.”
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Nu sunt mandru langa drapelul Romaniei
Ne-au schimbat si Ziua Nationala… Nerusinare
vineri, 28 noiembrie 2008
Corneliu Vadim Tudor a murit
82.77.189.98
Date suplimentare- netname: RO-RDS-Constanta
descr: Romania Data Systems
descr: Constanta branch
country: RO
Se aude…?
Sunt ademenit din Burkina Faso
Fiţi atenţi să nu cădeţi în plasă. Am primit prin e-mail:Dear Friend,
Please in the name of God i ask for your little time to read this message carefully to the excellency of our mutual benefit. So please read this email very gently and tell me what you think, if we can transact it together or not. And please after reading, if it does not interest you please kindly delet the mail and keep the secret of what you red within you.
My name is IBRAHIM ALPHA, i am the operations manager of Bank of Africa,headquters Republic of Burkina-faso. I got your information when i was searching for an oversea partner among other names. I propose this to you in good faith; I am 52 years old, an Ethiopian white based in Burkina-Faso Republic, married with four lovely kids.
I have a very important business which i would like to execute with you which involves some reasonable amount of cash and no risk involve, i have packaged a financial transaction that will benefit you and I, as the OPS manager in this bank it is my duty to send in a financial report to my headmen office in Potonovo at the end of each business year. On the course of the last year business report, i discovered that we made FIVE MILLION UNITED STATE DOLLOARS ($5,000,000.00 USA) which our head office do not know about, and no single staff is aware of this oversurplus extra cash and will never be aware of it since i have wisely parckaged an arrangement to move out the money for myself as i intend to retire from service soon. I blinded the files. I have placed this funds on what we call escrow account with no beneficiary and awaiting data, so that it would be simply easy for anybody to claim peacefully.
As an officer of this bank I cannot be directly connected to this money, so my aim of contacting you is for you to apply and stand as the beneficiary to this money and order the bank to transfer it into your account with immediate effect. As soon as you receive it in your bank account, i agree that you will take 40% of the total funds as your commission. There are practically no risks involved in this event, it will be a bank-to-bank wire transfer, and all I need from you is to stand claim as the original depositor of the fund who made the deposit with this bank so that my head office can order the transfer to any of your bank account that you shall indicated. I assure you that hence you apply as the beneficiary of the fund it shall be vividly released to you.
If you accept to work with me I will appreciate it very much. Email me with this email address (ibr200811_alpha@yahoo.com ) so that we can go over the details and i will give you my full information and relay to you more information on the money and explain to you how we should start the claim. Remember there is no risk involved, i promise.
Thank you in advance and May God bless you and your family.
Yours truly
IBRAHIM ALPHA
Operations Manager
BANK OF AFRICA"
# Altceva de citit http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/28/ii/
joi, 27 noiembrie 2008
Site-urile circula pe net ca si masinile pe Calea Victoriei!
“Precizare cu privire la mesajele si site-urile care circula pe internet
Ca urmare a unor mesaje transmise in ultimele zile, precum si a mai multor informatii si site-uri care circula pe internet, eu, Mircea Lubanovici, candidat PD-L la Camera Deputatilor pe colegiul 3, circumscriptia 43, fac urmatoarea precizare:”… şi continuă cu un bla-bla care mă entuziasmează ca şi creşterea melcilor.
O să-l votez fără îndoială dacă-mi spune cine dirijează “site-urile care circulă pe internet”.
miercuri, 26 noiembrie 2008
Cum am ajuns “In gura presei” si a CNA
marți, 25 noiembrie 2008
Reclama electorala pe ceai
“Se ia buletinul de vot se stampileaza cu sigla PNL - Ioan Turc si se introduce in urna.”
“Rezultatele vor fi benefice, rapide si pe termen lung. Insanatoseste, prin efecte imediate, persoanele afectate de promisiunile electorale daunatoare”
“Doza substantiala de experienta politica, economica si legislativa”
“Actiune garantata asupara cresterii nivelului de salarizare si pensii. Ajuta la refacerea si echilibrarea sistemului social. Elimina efectele negative produse de persoanele care pun in pericol siguranta si linistea cetateanului. Calmeaza stresul provocat de zgomot si poluare”.
“A nu se lasa “aburit” in oale portocalii. Isi pierde calitatile.”
luni, 24 noiembrie 2008
"Ei cu ei, noi cu voi". In cimitir
Panoul a fost amplasat in cimitirul din satul Deus, judetul Cluj. Sursa- Informatia de Cluj. Foto- Dragos Ludusan.
duminică, 23 noiembrie 2008
Un pusti despre sexualitatea parintilor
In noptiera mamei am gasit niste pastile. Tata o tot intreaba
daca si-a luat deja pilula. Precis e si ea bolnava, insa nu merge la doctor. Insa daca ei continua sa exerseze asa de mult, sigur va aparea o noua fiinta pe lume. Eu mi-as dori un iepuras.
Reproducerea la oameni se intimpla prin seminte. Florile si tufisurile si pomii trebuie udati des si mama face dus in fiecare zi. Poate atunci creste totul mai repede.
Noua fiinta creste in burta, insa fiindca mami e bolnava, o face de data asta poate tati. I-a crescut deja burta insa nu ne-a spus inca nimic. Cind noua fiinta apare pe lume, trebuie sa iasa mai intii prin vagin si e foarte mica si alba. Negrii ies cu siguranta prin fund.
EDUARD”
Cine candideaza pentru America si Australia
Jurnalistul Mircea Dăbâcan a realizat o interesantă panoramare a candidaţilor pentru Parlament din zonele amintite. Textul merită citit http://mirceadabacan.wordpress.com/2008/11/19/dintre-ce-candidati-au-de-ales-romanii-din-america-si-australia-pentru-camera-deputatilor/
sâmbătă, 22 noiembrie 2008
vineri, 21 noiembrie 2008
Nu trageti in bloggerita!
joi, 20 noiembrie 2008
Primar PSD care rupe afise electorale? Sau dezinformare nerusinata?
UPDATE 21 noiembrie- Poliţiştii anchetează cazul. Cert este că primarul Moldovan a fost în noaptea de 19 spre 20 în zona Târlişua.
miercuri, 19 noiembrie 2008
Tariceanu este homosexual
Dacă “ştirea” cu Tăriceanu pe invers apărea într-un ziar, şi dacă vizatul venea repejor cu dezminţiri, pe care le bagă în seamă de obicei puţini, rămânea impactul minciunii. Care poate să fie devastator într-o campanie electorală.
Aşa-i şi cu dezvăluirea de la “Caţavencu”. Cu divorţul lui Tăriceanu. Cu Tăriceanu lipit de Ramona Băsescu.
Anton zice despre ea pe blogul său:
“M-am convins! Cititorii lor sunt mai inteligenţi decât ei...
Astăzi vreau să fac câteva comentarii legate de o "bombă" de presă: divorţul lui Tăriceanu. O speculaţie fără niciun parfum de credibilitate, o ştire falsă, confecţionată pentru a lovi în mine, în campanie electorală. Citind articolul mi-am adus aminte de un banc.
Întrebare la Radio Erevan:- Toate ciupercile sunt comestibile? Răspuns:- Da, dar unele o singura dată !
Cam aşa ar trebui definită ştirea legată de divorţul meu...
Vreau să încep prin a spune că am fost dezamăgit citind o stire falsa. Am fost şi mai dezamăgit că am citit aceste lucruri într-un ziar care se pretinde de calitate, care susţine că este independent politic şi neimplicat în campanie. Din respect faţă de presă, nu voi da numele ziarului. Nu vreau să încep o dezbatere pe acest subiect, ci doar să prezint, aşa cum spuneam, un punct de vedere.
Desigur, mă deranjează când văd publicat un atac nefondat la adresa mea, doar pentru că undeva a existat o „comandă". De la patron, de la vreun amic sau inamic politic. Care vor să aibă satisfacţia de a lovi în primul-ministru. Sunt însă om politic şi m-am obişnuit cu atacurile de campanie. Am învăţat să trec peste ele şi să le las în urmă atunci când, la finalul zilei, ajung acasă şi sunt alături de familie. Ştiu foarte bine că, în campanie, unele ziare coboară foarte mult ştacheta şi ajung să publice atacuri josnice, care nu se justifică nici din punct de vedere moral, nici din perspectiva etică, nici măcar din cea financiară.
Nu cred însă că soţia mea, Ioana, şi cei doi băieţi, Mihai şi Călin, ar trebui să se obişnuiască cu aceste atacuri murdare. Nu văd de ce membrii familiei mele ar trebui implicaţi în astfel de jocuri electorale. Cred oare cei care au stat în spatele atacurilor că românii vor intra în acest joc murdar? Cred oare că românii care votează PNL îşi vor schimba decizia de vot? Cred că românii mai pot fi duşi de nas cu astfel de poveşti?
Îi asigur că nu.
Ca orice liberal încurajez libertatea de expresie şi libertatea presei. Am apărat-o de fiecare dată, n-am dat niciun ziarist în judecată. Desigur, când eşti ziarist şi te arunci de bunăvoie în noroi, nu mai promovezi libertatea presei, iar libertatea de expresie se transformă în abuz de expresie. Presa scrisă pe genunchi, la comandă, nu este presă, ci maculatură. Nu promovează nici libertarea, nici democraţia. Promovează doar prostul gust şi prostia.
Dar până la urmă, o recunosc singuri: Cititorii lor sunt mai inteligenţi decât ei!”
FMM
Te las şi pe tine să tragi o concluzie citind şi asta http://nicoletasavin.wordpress.com/2008/11/18/astept-sa-fiu-arestata/#comment-45
marți, 18 noiembrie 2008
luni, 17 noiembrie 2008
Desene pentru viaţa unei fetiţe
Erika Elenz Josian a fost diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică pe 31.10.2008 de Institul Clinic Fundeni. În august 2008, medulograma ei arata normal, cel puţin aşa susţin medicii care i-au facut analizele. La repetarea analizelor, două luni mai târziu, s-a descoperit că are peste 90% celule blastice cu aspect morfologic limfoblas. Singura şansă de supravieţuire este un tratament in străinătate, în valoare de 200 000 EU pe care părinţii nu şi-l permit.
Dan Perjovschi, Alexandru Rădvan, Sorin Tara, Sorin Ilfoveanu, Roman Tolici, Emil Moldovan, Andrian Iurco, Lea Razovschi şi mulţi alţii au donat lucrări asociaţiei Art+Achitecture Today în speranţa că suma adunată din vâzarea lucrărilor lor va acoperi o mare parte din tratamentul Erikăi. Artiştii contemporani români, precum şi unii colecţionari de artă s-au solidarizat campaniei iniţiată de asociaţia Art + Architecture Today – “Desenăm pentru Erika” şi încearcă să-i dea acestui copil şansa la viaţă.
Cumparand lucrarile de arta licitate, sau pur si simplu, facand cunoscut acest mesaj, putem salva un copil. Va asteptam joi, 27 noiembrie 2008, ora 17 la Anaid Art Gallery.
Petrila. O amintire
duminică, 16 noiembrie 2008
Inca un sondaj de opinie pe care nu dau doi bani
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
A apărut “Istoria critică a literaturii române” de Nicolae Manolescu!
Renumitul critic literar a scris în epilogul lucrării: “La originea acestei cărţi stă prejudecata că un critic literar e obligat să scrie până în jurul vârstei de cincizeci de ani o istorie a literaturii. Albert Thibaudet a publicat-o pe a lui când avea şaizeci, iar G. Călinescu când avea patruzeci. Prejudecata ca atare mi-a fost cultivată de către prietenul meu Z. Ornea, care, ca istoric literar el însuşi, dar mai ales ca editor, fie şi într-o editură de stat, cum erau toate înainte de 1989, era convins că poate garanta apariţia unei cărţi care întâmpina, prin natura ei, nenumărate dificultăţi. M-am referit în prefaţă şi în postfaţă la dificultăţile de principiu. Z. Ornea, ca şi mine, se gândea însă mai degrabă la cele legate de Cenzură. Primele noastre negocieri au avut loc pe la jumătatea anilor ’80, când mă apropiam de vârsta de cincizeci de ani. Deşi era vorba pentru început doar de partea consacrată literaturii de dinainte de 1900, mai puţin expusă, n-aveam cum să precedem toate rigorile Cenzurii. Cea mai importantă era clară: interdicţia de a menţiona numele autorilor care părăsiseră ţara, tot mai mulţi în deceniul al nouălea. Fiind în discuţie opere vechi, numele interzise nu erau ale unor scriitori, ci ale unor critici şi istorici actuali care se pronunţaseră despre ei, ceea ce limita gravitatea lucrurilor, dar n-o excludea. Imposibilitatea de a-i cita era cât se poate de stânjenitoare. Unul dintre ei, Virgil Nemoianu, care trăia în SUA, scrisese o carte inconturnabilă despre romantism. Ion Negoiţescu, care publicase un volum de studii despre scriitorii moderni din a doua parte a secolului al XIX-lea, tratându-i, foarte original, ca pe contemporani ai noştri, se refugiase în Germania. Primul volum al istoriei a fost gata, destul de repede, în primăvara lui 1989. El cuprindea literatura medievală, neoclasicismul şi proza romantică şi postromantică. Numele interzise nu lipseau din versiunea care a mers la Cenzură. S-a cerut eliminarea lor. Le-am eliminat, dar am lăsat titlurile cărţilor lor de care mă folosisem şi din care reprodusesem unele pasaje. Cenzura a închis ochii. Dar, cum nu ştiai niciodată ce se putea întâmpla, până în ultima clipă, ori chiar după tipărire, m-am înţeles cu Z. Ornea să întârziem pe cât posibil apariţia cărţii. Situaţia politică era tot mai critică. Regimurile comuniste din Europa se prăbuşeau după o lege a dominoului care ne dădea şi nouă, românilor, anumite speranţe. Întârzierea era aşadar vitală, dacă nu doream să risc mutilarea întâiului volum. La cel despre literatura de după 1948 nici nu îndrăzneam să mă gândesc. Cartea a fost expediată la o tipografie din Bacău, cu care Editura Minerva colabora. Consemnul din partea editorului era să nu se grăbească. Din prudenţă, m-am dus la jumătatea lui decembrie 1989 la Bacău, înarmat cu un teanc de pagini noi şi cu numeroase corecturi de detaliu, pe care voiam să le introduc în carte, nu atât din necesitate, cât spre a o mai ţine în loc o vreme. N-am ajuns însă la tipografie. O întâlnire cu Gheorghe Toma, care era preşedintele Consiliului Judeţean şi pe care-l cunoşteam de la „Zilele Călinescu” din Oneşti şi, pe când era secretar cu propaganda în oraşul moldovean, ne acorda tot sprijinul,m-a determinat să renunţ. Gheorghe Toma, pe care l-am vizitat în clădirea înconjurată de taburi a Consiliului Judeţean, m-a scos strategic din birou, conducându-mă până în părculeţul din spate, unde, după ce mi-a propus să mă aşez pe o bancă, mi-a spus: „S-a terminat!” Declaraţia era prea categorică şi venea, în plus, de la un om prea bine informat ca s-o pun la îndoială. Aşa că m-am dus acasă la profesorul Nicolae Neagu, fostul meu student, şi am ascultat până seara emisiunile radioului Europa liberă. Era marţi, 18 decembrie. Timişoara fierbea. În noaptea precedentă, Toma participase la o teleconferinţă în care, după cum îmi relatase, Ceauşeştii strigaseră pe două voci un singur cuvânt: „Trageţi!” După părerea lui Toma, atât partidul, cât şi Securitatea îl abandonaseră pe Ceauşescu din pricina acelui strigăt repetat, care, dacă i-ar fi dat ascultare, i-ar fi făcut complici în evenimente din care n-aveau cum să mai iasă. Profesorul Neagu, care, în paranteză fie zis, va conduce la preluarea puterii în oraş patru zile mai târziu, secondat de Viorel Hrebenciuc şi de Valeriu Iacubov (asta e istoria!), era şi el de părere că totul s-a sfârşit. M-am întors la Bucureşti fără să mai solicit tipografilor întârzierea tipăririi. Imediat după revoluţie, am cerut şpalturile (printurile de azi) ale volumului şi am reintrodus numele cenzurate. Primul volum al Istoriei critice a apărut în 1990 la Editura Minerva.Pauza care a intervenit în deceniul următor a fost una de tipărire, nu de lucru propriu-zis. Am continuat să scriu (Poeţi romantici, tipărit la Editura Fundaţiei Culturale, unde a fost reeditat şi primul volum, reprezintă dovada, deşi nu era la propriu vorbind un al doilea volum). Ceea ce s-a schimbat a fost ritmul. Şi nu doar noile mele ocupaţii, politice, l-au încetinit, ci câteva alte împrejurări despre care n-am vorbit până acum. Unele ţineau de însăşi materia dificilă. Capitolul despre Eminescu m-a ţinut în loc ani buni. Simţeam în mod limpede că marele poet trebuie abordat diferit decât fusese, de către Ion Negoiţescu inclusiv, al cărui studiu capital data, el însuşi, de patruzeci de ani (tipărit în 1968, fusese scris în 1952). Dar capitolele care nu mă lăsau să dorm erau cele despre literatura contemporană. Intuiţia îmi spunea că trebuie lăsate lucrurile să se aşeze. După un deceniu şi jumătate, când am ajuns la perioadacomunistă, mi-am dat seama că nu mă înşelasem. Am fost obligat să recitesc aproape totul. Trebuie să spun, de altfel, că am recitit toate cărţile, chiar şi pe cele despre care scrisesem, şi uneori şi nu numai o singură dată, în treacăt. N-am păstrat decât acele pagini scrise înainte pe care mi s-a părut inutil să le reformulez după noua lectură. Am recitit şi întreaga critică referitoare la scriitorii de ieri şi de azi. Ocazie cu care mi-am verificat aprecierile asupra valabilităţii în sine a criticii şi nu doar asupra meritelor ei tranzitive. (…)În 2003, când Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, mi-a propus un termen de predare după cinci ani (care m-a scos din impas, publicarea într-un singur volum a Istoriei îngăduindu-mi să mă plimb, ca un cursor, pe toată suprafaţa literaturii române în funcţie de posibilităţile de informaţie şi, de ce nu, de capriciile spiritului meu critic), aceste dicţionare începuseră să apară şi mă dispensau de nevoia de a trata, nu pe picior de egalitate, desigur, dar, în orice caz, laolaltă scriitori de toată mâna, nemaicitiţi de nimeni şi dispăruţi din librării şi din manuale. Aşa s-a născut ideea că o istorie a literaturii este altceva decât un dicţionar. Mărturisesc a n-o fi avut de la început. Nu vreau să fie trasă de aici concluzia că selecţia pe care mi-am permis-o a fost influenţată sau, cu atât mai puţin, că este aceeaşi cu a generaţiei 2000. Lecţia pe care profesorul a învăţat-o de la studenţii lui este aceea că trebuie să fim atenţi la actualitatea literaturii din toate timpurile, nicidecum că trebuie să avem gusturi şi preferinţe asemănătoare sau identice. În postfaţă m-am războit nu numai cu preferinţele şi gusturile generaţiei 2000, dar şi cu pariul ei exclusiv pe prezent. Altul e însă sensul în care vorbesc aici de actualitatea clasicilor şi a modernilor. Ei sunt cu adevărat actuali, nu însă toţi şi nu numaidecât aceiaşi pe care conta generaţia lui Călinescu şi, de ce nu, generaţia mea. O nouă selecţie (poate mai drastică, în orice caz mai potrivită cu spiritul mileniului în care am intrat) era aşadar de rigoare. Revăzând sumarul Istoriei critice, trebuie să admit că selecţia constă mai puţin în ce afirmă decât în ce neagă: e mai bine definită de absenţe decât de prezenţe. Marii scriitori au rămas, în secolul XIX, aceiaşi. În secolul XX, lista e mai bogată, dar nu radical alta. Blecher, Holban, Pillat şi Mateiu I. Caragiale nu erau scriitori canonici în Istoria lui Călinescu. Dar Sadoveanu şi restul, da. În schimb, absenţele sunt mult mai semnificative, mai ales în perioada de dinainte de 1916 (Brătescu-Voineşti şi compania), dar şi în perioada interbelică (Cotruş, Crainic, Gyr, Demostene Botez, Camil Baltazar etc. şi într-un fel, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gib I. Mihăescu, pe care i-am expediat în câteva rânduri). Cât priveşte contemporaneitatea, aici selecţia poate suscita nedumeriri încă şi mai mari. N-am pretenţia infailibilităţii. Se prea poate ca într-o a doua eventuală ediţie s-o revizuiesc. În cazul contemporanilor, întrebarea principală este de ce i-am cruţat pe unii şi nu pe alţii de apartenenţa la realismul-socialist. Cea mai drastică penalizare a suferit-o Marin Preda, unul dintre scriitorii importanţi de după al Doilea Război Mondial. Dar e un scriitor cu o gândire realist-socialistă, cu tot imensul lui talent, atât în primul volum din Moromeţii, cât şi în ultimul lui roman, Cel mai iubit dintre pământeni. Judecata nu priveşte valoarea operei, ci ideologia ei (literară, înainte de orice). În fine, am coborât nivelul tonului judecării estetice a multora dintre contemporani, dar pe care i-am reabilitat (nu în compensaţie, ci fiindcă mi s-a părut firesc) ca scriitori reprezentativi. Nu e o simplă deosebire de nuanţă. Cu toate concesiile la care Cenzura (dar şi autocenzura) i-au împins, scriitorii cei mai de seamă s-au dovedit, după 1965, capabili să înfrunte provocările unei ideologii şi ale unei politici culturale pe cât de primejdioase, pe atât de perfide. Majoritatea operelor dintre 1965 şi 1989 au o miză mare. Morală şi politică. Inclusiv cele de critică literară, care au reuşit să opună canonului oficial, preponderent politic, un canon propriu, bazat pe estetic. Nu vreau să ascund că le-am recitit cu oarecare îndoială. Mă temeam de faptul că ar putea părea „datate” sau ca măcar unele dintre concesii să fie astăzi greu de suportat. Din fericire, au rezistat admirabil la o relectură care nu mai datora mare lucru celei de altădată. Contestarea acestor scriitori în vremea din urmă n-are nicio justificare. Prin operele lor, oricât de imperfecte, ne cunoaştem mai bine trecutul şi, prin el, pe noi înşine. Criticii generaţiei 2000 care cred de cuviinţă că aceste opere merită să fie uitate dovedesc iresponsabilitate. Ele reprezintă o moştenire demnă de respect. Şi nu le putem opune mai nimic din literatura recentă, oricât ar fi de îndrăzneaţă sub anumite raporturi, dar al cărei spirit civic este inexistent şi care nu se adresează părţii celei mai consistente din fiinţa noastră. (Motivul pentru care nu i-am acordat un capitol, cum n-am acordat în general scriitorilor care au debutat după 1989, n-are însă nicio legătură cu această observaţie generală. Există în ultimii ani destule scrieri notabile şi promiţătoare. Dar e nedrept a decide însemnătatea individuală a unor autori foarte tineri, care pot rezerva surprize, iar despre un trend general e prea devreme a vorbi.).”
Şi-o invitaţie:
“Editura Paralela 45 va invita joi, 20 noiembrie, ora 14, in holul central al pavilionului Romexpo, la lansarea volumului Istoria critica a literaturii romane. 5 secole de literatura de Nicolae Manolescu. Evenimentul are loc in cadrul targului de carte Gaudeamus 2008. Vor fi prezenti: Calin Vlasie, Mircea Cartarescu, Nicolae Manolescu Dupa un travaliu de documentare de peste douazeci de ani, profesorul Nicolae Manolescu publica acum monumentalul sau studiu Istoria critica a literaturii romane. 5 secole de literatura. Aceasta opera este, dupa Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent a lui G. Calinescu, cea mai importanta sinteza asupra literaturii din Romania, depasind-o insa prin vastitate pe prima. Critic postbelic de mare prestigiu, Nicolae Manolescu inglobeaza in lucrarea actuala prime volume publicate in anii 90, la care adauga studii noi despre opere ale literaturii romane din contemporaneitatea imediata. Prin rediscutarea unor fatete importante ale literaturii de la noi si prin atitudinea cateodata polemica in fata unor judecati de valoare prea usor consacrate, Istoria critica a literaturii roman. 5 secole de literatura ofera o perspectiva esentiala asupra canonului critic actual. Asa cum precizeaza si subtitlul - 5 secole de literatura - perioada cartografiata de impunatorul studiu reprezinta cel mai intins interval literar analizat de vreun studiu de istorie si critica literara de pana acum, producand o imagine limpede si impresionanta despre intreaga evolutie a literaturii romane. Tiberiu Stamate Coordonator PR Editura Paralela 45”
vineri, 14 noiembrie 2008
Basescu: si premier, si presedinte?
UPDATE. Treaba cade. Am scăpat de-un coşmar ipotetic. Din Constituţie:
"Articolul 84
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată."
Plagiat la Cotidianul
http://moshcalifar.wordpress.com/2008/11/14/sursa-traducatoare-mica-sursa/.
joi, 13 noiembrie 2008
Fascisti romani pe net
Si aici http://www.victoriafinala.com/. Site-ul se numeşte “Victoria finală”. Găsiţi “Mein Kampf “ de Hitler în română.
# Un dram de normalitate http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/13/amprenta-ii/
luni, 10 noiembrie 2008
Caracatiţă imobiliară de la Dej. Unul dintre cei interesaţi în afacere este fratele lui Cornel Itu, preşedintele PSD Dej, Adrian Itu
După cum scriam în numărul trecut, clădirile din centrul municipiului ( e vorba de cele de vis-à-vis de Primărie) sunt în mijlocul unui litigiu care durează de ani de zile. Valoarea lor este mare, desigur. Câteva firme au cumpărat imobilele de la stat la privatizare, apoi le-au inclus în patrimoniile lor. Unii care susţin că sunt urmaşii foştilor proprietari au obţinut în instanţă părţi din spaţii pe care le-au vândut repede la un preţ considerat redus de unele surse. Unul dintre cumpărători este Adrian Itu, fratele lui Cornel Itu, şeful PSD Dej, în prezent candidat pentru o funcţie de deputat. Este o încrengătură de interese imensă în jurul afacerii. Iar politica nu este străină de ea. Mai jos, vă prezentăm un fragment dintr-o plângere penală depusă la Parchet în 25.02. 2008 (adună praf probabil printr-un sertar!) de către societăţile Carpatex SRL, Onix Bijuteria SRL, Alpa SA şi Sompan SA. (REALITATEA)
“La data de 5.10. 2007, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, în nume propriu şi în calitate de mandatar a lui Micşa Jochen, a depus în dosarul nr. 6061/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca, certificatul în calitate de moştenitor nr. 62 din 10.10.2001, prin care se stabileşte că făptuitorul Micşa Jochen este moştenitorul defunctului Micşa Iuliu, decedat la data 14 aprilie 1965, cu ultimul domiciliu la Cluj-Napoca, str. Emil Racoviţă nr.44, jud. Cluj.
Actul a fost depus în dosarul în care reclamanta S.C. Sompan S.A. a solicitat să se constate inexistenţa dreptului de moştenitor al pârâtului Micşa Jochen după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14.04.1965, constatarea nulităţii absolute a certificatului de calitate de moştenitor eliberat în anul 2001, precum şi rectificarea inscrierilor din C. F. nr. 15209 colectivă Dej şi C.F. nr.15210 individuală Dej, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului Micşa Jochen, cu privire la cota de 6/24 parte din imobil, care a fost preluată de Statul Român de la defunctul Micşa Iuliu, decedat în anul 1965.
Susţinem că există atât latură obiectivă cât şi latură subiectivă a infracţiunilor de fals în declaraţii şi uz de fals, sens în care arătăm că:
În anul 1997, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, pretinzând că este unicul moştenitor al defuncţilor Micşa Liviu, decedat în 1941, şi Micşa Iuliu, decedat în 1965, a formulat cereri pentru eliberarea certificatului de moştenitor după cei doi defuncţi şi a obţinut certificatul de calitate de moştenitor nr. 11/24.02.1997, eliberat de Biroul Notarului Public Oana Mihuţiu.
Anterior acestei date, făptuitorul sus-menţionat a formulat şi cereri pentru acordarea măsurilor reparatorii, bazate pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995, susţinând că este singurul moştenitor al defuncţilor Micşa Liviu şi Micşa Iuliu.
Inducând în eroare autorităţile statului, prin hotărârea nr.458/16.12.1997, făptuitorului Pocanschi Ovidiu Mircea i s-au acordat despăgubiri, în calitate de moştenitor al celor doi defuncţi, suma stabilită fiind de 170.456.080 lei, respectiv plafonul maxim prevăzut de lege, care a fost actualizat la data plăţii, conform dispoziţiilor cuprinse la art. 1 alin.2 din hotărârea menţionată şi a prevederilor Legii nr. 112/1995.
Tot în calitate de unic moştenitor al celor doi defuncţi, făptuitorul a formulat mai multe acţiuni în justiţie, solicitând restituirea în natură a unor cote de proprietate din construcţii şi terenuri care, anterior preluării lor de către Statul Român, erau înscrise în C.F. ca fiind proprietatea defuncţilor Micşa Liviu şi Micşa Iuliu.
Este de subliniat faptul că făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea a făcut demersurile în nume propriu şi a încasat sumele de bani acordate în baza Legii nr. 112/1995, deşi prin împuternicirea din 08.01.1997, făptuitorul Micşa Jochen l-a împuternicit să facă demersurile în numele său şi nu în nume propriu.
După ce a încasat despăgubirile stabilite potrivit Legii nr.112/1995, în condiţiile în care calitatea sa de moştenitor a fost contestată, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea a făcut demersuri în paralel, atât în nume propriu cât şi în calitate de mandatar al făptuitorului Micşa Jochen, pentru restituirea în natură a cotelor de proprietate. În contextul expus mai sus, au apărut încă două certificate de calitate de moştenitor, respectiv:
a) certificatul de calitate de moştenitor nr. 51/19 aprilie 2001, eliberat de Biroul Notarului Public Roza Margit Fuchs, prin care se stabileşte că unicul moştenitor al defunctului Micşa Iulius, decedat la data de 9 martie 1989, este Micşa Jochen.
Este de observat că actul a fost eliberat cu încălcarea dispoziţiilor art. 68 din Legea nr 36/1995, deoarece ultimul domiciliu al defunctului era în Germania, iar Micşa Jochen este cetăţean german, cu domiciliul în Germania, astfel că notarul public din România nu putea elibera certificat de calitate de moştenitor.
Mai mult, eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor era condiţionată de lipsa oricăror bunuri în patrimoniul defunctului, conform dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 36/1995, şi de efectuarea verificărilor prevăzute de art. 43 şi 74 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995.
b) certificatul de moştenitor nr. 52/2001, eliberat la data de 11 aprilie 2001 de Biroul Notarului Public Nina Racolţa, act în care se stabileşte că moştenitorul defunctului Micşa Liviu, decedat la data de 31.10.1941 este Micşa Iuliu, domiciliat în Cluj-Napoca, str. E. Racoviţă 44, judeţul Cluj, în calitate de frate, care a acceptat moştenirea prin acte de folosinţă.
Certificatul de moştenitor nr. 52/2001 a fost utilizat de ambii făptuitori, deşi făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea deţinea certificatul de moştenitor nr.11/1997 şi ştia că a încasat despăgubiri prin invocarea calităţii de unic moştenitor după cei doi defuncţi.
Ulterior, urmare cererilor formulate de alte persoane, prin sentinţa civilă nr. 1270/2006, s-a constatat nulitatea absolută a atât a certificatului de calitate de moştenitor nr.11/1997, cât şi a certificatului de moştenitor nr. 52/2001. Certificatul de moştenitor nr. 52/2001 a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 1294/2004, pronunţată de Judecătoria Dej, în dosarul nr. 435/2000, dispoziţie care a rămas irevocabilă conform dispoziţiilor deciziei civile nr. 1079R/2006, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr.16038/33/2005.
Prin invocarea calităţii de moştenitor după defunctul Mircea Iuliu, decedat în anul 1965, făptuitorul Micşa Jochen a obţinut şi două dispoziţii de restituire în natură, emise de Primarul Municipiului Dej pentru spaţii cuprinse în patrimoniul unor societăţi comerciale, între care unele erau şi sunt cu capital integral privat ( S.C.ALPA S.A., S.C. CARPATEX S.R.L şi S.C. ONIX BIJUTERIE SRL).
Erijându-se în calitatea de moştenitor al defunctului Micşa Iuliu, decedat în 1965, făptuitorul Micşa Jochen a obţinut mai multe hotărâri judecătoreşti în care s-a constatat că acesta a dobândit prin moştenire cota de 6/24 parte din imobilele situate în Dej, str. 1 Mai nr.1, P-ţa Bobâlna nr-18, jud. Cluj şi cota de 1/1 parte din şcoala situată în Dej strada Avram Iancu nr.2- 4, înscrisă în C.F. nr. 558 Dej, cu nr. topo 929.
Ulterior, făptuitorul Micşa Jochen a înstrăinat cota sa de 6/24 parte din imobilele situate în Dej, str. 1 Mai nr1 - P-ţa Bobâlna nr. 18, încasând sume mari de bani, aşa cum rezultă din contractele pe care le vom depune la dosar. Dobânditorii cotelor de proprietate (de rea-credinţă în contextul în care în C.F. erau notate acţiunile prin care se contesta calitatea de moştenitor a făptuitorului Micşa Jochen) şi-au înscris în alte C.F.-uri drepturile dobândite asupra unor cote-părţi din imobilele înscrise în patrimoniul părţilor vătămate.
Urmare depunerii, de către făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, a certificatului de calitate de moştenitor nr. 62/10 octombrie 2001 şi a certificatului de deces al defunctei Micşa Cornelia (cea de-a doua soţie a defunctului Micşa Iuliu, decedată în anul 1965) s-au născut suspiciuni cu privire la acte anterioare depuse de cei doi făptuitori, motiv pentru care ne-am adresat Camerei Notarilor Publici Cluj şi am solicitat să ne comunice dacă s-a dezbătut succesiune după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14 aprilie 1965, cine sunt moştenitorii şi să ne elibereze un certificat de moştenitor după defunct.
Prin adresa nr. 375/ 28.01.2008, Camera Notarilor Publici Cluj, a comunicat certificatul de moştenitor nr.397/ 7 octombrie 1965, din care rezultă că unica moştenitoare a defunctului Micşa Iuliu este soţia supravieţuitoare Micşa Cornelia şi că fiul defunctului, numitul Micşa Liviu-Iuliu, a renunţat la moştenire în favoarea soţiei supravieţuitoare.
Certificatul de moştenitor nr. 397/ 7 octombrie 1965 probează că:
- toate certificatele de calitate de moştenitor sunt acte false, lovite de nulitate absolută, eliberate cu încălcarea mormelor imperative ale Legii nr. 36/1995 şi ale Regulamentului de aplicare a acestei legi;
- făptuitorii Mişca Jochen şi Pocanschi Ovidiu Mircea au uzat de acte false în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată, pe care le-au indus în eroare cu scopul de a trage foloase de pe urma acestor falsuri;
- toate actele obţinute de făptuitori, prin folosirea înscrisurilor false, inclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în favoarea acestora, sunt consecinţe ale uzului de fals şi fals în declaraţii.”(Text aparut in Realitatea de Bistrita- Nasaud, Dej si Gherla)
luni, 3 noiembrie 2008
Fotografii cu mama lui Barack Obama goala?!



# Altceva- Dezvăluiri despre Adrian Păunescu http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/03/adevarata-fata-a-lui-adrian-paunescu-dezvaluirile-constantei-buzea-fosta-lui-sotie/
Ciorapii de redacţie
Părerea mea:
Sunt proşti. Acceptă să fie trataţi de sus. N-au demnitate. În anii 90, când eram ziarist în Bucureşti, era greu de imaginat să se întâmple asemenea scene. Eram şi solidari, dar probabil că ştiam cum să aşezăm problemele, ce întrebări să punem, ce replici să dăm oficialităţilor mai impertinente.
P.S. Aştept să văd un ziarist, când o să fie umilit, să-l bage la mă-sa în p. pe Băsescu, de exemplu, dacă el este cel cu ieşirea în decor. Golanilor trebuie să le răspunzi pe limba lor. Te face găozar, îl faci găozar.
P.S. 1 Petreanu îi numeşte pe ziariştii care se lasă umiliţi stative de presă. Eu prefer ciorapi de redacţie.
duminică, 2 noiembrie 2008
Şi bărbaţii plâng. Câteodată
Am auzit şi un prieten, vorbind la mobil, cum a scos o replică antologică: “Ne întâlnim în cimitir”. Vorbea cu sora lui care venea la Luminaţie.
Stând lângă mormântul lor, mi-am simţit bunicii aproape. Şi am plâns. Recunosc că am plâns. Şi nu sunt un cufurit.
PS. Desigur că titlul este după Bitman, după care nu mă împrăştiu de admiraţie.
Încă un P.S. Despre bunicii mei (dar nu numai, că aşa-i literatura) http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/11/ingerii-mananca-placinte/ şi http://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/07/dumnezeu-a-venit-cu-citroenul/
















![Validate my RSS feed [Valid RSS]](valid-rss.png)

